Termocentrala Petrom de la Brazi, cu o putere instalată de 860 MW, o investiţie care a costat compania peste 500 milioane euro, este oprită din 25 martie. Cel mai important motiv îl constituie codul portocaliu de ninsoare şi ger: cum Petrom este declarat consumator întreruptibil, Transgaz a anunţat că îi sistează livrările de gaze, pentru că, în aceste zile, consumul populaţiei creşte foarte mult, iar consumatorii casnici sunt aprovizionaţi cu prioritate. Pe de altă parte, şi dacă n-ar fi fost anunţat că i se întrerupe furnizarea, Petrom tot n-ar fi putut utiliza gazele naturale în producţia de electricitate, pentru că presiunea pe conductele Transgaz era sub limita la care pot funcţiona echipamentele termocentralei de la Brazi!
Pe de altă parte, pentru că a fost oprită centrala Petrom, au putut produce, cât de cât, celelalte termocentrale, pe cărbune. Conform Transelectrica, vântul a bătut aşa de mult, încât centralele eoliene au produs cât 2 reactoare şi jumătate de la Cernavodă: peste 1.700 MW pe oră. În plus, este şi apă foarte multă, aşa că a produs şi Hidroelectrica.
În condiţiile unui consum mediu de circa 6.000 – 7000 MWh, e greu „să-ţi mai faci loc” pe piaţa de electricitate din România. În plus, o dată cu denunţarea contractelor cu „băieţii deştepţi”, Hidroelectrica a ieşit pe piaţă cu o cantitate foarte mare de energie ieftină. De asemenea, cei 2000 MW instalaţi în centrale eoliene produc o energie chiar mult mai ieftină decât hidrocentralele (vântul nu costă nimic, în timp ce apa e plătită de Hidroelectrica la preţuri exorbitante). Astfel, cererea de energie electrică la nivelul ţării a scăzut, oferta a crescut şi doar cea mai competitivă electricitate se mai poate vinde.
De exemplu, pentru că gerul şi ninsorile au dus la creşterea consumului, dar şi pentru că termocentrala Petrom nu mai produce, preţul mediu pe piaţa spot (PZU – Piaţa pentru Ziua Următoare) pentru livările din 27 martie a ajuns la circa 183 lei/MWh, după ce, pe 25 martie, depăşise cu puţin 70 lei/MWh.
