Acasă Stiri Interne Provocările iernii 2026-2027 pentru sistemul energetic național

Provocările iernii 2026-2027 pentru sistemul energetic național

de M G

Două au fost cele mai importante concluzii ale celei de-a XLV-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, organizată în parteneriat cu Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților: prima – suntem pregătiți pentru vreme rea, iar cea de-a doua – iarna va fi mai caldă ca de obicei, dar și mai scumpă.  Pentru al 14-lea an consecutiv, publicația Focus Energetic a organizat dezbaterea privind pregătirile de iarnă. Potrivit participanților la conferința ”Provocările iernii 2026 – 2027 pentru sistemul energetic național”, nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze a României şi chiar a vecinilor, având în vedere nivelul de aproape 3 miliarde mc de gaze înmagazinate în depozite, precum și al producției zilnice. Dacă va fi cazul, se va putea apela și la importuri de gaze naturale, având în vedere interconectările existente. Deși rezerva de apă în lacurile de acumulare nu este la un nivel satisfăcător din cauza secetei, stocurile de cărbune sunt la un nivel adecvat. În plus, dacă va fi necesar, în special în vârfurile de consum de seară, România poate importa până la 4.000 MWh de energie electrică. De altfel, aceasta a fost îngrijorarea cea mai importantă manifestată în timpul dezbaterilor: pentru că s-au închis grupuri energetice capabile să producă în orice situație (cele pe cărbune, în primul rând) și nu au fost înlocuite cu altele – flexibile sau baterii de stocare – participanții au pus problema dacă România are suficientă capacitate de interconectare pentru a suplini din import lipsa producției interne, în special în vârfurile de consum.

Sandor Bende, președintele Comisiei de industrii și servicii, Camera Deputaților: Seceta ne-a afectat și acest lucru s-ar putea să-l resimțim în ceea ce privește prețurile

Sandor BENDE

Bună ziua tuturor. Mulțumesc Focus Energetic că face această conferință an de an. Tema este în fiecare an aceeași, ca de obicei: cum trecem iarna, greutățile iernii. Ne-am obișnuit deja. Dar, până acum, de fiecare dată, într-un fel sau altul, am trecut.

Anul acesta, un pic, a fost mai atipic față de alți ani. Știți cu toții că seceta ne-a afectat, și nu doar hidrocentralele, ne-a afectat și centrala nucleară, care, mai bine de 100 de zile nu a produs energie. Acest lucru s-ar putea să-l resimțim și pe o perioadă mai lungă, chiar în viitorul apropiat, în ceea ce privește prețurile. Este posibil să avem lucruri care nu sunt pe placul nostru, nu sunt pe placul cetățenilor.

În schimb, nu stăm rău cu energia. În momentul de față, România, cu siguranță, nu poate să își asigure necesarul de energie electrică și gaze naturale. Dar, cu siguranță, despre acest lucru o să vă povestească cei care sunt mai în măsură, respectiv domnul ministru Chisăliță, pe care îl respect foarte mult și îl felicit în această postură, oarecum, pe partea cealaltă a gardului, cum eram obișnuiți până acum. Până acum, domnul Ministru era un expert, părerile lui contau foarte mult pentru toată lumea. Acum, practic, este în situația de a pune în aplicare ceea ce știe și ceea ce cunoaște. Și eu îi doresc succes pentru acest lucru, dar nu numai.

Aici, la această masă rotundă, există, practic, și la propriu și la figurat, crema energeticii din România și îmi pare bine că doamna Moroianu a reușit să adune atât de mulți oameni importanți, oameni cu influență asupra energeticii din România.

Vedeți dumneavoastră, probleme sunt ca, pe viitor, aceste probleme pe care le-am avut în România în acest, trebuie să facem tot posibilul să le evităm. Datorită specialiștilor, așa cum am spus doamna Moroianu, am reușit să asigurăm continuitatea în furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale. Spre acest lucru să rămână așa și pe viitor.

Aici, la această masă dobândă, toată lumea poate să-și spună părerea, poate să-și facă cunoscut observațiile și, la finalul zilei, la finalul conferinței, eu aș dori, și atunci aș fi foarte mulțumit de această conferință, dacă am putea să avem câteva puncte prin care să îmbunătățim sistemul actual, prin care să îmbunătățim condițiile de alimentare și siguranță în energie în țara noastră, pentru că pe noi, practic, asta ne interesează. Că, așa cum de obicei spun la fiecare conferință, eu îmi doresc un singur lucru: să avem o energie sigură, la un preț competitiv și cât se poate de verde. Cam în această ordine îmi doresc eu. Poate alții își doresc o altă ordine, dar cred că asta este cel mai normal, ceea ce ne putem dori pentru cetățeni și pentru economia prin țara noastră.

Sunt deosebit de onorat ca și Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, coorganizatori la acest eveniment, din partea mea, eu vă doresc lucrări cât mai fructuoase, cât mai eficiente și să vă simțiți bine aici, în Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Florinela Georgescu, director Prognoză Meteorologică, ANM: Există posibilitatea unor temperaturii medii peste normalul perioadei de iarnă și precipitații ușor excelentare

Florinela GEORGESCU

Ca de obicei, am pregătit un material privind posibila evoluție a regimului temperaturilor și precipitațiilor în următoarele luni. Am extins această estimare până în luna martie, pentru că ne-am obișnuit cu toții ca prima lună din primăvară să fie, de fapt, de multe ori, ultima lună de iarnă. Cel puțin prima jumătate a lunii martie, în ultimii ani, a avut fenomene ca de sfârșit de iarnă.

