Exporturile au crescut în primul semestru cu 5,9%, la 23,7 miliarde de euro, iar importurile au scăzut cu 2,7%, la 26,2 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 2,5 miliarde de euro, mai mic cu 2 miliarde de euro faţă de perioada similară din 2012, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).
Cea mai mare pondere în exporturile României, în primele şase luni, a avut-o industria maşinilor şi echipamentelor de transport (42,7%), urmată de produsele manufacturate (33,7%). Ţara noastră a mai exportat în prima jumătate a anului produse agroalimentare, băuturi şi tutun (6,7%), produse chimice şi produse conexe (6,2%), materii prime şi materiale (6%), dar şi combustibili minerali şi lubrifianţi (4,7%).
Şi în ceea ce priveşte importurile, cea mai mare pondere au avut-o maşinile şi echipamentele de transport (34,7%) şi produsele manufacturate (30,4%). România a mai importat produse chimice şi produse conexe (14,8%), combustibili minerali şi lubrifianţi (8,5%), produse agroalimentare, băuturi şi tutun (7,9%), materii prime şi materiale (3,7%).
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a totalizat 16,7 miliarde de euro la expedieri şi 20,17 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 70,5% din total exporturi şi 76,8% din total importuri. Schimburile comerciale din afara Uniunii Europene au însumat 7 miliarde de euro la exporturi şi 6 miliarde de euro la importuri.
Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Manuel Donescu, estimează că exporturile României se vor stabiliza la patru miliarde de euro pe lună până la sfârşitul acestui an, nivel asemănător cu cel realizat în primele şase luni.
“Vedem o stabilizare a exporturilor undeva la patru miliarde de euro lunar. Apreciem că nu este o situaţie conjuncturală, vedem o tendinţă pe termen lung. Dincolo de creşterea producţiei industriale, este de remarcat şi creşterea competitivităţii firmelor. Desigur, aici ar fi multe de făcut în continuare. (…) Este vorba de creştere inclusiv în zona inovaţiei, pe care va trebui să o consolidăm, să o creştem în exerciţiul financiar 2014-2020 prin programe concrete de sprijinire, cu accesarea fondurilor europene”, a afirmat oficialul, în cadrul unei conferinţe de presă.
În opinia acestuia, reducerea cu 45% a deficitului comercial în prima parte a anului este “un moment istoric pentru România”.
Exporturile României s-au ridicat anul trecut la 45 de miliarde de euro, iar importurile la 54,7 miliarde de euro.
O nouă Strategie Națională de Export
Strategia Naţională de Export pentru perioada 2014-2020 va fi lansată în dezbatere publică săptămâna viitoare, iar o primă formă a acesteia va fi gata în septembrie.
“Dorim să armonizăm Strategia Naţională de Export cu celelalte strategii într-un ansamblu mai mare privind reindustrializarea României. Va trebui să stabilim ramurile prioritare pe care să le promovăm pe pieţele internaţionale, ramuri prioritare pe care să le stabilim cu mediul de afaceri”, a precizat Donescu.
Oficialul din Ministerul Economiei a adăugat că ultima astfel de strategie a fost cea aferentă perioadei 2005-2009, iar cea elaborată pentru perioada de după 2009 nu a fost aprobată de Guvern.
“Există o strategie elaborată în urmă cu câţiva ani, dar care, din păcate, nu a fost aprobată nici în 2010, nici în 2011. Ea ar fi trebuit aprobată printr-o Hotărâre de Guvern, lucru care nu s-a întâmplat. Ultima e cea pentru 2005-2009”, a menţionat secretarul de stat.
Atașații economici din străinătate, la control
Ministerul Economiei va verifica, în următoarele luni, activitatea tuturor ataşaţilor economici din afara ţării, cărora li s-a impus mai multe criterii de performanţă.
„Am impus treptat criterii de performanţă şi vom vedea dacă le îndeplinesc sau nu. Aceştia vor fi verificaţi individual”, a menţionat oficialul din Ministerul Economiei, care a subliniat că în cinci luni de când ocupă funcţia de secretar de stat nu a avut timp suficient să îşi facă o idee concretă în ceea ce priveşte eficienţa birourilor economice din afara ţării.
În ceea ce priveşte activitatea celor care nu performează, spune Donescu, „este simplu, vor fi aduşi acasă”.
Ţara noastră are în prezent 83 de reprezentanţi comerciali în străinătate. În perioada următoare vor fi închise opt astfel de birouri, iar alte opt vor fi deschise în alte zone ale lumii. Astfel, România va deschide opt birouri de promovare comercială şi economică în Rusia (la Sankt Petersburg), în Irak, Qatar (la Doha), Vietnam (la Hanoi), Indonezia (la Jakarta), Senegal (la Dakar), Kenya (la Nairobi) şi la Hong Kong. Şi vor fi închise temporar birourile de promovare economică din Dublin, Copenhaga, Lisabona, Tripoli şi Damasc, iar unul dintre cei trei consilieri economici ai României de la Beijing va fi trimis în Hong Kong.
