În urma negocierilor cu FMI şi Comisia Europeană, Guvernul “a reuşit” să obţină, practic, majorarea preţului la energie electrică şi gaze naturale, pe lângă scumpirea carburanţilor. Pentru că are nevoie de bani şi, se pare, economia nu produce suficient de mult cât vrea Guvernul să cheltuie, autorităţile au hotărât să majoreze unele “biruri”, ca să nu introducă altele noi!
Astfel, Guvernul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a anunţat premierul Victor Ponta, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a confirmat că nu s-au mai făcut derogări, deci vor fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice.
„Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz… Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private (…) Stabilim în perioada imediat următoare (n.r. – nivelul taxării), noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată”, a arătat Chiţoiu, luni seara, după discuţiile cu FMI, transmite Mediafax.
Sunt considerate constructii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice.
Tot în această categori intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de racire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.
Pe de altă parte, conform legislaţiei în vigoare, precum şi reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), “taxele, impozitele, contribuţiile la fonduri speciale, altele asemenea stabilite conform reglementărilor legale în vigoare” sunt “costuri preluate direct” în tarifele de transport şi distribuţie ale electricităţii şi gazelor naturale. Ceea ceînseamnă că, odată cu introducerea noilor taxe pe stâlpi, reţele etc, acestea vor fi preluate în tarife şi, în consecinţă, în preţul final plătit de consumatorii de energie electrică, termică şi gaze naturale!
În plus, energia electrică se va scumpi şi din cauza majorării cu 25% a redevenţei la cărbune, în condiţiile în care aproximativ o treime din electricitate este furnizată de termocentralele ce utilizează lignit şi huilă.
În ceea ce priveşte preţul carburanţilor, acesta se va majora direct, prin introducerea unei taxe suplimentare de 0,07 cenţi/litru. Reamintim, la această sumă se aplică TVA, ceea ce, în final, va conduce la creşterea preţurilor la pompă cu circa 4.000 lei vechi pe litru.
Bruxelles-ul, mulţumit de Bucureşti
Programul economic sprijinit de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prin Acordul Stand-By rămâne, în linii mari, pe direcţia cea bună, România îndeplinind toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie şi realizând progrese pe calea atingerii majorităţii criteriilor structurale, se arată într-un comunicat comun al FMI, CE şi Banca Mondială.
Misiunea comună s-a aflat în vizită la Bucureşti în perioada 22 octombrie-5 noiembrie 2013, pentru discuţii privind prima evaluare a programului economic sprijinit de FMI prin Acordul Stand-By, precum şi referitoare la actualizarea situaţiei programului preventiv cu Uniunea Europeană privind balanţa de plăţi.
În text se menţionează că “s-a ajuns la un acord la nivel ethnic” cu autorităţile române. De asemenea, documentul notează că programul rămâne, în linii mari, pe direcţia cea bună. Toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie 2013 au fost îndeplinite şi s-au făcut progrese pe calea atingerii majorităţii criteriilor structurale.
Creşterea reală a Produsului Intern Brut (PIB) în 2013 s-a consolidat pe fondul unei producţii agricole puternice şi evoluţiei robuste a exporturilor, această creştere fiind acum estimată la 2,2%. Totuşi, cererea internă rămâne la un nivel redus, contribuind astfel la ajustarea contului curent la 1,2% din PIB. Creşterea reală a PIB este prevăzută să rămână constantă în anul 2014, la nivelul de 2,2%, factorii determinanţi ai creşterii deplasându-se treptat dinspre exporturile nete către cererea internă şi, mai ales către investiţii, acestea din urmă crescând pe măsura accelerării absorbţiei fondurilor UE, se precizează în comunicat.
Inflaţia a revenit în intervalul ţintit de Banca Naţională a României în luna septembrie, reflectând, în mare parte, scăderea preţurilor la produsele alimentare, nivelul anticipat al inflaţiei la finele anului 2013 fiind de aproximativ 2%. În ciuda deteriorării persistente a calităţii activelor, sectorul bancar şi-a păstrat flexibilitatea şi rezerve suficiente, asigurând provizioanele pentru acoperirea pierderilor provenite din împrumuturi.
CE şi FMI estimează că autorităţile române au continuat procesul de ajustare fiscală şi s-au încadrat în ţinta de deficit fiscal stabilită pentru luna septembrie, acoperind prin restricţii de cheltuieli nerealizările de venituri. Ţinta pentru finele anului este acum fixată la 2,5% din PIB, în creştere cu 0,2% în termeni cash, pentru acoperirea necesităţilor mai mari de cofinanţare aferente unei absorbţii mai rapide a fondurilor UE.
Pentru anul următor, autorităţile şi-au propus să continue reducerea treptată a deficitului, în conformitate cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu de a avea un deficit structural de 1% în anul 2015, lăsând în acelaşi timp loc pentru majorarea în continuare a cheltuielilor aferente cofinanţării, se menţionează în declaraţia comună a celor două instituţii.
Eforturile de reformă structurală dau rezultate bune în unele domenii. Succesul ofertei publice iniţiale lansate pentru vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile Romgaz reprezintă o tranzacţie cu valoare de reper în sectorul întreprinderilor de stat şi pe pieţele de capital din România. Cu toate acestea, lipsa finalizării în cazul privatizării majoritare a companiei CFR Marfă a fost un obstacol, însă guvernul îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare, sprijinind între timp restructurarea companiei, notează CE şi FMI.
Pregătirile pentru reformele din sectorul sanitar progresează, agenda liberalizării preţurilor la energie se încadrează în parametri şi s-au făcut paşi înainte pentru întărirea managementului financiar public, cum ar fi prioritizarea investiţiilor, se mai precizează în comunicatul comun.