Estimarea pe care o voi prezenta este, ca de obicei, aceea realizată de serviciul Copernicus, un program foarte complex de observare a pământului, reprezentând o inițiativă strategică a Uniunii Europene, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană. Estimările sezoniere realizate de acest program se bazează pe rezultate ale celor mai mari centre meteorologice globale. Se realizează o estimare multimodel. Printre aceste mari centre sunt, în primul rând, Centrul European de Prognoză pe medie durată, la care România este țară cooperantă. Vedem aici Marea Britanie, Franța, Germania, SUA, Japonia. Este, altfel spus, sau pe foarte scurt spus, estimarea cea mai de încredere disponibilă în acest moment. Este un produs disponibil liber pe site-ul acestui program, Copernicus.

O să încep, ca de obicei, cu câteva caracteristici climatologice pentru fiecare lună în parte, apoi cu estimarea realizată de Copernicus. Înainte, însă, aș vrea să vă spun că această estimare, care este actualizată în fiecare lună, în fiecare zi de 10 a fiecărei luni, va fi actualizată mâine. Deci, ceea ce vă voi reprezenta acum este o estimare realizată în luna octombrie, dar genul acesta de produs este actualizat de către Administrația Națională de Meteorologie din alte produse disponibile pe site-ul administrației, referitoare la o estimare mai detaliată la nivelul regiunilor țării, pentru următoarele 2 săptămâni, și o altă estimare la nivelul țării, pentru următoarele 4 săptămâni. Estimarea pe 4 săptămâni a fost actualizată vineri și este în bună concordanță cu ceea ce arată pentru luna noiembrie și începutul lunii decembrie, ceea ce mă voi prezenta acum.

Deci, revenind la luna noiembrie, din punct de vedere climatologic, în media ultimelor decenii, așa arată distribuția temperaturilor medii și cantitatea de precipitații. Luna noiembrie este caracterizată de maxime între 2 și 8 grade, dar este prima lună în care pot apărea și manifestări de iarna. Așa cum am văzut, deja a nins în zonele montane și există semnale, sigur, destul de incerte în acest moment, că sfârșitul acestei săptămâni, poate și începutul săptămânii viitoare, să aducă ninsori sau precipitații mixte și în zone mai joase, deci nu neapărat la munte, în partea centrală a țării.

Din punct de vedere al estimării sezoniere, vedem în acest gen de produs abaterea, deci, cu cât ar putea fi temperatura medie în luna noiembrie mai mare decât media climatologică pe care am arătat-o anterior. La nivelul țării noastre, produsul indică o posibilă abatere de 1°-2° deci, în medie, am putea încheia luna noiembrie cu o temperatură mai ridicată decât normalul și cu un regim al precipitațiilor ușor peste normal, mai ales în partea de vest, de centru a teritoriului. Avem deja acest semnal, că precipitațiile vor reveni dinspre partea de vest a țării. Deci, este posibil, tot așa, ca această estimare să se realizeze.

Pe de altă parte, luna decembrie este prima lună a iernii și prima lună care poate, statistic vorbind, să aducă în nopțile cele mai reci temperaturi care să coboare sub -20° și în, media temperaturilor este cu 4°-5° mai coborâtă decât cea a lunii noiembrie și vedem și regimul mediu al precipitațiilor din ultimele decenii. Cum vă spuneam, să reținem valorile acelea pe partea de vest a țării, în zona Carpaților Occidentali, vestul Carpaților Meridionali, cu cantități de peste 50-60l/m², ca să ne comparăm ce arată estimările. Estimările arată în continuare un regim al temperaturilor posibil mai ridicat decât media. Este interesant ca și la partea anterioară, cu care seamănă foarte mult această hartă pentru luna decembrie, foarte interesantă, această abatere pozitivă este valabilă pentru cea mai mare parte a continentului, inclusiv pentru partea est extrem, de nord-est extrem, de acolo de unde, de regulă, vin către țara noastră masele de aer cele mai reci.

Iar din punct de vedere al precipitațiilor, din nou o abatere pozitivă. Deci, din nou posibil să avem cantități peste normalul perioadei. În partea de vest a teritoriului sau jumătatea vestică, să spunem, a teritoriului, vedem posibil 5 până la 25l/m² în plus față de acea medie pe care o văzusem pe partea climatologică, de 40-60l/m². Interesant, în acest produs, pe această estimare pentru luna decembrie, cum am văzut și pentru luna noiembrie, este faptul că dinspre Mediterana, mai puțin, deci, Mediterana este o zonă cu deficit de precipitații, în timp ce posibil ca înspre țara noastră să se extindă aria de precipitații asociate activității ciclonice din Oceanul Atlantic. De ce spun că este interesant și important pentru noi? Pentru că există probabilitate mare de precipitații mai importante cantitativ și în Europa Centrală, de acolo de unde știm că se alimentează Dunărea.