Întrebat care este suma suportată lunar din bugetul statului cu aceste reprezentanţe, oficialul din Ministerul Economiei a explicat că nu are o evidenţă concretă în acest sens. A dat însă câteva exemple, din care reiese că angajatul din Bagdag (Irak) are un venit lunar de 8.500 de dolari, în timp ce cel din Brazilia, 5.100 dolari. Pe lângă salariu, statul român suportă şi cheltuielile curente ale acestora, precum şi cele cu cazarea.
„Fiecare ţară are un coeficient, există o bază de ţară pe care o avem şi în funcţie de aceasta se calculează venitul fiecăruia. La care se adaugă indemnizaţie pentru soţie şi copii de 25% din salariul de bază. Pentru Bagdad, se adaugă de exemplu la salariul de bază de 5.700 dolari o indemnizaţie pentru soţie şi copii şi un spor de risc, iar salariul total este 8.500 euro, dar Iraq-ul este o excepţie, având în vedere condiţiile de securitate. Pe lângă salariu, dispune de cazare şi cheltuieli curente”, a menţionat secretarul de stat.
Manuel Donescu a afirmat totodată că ataşatul din Irak nu vorbeşte limba arabă, dar consideră mai important faptul că în ultimele două luni acesta a ajutat companiile româneşti să obţină contracte de 200 milioane de dolari. „Eu vă spun că salariul acestuia acolo se justifică”, a punctat Donescu.
De asemenea, ataşatul comercial din Sao Paulo (Brazilia) are un salariu de bază de 3.300 de dolari, la care se adaugă sporul de risc pentru el şi familia acestuia, precum şi indemnizaţia soţiei, astfel că acesta câştigă 5.100 dolari.
La rândul său, diplomatul din Ungaria câştigă 2.400 euro.
În perioada următoare Ministerul Economiei va organiza concursuri pentru ocuparea posturilor din reprezentanţele nou-deschise, însă numai angajaţii ministerului se vor putea înscrie la competiţie. Între condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească sunt: vorbirea fluentă a două limbi străine, una de circulaţie internaţională şi limba ţării în care va lucra şi totodată să aibă cunoştinţe economice solide, precum şi de comerţ internaţional.
În anul 2010, numărul birourilor comerciale ale României a fost redus de la 130 la 80. De altfel, toate birourile deschise în acest an existau şi în 2010, în afara celui de la Erbil (Irak).
Reticență față de investițiile în străintate
În opinia lui Donescu, există o reticenţă din partea companiilor româneşti în a investi în afara ţării, iar în prezent acest tip de investiţii se ridică la un miliard de euro.
„Investiţiile româneşti în străinătate se ridică la un miliard de euro. Ne propunem să susţinem tot mai mult internaţionalizarea companiilor. Noi trebuie să le încurajăm să intre în acest plan”, a afirmat secretarul de stat.
Întrebat dacă vreo companie românească s-a arătat interesată efectiv în a construi fabrici în afara ţării, Donescu a menţionat că au existat solicitări în acest sens la birourile ministerului, însă „este o chestiune în care are un anumit domeniu în care vrea să investească şi caută să identifice un potenţial partener”.
„Există o anumită reticenţă a investitorilor români de a investi, în comparaţie cu alte state, cred că sunt cauze multiple şi una dintre ele ar fi lipsa unui program prin care noi nu doar să îi încurajăm nu doar să exporte, dar să şi investească, să dezvolte anumite proiecte complexe. Sunt şi reticenţe care vin din trecut, e un fenomen complex aici”, a adăugat Donescu.
Oficialul din Ministerul Economiei a dat şi câteva exemple de contracte semnate în ultimile luni, privind investiţiile româneşti în afara ţării.
„În luna iunie a fost semnat un contract de 110 milioane dolari pentru construcţia de locuinţe în Iraq, iar în iulie a fost parafat un contract de 195 de milioane de dolari pentru realizarea de lucrări hidrotehnice. Un alt contract, în valoare de 160 de milioane de dolari a fost semnat încă de anul trecut în Brazilia, pentru exportarea unor componente de vagoane şi montarea acestora în ţara respectivă. Compania va investi totodată în Brazilia, în acest scop, 20 de milioane de dolari într-o linie de montaj”, a punctat secretarul de stat.
Donescu a afirmat că nu poate spune care sunt aceste companii, întrucât nu are acordul conducerii societăţilor respective.
Contractul din Brazilia aparţine, cel mai probabil, companiei Astra Vagoane Călători, cel mai mare jucător intern pe piața producătorilor de vagoane de cale ferată și tramvaie, fiind deţinut de omul de afaceri Valer Blidar. Acesta a încheiat în 2012 un acord de colaborare cu firma Vale, companie cu sediul la Rio de Janeiro, una dintre cele mai mari companii din lume, cu activităţi în siderurgie, energie, producţie de oţel, minerit şi logistică.
