Activităţile pe care le desfăşoară oamenii, de la transporturi, la termocentrale, de la furnale, la arderea cauciucurilor, cresc poluarea, iar gazelle cu efect de seră nu fac decât să ducă la schimbări, pe care le vedem “cu ochiul liber”: ierni foarte geroase, veri toride şi secetoase, furtuni, tornade, uragane, inundaţii. Toate aceste schimbări climatice şi efectele lor asupra mediului înconjurător “se readuc” si prin pierderi dezastruoase în economie. Spre exemplu, topirea rapidă a gheţii din Oceanul Arctic este „o bombă cu ceas economică”, ale cărei costuri la nivel global se vor ridica la cel puţin 60.000 de miliarde de dolari, din cauza efectelor schimbărilor climatice, afirmă cercetători de la universităţile Cambridge şi Erasmus din Rotterdam. Pe de altă parte, grupului britanic Aon arată, într-un raport, că dezastrele naturale au provocat, numai în prima jumătate a anului, pierderi economice în valoare de aproximativ 85 miliarde de dolari.
Reducerea suprafeţei calotei polare arctice la un nivel minim record a fost văzută într-o oarecare măsură ca benefică din punct de vedere economic, întrucât deschide mai multe căi pentru traficul naval şi oportunităţi de exploatare de resurse într-o regiune care ar putea conţine 30% din rezervele încă nedescoperite de gaze naturale ale lumii şi 13% din cele de petrol, scrie Financial Times, preluat de Mediafax.
Totuşi, rolul cheie al regiunii arctice în reglarea oceanelor şi climei înseamnă că topirea gheţurilor va cauza schimbări climatice, care vor afecta recoltele agricole, vor produce inundaţii şi vor distruge infrastructură, afirmă cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie şi de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, din Olanda.
Schimbările climatice vor cauza costuri care, probabil, vor depăşi beneficiile de trei sau patru ori, a afirmat Chris Hope, de la Cambridge Judge Business School.
„Oamenii calculează beneficiile în miliarde de dolari, iar noi discutăm de posibile costuri, distrugeri şi alte efecte de ordinul zecilor de mii de miliarde de dolari”, a spus el.
Ritmul de creştere a temperaturilor în regiunea arctică este de mulţi ani de cel puţin două ori mai rapid faţă de restul planetei. În vara anului trecut, gheaţa arctică din timpul verii acoperea cea mai redusă suprafaţă de la începerea observaţiilor prin satelit, în 1979.
Potrivit calculelor cercetătorilor europeni, ţările în curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari , întrucât au o capacitate mai redusă de a face faţă unor dezastre precum inundaţii, secete sau furtuni.
Dezastre naturale de zeci de miliarde de dolari
Pe de altă parte, potrivit unui raport al grupului britanic Aon, dezastrele naturale au provocat, în prima jumătate a anului, pierderi economice în valoare de aproximativ 85 miliarde de dolari, cele mai grave incidente fiind inundaţiile masive din Europa şi cutremurul din China din luna aprilie.
Pierderile economice provocate de dezastre naturale în primul semestru din acest an au crescut cu 10 miliarde de dolari faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a lui 2012, dar se plasează cu 15% sub media ultimilor 10 ani, informează Bloomberg.
Pierderile economice acoperite de asigurare au totalizat, în perioada analizată, peste 20 miliarde de dolari, cu aproximativ 20% mai puţin decât în primele şase luni ale anului trect.
„Cel mai costisitor dezastru natural din prima jumătate a lui 2013 a fost, de departe, situaţia de inundaţii masive din Europa Centrală din mai şi iunie”, se arată în raport.
Furtunile din Europa, care au ucis 23 de persoane, au provocat pierderi economice estimate la 22 miliarde de dolari, din care 5,3 miliarde de dolari sunt acoperite de asigurări.
Cutremurul din China din 20 aprilie, care a provocat moartea a 200 de oameni, a cauzat pagube eocnomice de 14 miliarde de dolari.
Pierderi economice semnificative au fost înregistrate şi în urma secetei din Brazilia şi China şi fenomenelor meteorologice severe, care au provocat tornade în Statele Unite, se mai spune în raport.