Pentru luna ianuarie, luna cea mai rece din calendar, luna în care, de-a lungul anilor, în cele mai reci nopți, temperaturile au coborât sub -30°. Vedem și pentru această lună o scădere în continuare a temperaturilor medii maxime și vedem, de asemenea, un regim al precipitațiilor, climatologic vorbind, destul de asemănător cu luna anterioară. Iar din punct de vedere al estimărilor, să zicem așa, luna ianuarie, pare și ea fiind un pic mai caldă decât normalul, dar, repet, este cea mai rece lună din canicular. Deci o abatere pozitivă de 1°-2° ne apropie de ideea că putem avea totuși o lună destul de apropiată de firescul unei luni ianuarie, din punct de vedere climatologic vorbind. Iarăși pe această hartă, foarte interesantă este abaterea mai puternică, pozitivă pe partea de est extrem a continentului.

Iar din punct de vedere al precipitațiilor, de asemenea, un semnal al unor posibile episoade din precipitații excedentare. Din nou, o abatere pozitivă de 5 până la 25l/m pătrat pentru partea de vest, nord și centru a țării noastre. În continuare, Mediterana nu este activă, în continuare pare mai degrabă influență dinspre Oceannul Atlantic.

Luna februarie, de asemenea, se alătură lunii ianuarie în privința regimului temperaturilor, cele mai reci două luni din an, în mod firesc. Chiar dacă temperaturile maxime cresc ușor în medie față de ianuarie, februarie este o lună care, de asemenea, are recordurile pentru nopțile cele mai reci sub -30°.

Regimul precipitațiilor, chiar ușor mai sărac în medie, față de luna ianuarie. Semnalul este în continuare al unei luni mai calde decât normalul, cu 1°-2°. La nivel continental, vedem extinderea aceasta impresionată a abaterii pozitive și, la fel, un semnal interesant este acesta al precipitațiilor excedentare, de asemenea, deasupra celei mai mari părți a continentului.

Și voi încheia cu luna martie, pentru că, cum spuneam, și ea mai poate aduce scurte episoade de iarnă. Sigur, media climatologică a temperaturilor este în creștere, iar estimările arată, de asemenea, o abatere pozitivă, însă este o abatere care se restrânge, să zic astfel, spre jumătatea sudică a Europei. La noi, în continuare, posibilitatea temperaturilor medii peste normalul perioadei și iarăși precipitații posibil ușor excelentare în mare parte a continentului.

Închei această prezentare prin, aș spune că trebuie să luăm, pe de o parte, cu destul de mare reținere aceste estimări, pentru că sunt pe o durată destul de îndelungată, cu o anticipație mare. Cum vă spuneam, sunt produse care se actualizează în fiecare lună, și acestea abateri pozitive constante pentru lunile următoare.

Pe de altă parte, acest regim ușor excelentar al precipitațiilor, din punctul meu de vedere, poate fi interpretat ca a avea o probabilitate mare pentru lunile viitoare, de a avea o vreme schimbătoare. Deci, de a avea episoade cu vreme rece, poate chiar foarte rece, pentru că este iarnă și întotdeauna în România, în perioadele mai severe de iarnă, este foarte rece, deci de a avea astfel de perioade, dar care să fie de scurtă durată și care, pe ansamblu, să nu influențeze regimul mediu la nivelul unei luni al temperaturilor.

Pe de altă parte, acest posibil excedent sugerează o activitate ciclonică mai intensă, cel mai probabil, repet, de origine nord-atlantică, care poate aduce în egală măsură ploaie, în condițiile unor episoade cu temperaturi mai ridicate decât normalul, dar poate aduce în acest regim ciclon, poate aduce și ninsori care să fie, în unele perioade de timp, consistente.

De altfel, pentru că m-ați întrebat de posibila evoluție a vremii în perioada sărbătorilor de iarnă, după cum am început deja cu stratul de zăpadă la munte și după cum există semnal. Vedeți, în această perioadă se discută mult despre vortexul polar, se discută despre evoluție. Sunt fenomene globale, care influențează și evoluția vremii în Europa, chiar dacă, din punct de vedere al fenomenului El Nino, influența este una indirectă. Un vortex polar mai slab înseamnă o posibilă pătrundere de aer rece până spre sudul Europei.

Deci, aș merge pe o estimare pentru perioada Sărbătorilor rezervate din punct de vedere al temperaturilor, dar cu mai multă încredere că este posibil să aibă un strat de zăpadă nu numai în zona montană, ci și în zonele joase.

Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei: Prioritatea zero – să trecem iarna cu bine

Dumitru CHISĂLIȚĂ

Domnilor Președinți, doamnelor și domnilor, da, sunt pentru prima dată la o astfel de dezbatere în calitate de Ministeru al Energiei. Practic, mi-am propus un prim punct și cel mai important punct: să trecem această iarnă cu bine. Considerăm că este prioritatea zero pe care o avem și tocmai de aceea, încă din primele zile de mandat, am supus hotărârii Guvernului programul pentru această iarnă. În același timp, am considerat necesară prelungirea stării de alertă, ținând seama de elementele cu care ne confruntăm în perioada aceasta.

În același timp, alături de companiile din sector, am încercat să avem mai multe discuții concrete, pentru a preveni situații cu care aceștia s-au confruntat sau dacă apar episoade de ger, episoade de viscol puternic, episoade care pot să afecteze instalațiile energetice, modalități de intervenție de așa natură încât să poată să fie repuse în funcțiune cât mai repede. Împreună cu Dispecerul Energetic Național, cu care țin legătura zi și noapte, mulțumim domnului Ivan și pe această cale, am demarat un program de supervizare a tuturor proiectelor care se apropie de a fi puse în funcțiune, pentru ca graficul de lucrări să fie respectat, dar, și în același timp, să urgentăm, acolo unde se poate, punerea în funcțiune de așa natură încât să creștem capacitatea de producție a energiei electrice în perioada următoare, cu absolut tot ceea ce este posibil.

