Revoltele care au început în 2011 în şapte ţări arabe au costat 35% din PIB-ul regiunii, potrivit unui raport al băncii HSBC, notează ziarul spaniol ABC, preluat de Agerpres.
În timp ce cataclismul politic şi social provocat de Primavara Arabă a fost bine documentat şi mediatizat, consecinţele economice ale revoltelor nu au fost consemnate. Potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de banca britanică HSBC, revoltele au costat ţările arabe cifra astronomică de 800 de miliarde de dolari. Experţii estimează că, între 2011 şi sfârşitul lui 2014, PIB-urile Egiptului, Tunisiei, Libiei, Siriei, Iordaniei, Libanului şi Bahrainului, cele şapte ţări cel mai afectate de revolte sau de sechelele celor peste doi ani de instabilitate în regiune, va fi cu 35% mai scăzut decât dacă nu ar fi avut loc aceste revolte.
“În termeni de vieţi omeneşti, rezultate economice deficitare şi fragilizare a instituţiilor politice, costurile Primăverii Arabe au fost uriaşe şi vor continua să crească”, notează raportul. HSBC remarcă, totodată, diferenţele existente între ţările din Golful Persic şi situaţia mai problematică din nordul Africii. Astfel, Egiptul – o ţară unde şomajul s-a agravat după revoluţie, iar finanţele publice sunt considerate “dezastruoase” – aşteaptă o creştere economică de 2,2% anul acesta şi de 3% în 2014, o rată considerată de analişti insuficientă pentru a crea noi locuri de muncă.
Redresarea economică nu va veni nici pentru Tunisia sau Libia, aceasta din urmă luptând cu disperare să-şi recupereze producţia de petrol. Perspectivele sunt şi mai sumbre pentru Siria, devastată de un interminabil război civil, ale cărui efecte au paralizat, practice, economia ţării. Prognozele sunt, însă, mai bune pentru Golful Persic, o zonă care, cu excepţia Bahrainului, a scăpat de agitaţia politică, în parte datorită răspunsului prompt al guvernanţilor, care au sporit cheltuielile sociale, pentru a aplana protestele.
Potrivit raportului, Dubaiul ar fi una dintre cele mai profitabile ţări, datorită reputaţiei sale de cea mai sigură destinaţie financiară din Orientul Mijlociu. Studiul avertizează, totuşi, asupra dependenţei petroliere excesive suferită de aceste economii: “Dependenţa câştigurilor derivate din petrol nu a fost niciodată atât de mare, iar rolul statului – atât de dominant în această zonă”, conchide raportul.
