Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat că, dacă lucrările de cercetare şi punere în valoare a patrimoniului din Roşia Montană vor continua, peste 7-10 ani vor fi foarte mari şanse ca localitatea să fie înscrisă pe Lista Tentativă UNESCO, acesta subliniind că, aşa cum arată situl în present, nu are nicio şansă.
”Convingerea mea este că dacă ceea ce am văzut astăzi (în cadrul vizitei efectuate marţi la Roşia Montană, n.r.) va continua şi vom avea cu adevărat circa 30 de kilometri de galerie romană, medievală şi tereziană conservaţi, cele 120 de clădiri care sunt destinate să fie conservate vor fi restaurate, situl va avea un aspect urbanistic împrospătat şi restituit, cred că peste circa 7-10 ani într-adevăr vom putea cu foarte mari şanse să facem un proiect de înscriere pe Lista Tentativă UNESCO. Aşa cum arată situl acum nu avem nicio şansă”, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Culturii.
Daniel Barbu a vizitat marţi, alături de membri ai Comisiei Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Relaţia cu UNESCO o parte din galeriile romane de la Roşia Montană şi a avut, de asemenea, discuţii cu reprezentanţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai autorităţilor locale şi judeţene, precum şi cu ai unor organizaţii neguvernamentale care susţin proiectul minier din Munţii Apuseni, întâlniri la care presa nu a avut acces.
Reprezentanţii Alburnus Maior, asociaţie care se opune acestui proiect, au refuzat să participe la întâlnirea cu membrii comisiei şi cu ministrul Culturii deoarece aceasta urma să se desfăşoare într-o clădire restaurată de către RMGC, invitându-i pe parlamentari la sediul organizaţiei, notează Agerpres.
În aprilie, într-o scrisoare deschisă, Alburnus Maior i-a solicitat ministrului Culturii, Daniel Barbu, poziţionarea Roşiei Montane pe Lista Tentativă a României pentru includerea în Patrimoniul Universal UNESCO, membrii asociaţiei susţinând că acest lucru ”este un demers care trebuie să fie prioritar pentru orice autoritate însărcinată cu protecţia patrimoniului şi cu atât mai mult pentru Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional”.
În ceea ce priveşte vizita de marţi, ministrul Daniel Barbu a spus că aceasta a avut drept scop ca fiecare dintre membrii comisiei, şi el la rândul său, să vadă la faţa locului despre ceea ce este vorba, ”să se lămurească, să-şi formeze o opinie şi apoi (…) să ia o decizie”.
Șeful de la Cultură a apreciat că, din punct de vedere al patrimoniului, s-au făcut ”lucruri cu totul extraordinare”, subliniind că ”este pentru prima dată în istoria arheologiei româneşti când se face arheologie subterană”. Ministrul a mai spus că ”niciodată în istoria arheologiei româneşti, pentru un proiect, pentru un sit nu s-au investit atât de multe resurse financiare, pe de o parte, de pricepere şi expertiză academică, de cealaltă parte”.
Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest Deva. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.
Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%.