În același timp, am realizat și realizăm continuu analize asupra stocurilor și discutăm modalități ca aceste stocuri să fie crescute, respectiv rezervele să fie menținute. Există diverse activități concrete care s-au întâmplat, se întâmplă și în momentul de față.

Cel mai bine, din fericire, stăm anul acesta în ceea ce privește stocarea gazelor naturale, cel mai bine raportat la multe alte țări din Europa și la media europeană. Suntem în top cinci țări europene ca și nivel de magazinare gaze naturale, cu o medie a magazinelor pe diversele structuri în România peste ceea ce există la nivel european. Sigur, acest element este unul îmbucurător la acest moment, dar contează foarte mult cum companiile din sector își drămuiesc extragerea acestor gaze naturale de așa natură încât aceste cantități să fie la un nivel suficient, în special în partea a doua a iernii, atunci când, de obicei, există acele pusee de perioade negative și când aportul depozitelor de înmagazinare este unul foarte, foarte important.

Un subiect foarte important pe agenda publică a fost oprirea și, mă rog, repornirea unităților de la Cernavodă. S-a reușit pornirea Unității 1. În momentul de față, se fac demersurile necesare pentru pornirea și a Unității 2 de la Cernavodă. Sunt elemente importante care, practic, au lipsit din zona balanței energetice naționale în ultimele trei luni de zile, iar în momentul în care acestea vor intra în capacitatea normală de producție și de funcționare, un element important în ceea ce privește creșterea securității energetice din România se va realiza pe această cale.

În același timp, întreprindem demersuri la nivelul Uniunii Europene pentru a putea să continuăm să folosim o parte din echipamentele care folosesc cărbune, de așa natură încât să ajungem în situația în care, practic, riscul de insecuritate energetică națională să se diminueze foarte mult.

În acest mandat, mi-am propus să încerc să stau cât mai mult în mijlocul oamenilor, pentru că am început cu acei oameni care lucrează în condițiile extreme pentru a asigura siguranța și continuitatea furnizării energiei electrice, pentru a identifica potențialele situații anormale, pentru a le preîntâmpina, pentru a le preveni pe cât posibil, pe linia aceasta. Tocmai de aceea am început ca aceste deplasări în teren. La Cernavodă am fost deja de două ori. Am fost, de asemenea, la Romgaz. O să mergem și alte capacități care sunt în faza de punere în producție, pentru a ne asigura că, într-adevăr, acestea vor funcționa în termen și vor putea să-și aducă aportul la producția de energie electrică în România în această iarnă, iarna care vine.

Încerc, în același timp, să monitorizez într-un mod foarte, foarte strict tot ceea ce se întâmplă de așa natură încât, pe cât posibil, să eliminăm orice situație neprevăzută. Mulțumesc pentru invitația la această conferință. Mulțumesc încă o dată Focusul Energetic.

Bogdan Ivan, vicepreședinte Camera Deputaților: România e, în continuare, o țară stabilă din punct de vedere energetic

Bogdan IVAN

Cred că România e, în continuare, o țară stabilă din punct de vedere energetic, datorită muncii dumneavoastră și mai puțin relațiilor politice ale oamenilor politici, lucru pentru care vă mulțumesc. Ați fost tot timpul oameni corecți și profesioniști.

Ca să vă răspund la întrebare, se vede infinit mai simplu decât de pe cealaltă, în care trebuie rezolvate lucruri. În același timp, vreau să mă spun că suntem cu toții pe aceeași baricadă și anume România. Iar, din acest punct de vedere, l-am asigurat și pe domnul Chisăliță, vă asigur și pe dumneavoastră în continuare, de suportul meu, ca vicepreședinte al Camerei Deputaților, în acele proiecte de lege care sunt menite simplificării și creșterii capacității de producție a României și a capacității de stocare a energiei din țara noastră.

De asemenea, nu putem vorbi despre o economie competitive, dacă nu vorbim despre prețuri rezonabile la gaze naturale și la energie. Folosesc acest termen pentru că este unul corect și adaptat nevoilor reale. Și nu facem energie de dragul de a face energie, ci pentru a transforma această uriașă oportunitate pe care o are țara noastră într-un motor, într-o bază economică pentru companii care să devină lideri regionali.

Știți mai bine, nu are rost să reiterez toate atuurile pe care le are România în materie de oportunități, în materie de asset-uri pe care le gestionați, dar avem nevoie și de execuție. Iar aici, dacă e o zonă care cred că e foarte importantă, care ține de zona legislativă, e simplificarea, iar aici vă stau la dispoziție în continuare și dumneavoastră în aceeași formă în care am lucrat cu structurile patronale, cu asociațiile profesionale, pentru a simplifica legislația acolo unde este cazul. Ceea ce nu am reușit să facem prin ordonanță de urgența Guvernului în perioada în care eram, în continuare în Parlament, împreună cu domnul ministru, pentru că vreau ca la orice discuție, Parlament, împreună cu zona profesională, ca să zic așa, că nu e privată, eminamente, și cu Ministerul Energiei, să fim un tot unitari, să discutăm aplicat pe acele proiecte foarte importante, indifferent de culoarea politică a unui Guvern sau a unui ministru. Ele sunt importante pentru România.

