Noua exploatare de uraniu pe care Compania Națională a Uraniului vrea să o construiască în comuna Grinţieş, judeţul Neamţ, va costa 407,33 milioane lei, inclusiv TVA, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat în dezbatere publică de Ministerul Economiei. Derularea acestui proiect de investiții este cu atât mai urgent cu cât singurul zăcământ aflat în prezent în exploatare, cel de la Crucea, este în curs de epuizare.
Capacitate de exploatare medie anuală de minereu uranifer este de 124.000 de tone, iar durata de realizare a investiţiei este de 108 luni, arată documentul citat.
”Finanţarea obiectivului de investiţii se face din surse proprii ale SC Compania Naţională a Uraniului SA București, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului
Economiei- Departamentul pentru Energie – în limita sumelor prevăzute anual cu această destinaţie la Capitolul 82.01. “Industria Extractivă, Prelucrătoare şi Construcţii”, Titlu 7 „Alte transferuri”, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”, informează proiectul.
De altfel, directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Ioan Moraru, a declarat în luna iulie, într-un interviu pentru Focus-energetic.ro, că proiectul de Hotărâre privind exploatarea zăcământului de uraniu de la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, urmează să fie supus spre aprobare în Guvern chiar în acest an.
În Nota de fundamentare se mai arată că este luată în calcul și ”oportunitatea evaluării posibilităţilor de a opta pentru varianta importurilor în completare sau pentru participarea Companiei Naționale a Uraniului la proiecte comune de explorare, exploatare, procesare minereu de uraniu cu parteneri externi, singura variantă viabilă pentru menţinerea în ţară a activităţii de rafinare şi obţinere a combustibilului tip CANDU”.
Autoritățile își propun totodată menținerea unui echilibru între importul de resurse energetice primare și utilizarea rațională și eficientă a rezervelor naționale pe baze economice și comerciale.
Compania Naţională a Uraniului are în prezent un singur zăcământ în exploatare, zăcământul Crucea-Botuşana. Începând din 1 ianuarie 2009, activitatea de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Băiţa Plai, județul Bihor, a fost întreruptă. De asemenea, licența de concesiune pentru exploatarea minereului de uraniu din zăcământul Crucea-Botuşana va expira la 24 aprilie 2015.
”Dezvoltarea accentuată de noi centrale nucleare în lume plasează în centrul atenţiei problema combustibilului, respectiv piaţa uraniului. Sursa de combustibil este intrinsec fundamental pentru sustenabilitatea oricărui sistem energetic. Astfel, până în anul 2020 şi ulterior, sursele de uraniu disponibile nu vor acoperi integral cererea iar preţurile vor creşte constant. Argumentele specialiştilor se bazează pe planurile de dezvoltare a noi unităţi nucleare (558 în diverse faze în întreaga lume, respectiv în construcţie, planificate sau propuse). Previziunile referitoare la construcţia de centrale nucleare arată că cererea de uraniu va creşte de 4 ori în următorii 10 ani, până la circa 112.000 tone octoxid de uraniu în 2020. Actualele surse de uraniu nu pot satisface un astfel de consum, motiv pentru care este nevoie de surse noi”, se mai arată în Nota de fundamentare.
Compania Naţională a Uraniului trebuie să asigure materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear pentru unităţile de la Cernavodă, inclusive pentru alte două reactoare pe care autoritățile au în plan să le construiască.
România nu are o piaţă a uraniului, Compania Naţională a Uraniului SA fiind singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uranium (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.
”În vederea asigurării materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării celor două unităţi nuclearoelectrice, precum şi a funcţionării în perspectivă a unităţilor 3 şi 4 este obligatorie şi urgent parcurgerea concomitentă a următoarelor două direcţii: asumarea deschiderii unei noi capacităţi naţionale de producţie şi, respectiv, asigurarea cadrului legislativ necesar şi participarea pe plan mondial la concesionări de zăcăminte uranifere în vederea exploatării acestora sau la importul de minereu uranifer sau de concentrate tehnice. La nivel mondial există o piaţă dezvoltată a uraniului, cu un grad ridicat de stabilitate. La această stabilitate contribuie şi existenţa unor rezerve semnificative de uraniu în zone geografice lipsite de conflicte”, spun inițiatorii proiectului de act normativ.
Sucursala Suceava a CNU este în prezent singura exploatare de uraniu activă din România, prin exploatarea și valorificarea minereului din cele două structuri mineralizate Crucea și Botușana. Aici se desfășoară lucrări de explorare de detaliu prin lucrări miniere şi foraje subterane, exploatare prin puţuri şi galerii de coastă, lucrări de conservare în vederea închiderii şi ecologizării perimetrelor, tratarea apelor de mină în stații de depoluare, amenajări de halde, regularizări ale cursurilor de ape, precum și drumuri de acces şi de exploatare.
Minereul de uraniu este transportat la Sucursala Feldioara, unde se obține pulberea sinterizabilă de oxid de uraniu (UO2) necesară fabricării combustibilului nuclear utilizat la centrala nuclearo-electrică Cernavodă.
În fiecare an, cele două reactoare de la Cernavodă consumă 4.800 fascicule de uraniu. Un reactor are 380 de canale cu câte 12 fascicule pe fiecare canal.
România este printre puţinele ţări din Europa în care se exploatează resurse/rezerve de uraniu, alături de Cehia, Franţa, Germania, Ucraina. Zăcământul de la Suceava este, însă, pe sfârşite, în epuizare, după cum se arată în strategia energetică a ţării. Problema este cu atât mai importantă cu cât cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt printre cei mai mari producători de energie din ţară. Statul intenţionează să construiască alte două reactoare, de aceeaşi capacitate, aşa că necesarul de uraniu se va dubla, odată cu punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.
CNU se află în portofoliul Ministerului Economiei, prin Departamentul pentru Energie, şi a fost înfiinţată în 1997. Compania are în administrare resursele minerale de uraniu din România și numără aproape 1.700 de angajaţi. CNU în teritoriu patru unităţi direct subordonate: Sucursala Feldioara, Sucursala Suceava, punctul de lucru sector Oravița și punctul de lucru sector Ștei.