Așa că, din acest punct de vedere, și eu, și colegii mei din echipa parlamentară rămânem consecvenți.

Și trei. Cred că e foarte important ca în acest moment gre, să fim cei care venim ca suport, nu doar ca și critică, pentru lucrurile care nu se fac. Pentru că, așa cum știm bine toți de la masa asta, s-au făcut și lucruri bune, s-au făcut și lucruri mai puțin bune, în ultimii 30 de ani, le-am spus de un million de ori fiecare, în spațiu public. Cred foarte mult că, dincolo de dezbaterea politică, sunt lucrurile care îi afectează pe oameni și aici trebuie să lucrăm cu toții pentru a avea mai multă energie, mai multă stocare, care să se transpună automat în creșterea de pilității companiilor noastre și în prețuri corecte pentru oameni.

Așa că stau la dispoziție ca și până acum, ca un partener de progres și proactiv și vă felicit încă o dată și mulțumesc pentru foarte corecta și onesta colaborare pe care am avut-o în perioada mandatului. M-ați convins că România, cu adevărat, are viitor prin profesioniștii care nu se văd de cele mai multe ori, dar care fac ca țara noastră să meargă mai departe, să funcționeze.

În perioada următoare, deși avem un context politic destul de complicat, avem o o etapă de liniște, ca să zic așa, de circa șase luni de zile, anunțată de mai multe partide care au votat actualul Guvern. Cred că putem să profităm de această fereastră de oportunitate pentru a se face lucruri care au nevoie de un consens politic mai larg și cred că nevoie inclusiv de votul Parlamentului. Din acest punct de vedere, cred că o parte din inițiativele pe care le-am început le putem autoriza și cu domnul Cisăliță. Îmi doresc foarte mult să le ducem la capăt măcar unde este cazul, prin decizia Parlamentului, pentru a avea un cadru pe care cu toții îl așteptăm. Și, evident, e obligatoriu ca și Guvernul să-și plătească, în primul rând, datoriile față de operatorii economici care așteaptă să fie plătiți pentru ceea ce au livrat și au deja ani buni de când își așteaptă acele resurse financiare.

Cât timp voi ocupa o poziție publică, și una private, voi fi de aceeași parte a baricadei cu dumneavoastră, adică de partea României și a oamenilor care își iubesc țara și consideră că energia e forța vitală a unei economii. Felicit pe fiecare dintre dumneavoastră, pentru ceea ce ați făcut și, mai ales, pentru ce urmează în această iarnă complicată pe toate palierele.

Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, Senat: Depogaz investește în creșterea capacității de extracție a gazelor din înmagazinări

Lorant ANTAL

Intervenția mea aș dori să o scurtez, prin a merge mai departe pe ideea despre care vorbea și domnul ministru (n.r. – Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei) privind situația depozitelor de gaze naturale din România. Într-adevăr, cum a spus dumnealui, suntem pe o poziție mai bună: avem 88,1% nivelul de încărcare a depozitelor de gaz natural.

Săptămâna trecută, am invitat la comisie pe reprezentanții Depogaz, exact pentru a afla cât mai multe informații pertinente de la domniile lor și m-aș folosi de această ocazie – nu sunt eu purtătorul de cuvânt al Depogaz -, dar am aflat o informație importantă: este în derulare o investiție de aproximativ 150 de milioane de euro la Depogaz, care o să ajute la creșterea cantității de injectare, adică de înmagazinare a gazelor naturale cu 6 milioane mc/zi. Astăzi, capacitatea de înmagazinare, de injectare este, undeva, la peste 29 milioane mm/zi. Iar dacă se va termina această investiție până în anul viitor, în iulie 2027, atunci, practic, putem intra în iarna anului 2027-2028, cu un plus de cantitate de 6 milioane mc/zi, capacitate de gaz natural.

Acum, în ceea ce privește importanța acestor investiții de 156 de milioane, se fac intervenții și la reînnoirea tehnologiilor, pentru că, țineți minte, acum vreo 2 ani sau 3 ani a fost un scandal mare. De fapt, acum 3 ani, în 2023, a fost un scandal mare, când, vezi Doamne, nu erau destule gaze în depozite și din acest motiv a trebuit să importăm mai mult. De fapt, aveam gaze în depozite, dar nu am putut să extragem, pentru că nici la nivelul investițiilor, în anumite tehnologii, nu s-au făcut, se spunea la vremea respectivă. Acum am aflat și noi de la noua conducere a Depogaz că ei au început să facă aceste investiții și, bineînțeles, dacă se vor finaliza aceste investiții, nu o să fie nici impedimente tehnice. Dar o văd și pe doamna Director General (n.r. – Mădălina Moise, director general Depogaz), așa că nu vreau să iau aceste informații ale dumneaei. Așa că, am terminat cu Depogaz.

Încă o informație. Ceea ce vreau să spun, că am văzut reprezentanții și Nuclearelectrica, i-am avut și pe ei alături de noi, că, până la urmă, Comisia de energie are și acest rol – să cheme reprezentanții companiilor din energie și să îi întrebe de sănătate și, bineînțeles, și de investițiile pe care le parcurg domniile lor. Cu Nuclearelectrica, am avut acea întrebare: dacă se putea preveni ceea ce s-a întâmplat în vară, pentru că cele două unități au fost oprite și am avut o lipsă de 1.400 de megawați de energie electrică și, bineînțeles, asta un pic a bulversat piața. Am reușit să aflăm că și dacă nu se puteau face acele investiții prin care, în anul 2026 puteam preveni ceea ce s-a întâmplat, dar, cu siguranță, au fost instituții care puteau să facă mai bine diligențele pe care le au ei în cârcă.

Așa că eu, în calitatea mea de președinte al Comisiei de energie, ceea ce pot să vă spun, că este și rolul nostru, și Parlamentul, dar mai ales Executivul, ca să aibă în vedere aceste instituții strategice. Și dacă noi, la nivel de Parlament, putem să aflăm că există corespondențe între aceste instituții, dar deciziile rămân numai la capitolul că se citesc aceste corespondențe, dar nu se fac pași, atunci s-ar putea să avem niște probleme și trebuie să prevenim aceste probleme, până la urmă, și să fim cu un focus energetic pe domeniul energetic. Așa că vă mulțumesc încă o dată că sunt aici. Eu vreau să vă doresc o conferință cât se poate de fluctuoasă și să plecăm cum încercăm de fiecare dată, cu ceva nou și, bineînțeles, cu tendința de a întări și mai bine domeniul energetic al României.

Petrișor Peiu, membru Comisia pentru energie, Senat: Prețurile la resursele energetice au închis o mare parte din industria românească

Petrișor PEIU

În primul rând, constant cu tristețe că, în anul 2026, noi credem că este o problemă ca într-o țară europeană să ai certitudinea alimentării cu energie electrică sau cu gaze, ceea ce zic eu că este o evoluție pentru România. În al doilea rând, nu împărtășesc absolut deloc optimismul pe care l-am auzit aici. Și am să vă spun și de ce.

Toată lumea spune că, în viitor, va fi soare, și cald, și frumos, dar nimeni nu răspunde pentru faptul că prețurile la resursele energetice, care au fost crescute artificial sau natural, au închis o mare parte din industria românească. Eu vreau să vă spun o cifră care ar trebui să ne rușineze pe toți, că am stat și ne-am uitat la asta. În anul 2019, ponderea industriei în PIB în România era 22%, azi e 16%. există o singură cauză; dacă nu vrem să vedem acea cauză, ne facem singur rău și în continuare.

Pentru că domnul Ministru este la început de mandat și este un om cu mare experiență profesională, un om ale cărui analize le-am citit tot timpul cu plăcere, îmi permit să enumăr câteva puncte rămase nerezolvate demult în România și la care ar trebui să începem cu sinceritate, să răspundem. Mă rog, Guvernul.

În primul rând, dacă se mai poate face vreodată centrala de la Iernut. Nimeni n-a răspuns la această întrebare. Toată lumea dă termene, termene care nu s-au respectat niciodată. Este ceva acolo care împiedică finalizarea centralei sau nu? În al doilea rând, care este stadiul contractului pentru construcția centralei de la Turceni? Există vreun contract sau nu? A existat o ofertă depusă, nimeni n-a răspuns din ianuarie-februarie. Eu cred că nu e normal ca într-o țară europeană, democratică să nu existe un răspuns la așa ceva. A fost o licitație, s-a depus o ofertă, domnule, dă-i un răspuns. Că îi trimiți la plimbare, că le semnezi contractul, dar dă-le un răspuns, să știm și noi dacă cele două centrale, Turceni și Janița, se vor mai face vreodată. Este cineva capabil să răspundă sincer la aceste întrebări? A treia chestiune, la fel de important. Complexul Energetic Oltenia e închis sau nu? Nu s-a modificat legislația. Legislația prevede că la 31/08/2026 a încetat și intră în funcționarea în rezervă, când zice Dispecerul Energetic Național pornește. Dar, merge întruna. Care e adevărul? De ce ne ascundem? Sunt niște întrebări la care, cred eu, că trebuie răspuns acum, pe termen lung. Astea pe termen scurt, dacă vrem să ne facem bine.

Pe termen lung, trebuie să îi dau dreptate doamnei Prună. Stocarea este foarte importantă, dar avem niște capacități de stocare pe care le știm de vreo 50 de ani și nu vrea nimeni să se uite la ele, așa-numitele hidrocentrale cu pompaj invers. Vorbim de 50 de ani de Tarnița-Lăpuștești și toate strategiile de energie ale României conțin acest proiect și nimeni nu se apucă de el. Poate e greșit, poate nu mai trebuie să facem și să punem în locul lui 50.000 de baterii.

Și tot în continuarea a ceea ce a spus doamna deputat Prună, și eu cred că pe termen lung, folosirea gazului care va fi extras din Marea Neagră în România ar fi esențial, ar fi un mare motor de creștere pentru România. Dar, iarăși, pentru că domnul ministru Chisăliță e la început de mandat, pentru că vine din industria gazelor, cred că ar putea să facă dânsul acest pas, pe care nu l-a făcut nimeni până acum, să vedem un comitet sau un „task force”, cum îi zice mai nou, privind posibilitățile de redeschidere sau de deschidere a unor capacități ale industriei chimice care să folosească acel gaz.

Dar, repet, până nu va răspunde cineva cu sinceritate la întrebările pe care le-am pus la început, cred că vom construi din nou pe o fundație de nisip, o fundație șubredă și la anul vom fi în aceeași situație.

Cristina Prună, vicepreședinte Comisia de industrii, Camera Deputaților: Aș vrea să discutăm și ce urmează după această iarnă, pentru că ar trebui să fim prevăzători și să începem de pe acum

Cristina PRUNĂ

A devenit o tradiție să discutăm un plan, în prag de iarnă, despre cum oamenii din sistemul energetic, pe care i-am văzut și în fotografiile pe care ni le-ați arătat, fac eforturi și muncesc extrem de mult pentru ca noi să trecem cu bine iarna. Discutăm despre ceea ce fac acești oameni, dar discutăm și despre provocări, pentru că avem provocări recurente, le știm, le auzim în fiecare an, în pofida profesionalismului și profesioniștilor din sistemul energetic. Pentru că unele probleme sunt sistemice.

Am auzit că avem stocuri de gaze naturale, aproape de 90%, avem stocuri de siguranță de cărbune, rezervă în lacurile de acumulare. Sigur, oamenii și-au făcut treaba, avem și precipitații în perioada asta. Iată că primul reactor de la Cernavodă a fost pornit weekendul acesta, va urma și cel de-al 2-lea. Deci, iarna, cum necum, o vom trece.

Aș vrea astăzi să pun pe tapet și ce urmează după această iarnă, pentru că ar trebui să fim prevăzători și să începem de pe acum. Și profit de prezența domnului Ministru astăzi, la această conferință Focus Energetic, pentru a spune că ar trebui să ne pregătim pentru luna aprilie de pe acum. Sigur, discutăm în continuare de piața de gaze naturale, de acea plafonare pe care o avem până în aprilie și bine ar fi să facem lucrurile diferit de data aceasta. Bine ar fi să avem un grup de lucru care, de ce nu, să includă și parlamentari, până la urmă, pe lângă oameni de la minister, care să pregătească trecerea din aprilie către piața liberă, chiar dacă aceasta se face treptat, chiar dacă există diferite scenarii care vor fi puse pe masa. Eu cred că nu mai trebuie să mai așteptăm luna aprilie.

Personal, am susținut și susțin în continuare că sprijinul trebuie să meargă țintit către acei oameni care au nevoie de el, către consumatorul vulnerabil. Știu că pe zona de energie se fac eforturi în momentul de față pentru a regândi acest mecanism de protecție.

Cred că este un moment bun să punem în oglindă consumatorul vulnerabil și pentru zona de gaze naturale și, încă o dată, să putem să avem un mecanism predictibil, pentru că un sprijin țintit costă mai puțin și ajută exact acolo unde este nevoia. Și pe principiul ne facem iarna car și vara sanie, cred că, de pe acum, ar trebui începute discuțiile. Cred că și colegii mei din Parlament își doresc lucrul acesta, să existe mai multă predictibilitate, să existe mai multă transparență în felul în care construim piața de gaze în România, mai ales că, din 2027, vom avea noi resurse de gaze naturale care vor intra în piață din zăcământul Neptun Deep.

Pentru că, până la urmă, și prețul este o problemă, că vorbim de prețul energiei, că vorbim de prețul gazelor naturale. Chiar dacă, să spunem, că vom trece iarna cu bine din punct de vedere al securității energetice, al siguranței aprovizionării, cred că, din păcate, pe zona de prețuri, consumatorii, industria vor avea de suferit și suferă de pe acum. Deci, e nevoie de niște mecanisme de protecție, inclusiv pentru consumatorii industriali. Aici, am mai discutat și în 2021, am mai tot discutat despre o propunere în care eu cred, anume consumatorii industriali să beneficieze de un credit fiscal, în cazul în care trei luni consecutiv prețul la energie sau la gaze naturale crește considerabil, să poată să nu mai plătească taxe într-un cuantum din creșterea respectivă la energie sau gaze. Cred că ar fi un mecanism predictibil, nu ar depinde de decizia politică de moment, ar putea să îl punem în lege și el să fie declanșat automat în momentul în care prețurile ar crește, cum avem și în momentul de față, și suntem în această situație. Am putea să evităm reacțiile, de multe ori pompieristice și, astfel, cum spuneam, să avem mai multă predictibilitate.

Altfel, sigur, ne uităm la proiecte aici, în Camera Deputaților, în Senatul României, care să ofere mai multă flexibilitate, inclusiv oamenilor care doresc să își reducă factura la energie. Dar cred că e important să construim cu viziune pe termen lung, pentru că, sigur, sunt anumite provocări care există, prin care vom trece, așa cum se va întâmpla și iarna aceasta. Însă, important este să nu pierdem din vedere esențialul: investițiile în diversificarea surselor de aprovizionare, investiții în stocare, în rețele, în interconexiuni, în producție, evident.

Și un lucru la care țin foarte mult: valorificarea superioară a gazului natural, pentru că astfel putem avea niște prețuri competitive pe viitor și o industrie care, sigur, să nu se mai împiedice și să nu mai stea blocată întotdeauna în prețurile la energie. Vă mulțumesc frumos și sigur că o să stau cât o să văd de mult, să ascult punctele de vedere ale industriei.

Lucian Rusu, președinte Comisia pentru afaceri europene, Senat: Nu putem controla vremea, nu putem controla nici geopolitica, dar este datoria noastră să fim pregătiți de iarnă

Lucian RUSU

Îmi pare rău că am întârziat, că domnul Ministru a plecat. Voiam să aud o parte din soluțiile cu care vine pentru provocările sectorului energetic pe timp de iarnă, pentru că a avut declarații în contradictoriu referitor la plafonare. I-am spus asta și la audieri.

Cred că un sistem energetic pregătit pentru iarnă este unul care face față provocărilor meteorologice, în primul rând. Nu trebuie să ne mai rezumăm la dacă avem gaze înmagazinate, cât de multe sau nu. Cred că ar trebui să vedem cât de rezident este sistemul, să nu mai ajungem la situații cum a fost cel de la Cernavodă, ca să nu mai ajungem la expresia că „iarna nu-i ca vara”, pe care o știm cu toții. Și trebuie să fim pregătiți, pentru că investițiile târzii duc la efecte, cum am avut cel de la centrala nucleară, cu importuri de energie, costuri foarte mari.

Cred că pentru un sistem resilient pe timp de iarnă trebuie să mergem pe trei direcții, din punctul meu de Vedere. Una din direcțiile pe care mi le-am montat este să extindem un pic testele de reziliență a sistemului energetic. Avem exemple. Cum am făcut astă vară. A făcut Ministerul Energiei. Avem acel exercițiu Aurora, desfășurat în zona Dobrogei, dar cred că ar trebui, pentru perioada de iarnă, că aceste teste să fie undeva simultan, cu ger prelungit, cu temperature scăzute. Și, dacă apar crize simultane, să vedem cum putem să răspundem acestor crize. Avem nevoie să și repornim sistemul imediat, atunci când el nu poate să facă față unei crize.

O a doua soluție – să folosim energia sau gazul, să le folosim cât mai intelligent. Să vorbim cu marii consumatori, că sunt prezenți aici, să vedem dacă putem muta o parte din consumul lor de la orele de vârf, să le mutăm în alte intervale, bine, fără a afecta producția. Există un regulament, știu, al ANRE referitor la consumatorii eligibili, să fie plătiți pentru reducerea temporală sau voluntară a consumului de energie, dar cred că trebuie să construim un mecanism mai complex.

Iar a treia direcție – să protejăm consumatorii cu adevărat vulnerabili, fără să afectăm eficiența sistemului și fără să punem o presiune pe bugetul de stat. Sunt cazuri în care, atunci când prețurile o iau razna, cum e în Marea Britanie, automat se activează un sistem de ajutor, dar cu criterii bine stabilite dinainte. Statul să nu fie doar un pompier care stinge incendiile atunci când prețurile o iau raza și trebuie undeva să amelioreze toată toate aceste creșteri de de prețuri. Și, totodată, sprijinul pe care statul îl oferă printr-o plafonare companiilor, să se vadă undeva și în investițiile de eficiență energetică. Adică undeva se vadă că și companiile încearcă să investească și în tot ce înseamnă eficiență energetică.

Dar, după cele 3 direcții pe care vi le-am spus, eu mai văd necesar, și asta am spus-o și la celelalte conferințe, un tablou de bord pe care trebuie să îl aibă Ministerul Energiei, un tablou de bord nu doar unde să vedem doar capacitățile de producție disponibile. Să avem și situația rețelelor, posibilitățile de import, principalele riscuri. Bine, în limita informațiilor care pot fi făcute publice. Știm și infrastructura critică care nu poate fi tot timpul făcută transparentă. Dar cred că acest lucru, transparența, este foarte important în sistemul energetic. Și mulți ori să spun că, într-adevăr, slăbește sistemul, dar nu. Cel mai important este să-i crească credibilitatea, pentru că sistemul energetic, astăzi, cu informațiile care se publică pe diverse canale, suferă și de credibilitate. Și atunci, scăpăm și de o ușoară panică, în care pot intra și consumatorii, și oamenii, și companiile în speță.

Totodată, că sunt și președinte la Comisia de afaceri europene, trebuie să știm că energia nu se oprește la graniță. Oricâtă energie am avea noi, gaz natural, nu suntem pe o insula, undeva, și noi ne putem gestiona singuri. La fel și riscurile, și energia depășesc granițele. Noi trebuie să jucăm rolul regional și european pe care îl avem. Trebuie să arătăm că suntem un partener pe care Uniunea Europeană se poate baza și, clar, nu trebuie să beneficiem doar de solidaritatea europeană, ci să și contribuim la ea.

Concluzionez simplu, că nu putem controla vremea, nu putem controla nici geopolitica, dar este datoria noastră să fim pregătiți, pentru că o iarnă trecută fără întrerupere este importantă. Dar adevăratul succes este să ieșim din ea cu un sistem mai eficient, mai flexibil, mai rezistent decât cel cu care am intrat.

Mădălin Borș, vicepreședinte Comisia pentru IT, Camera Deputaților: Ca să ai un preț la energie ieftin, trebuie să ai acea energie

Mădălin BORȘ

Domnule Virgiliu Ivan, să vă dau o veste bună. Am fost împreună cu colegul Lucian, în acest weekend, am fost într-o delegație în Republica Bulgaria, unde am participat, în cadrul Parlamentului bulgar, la o vizită de lucru, și am rugat ambasada și parlamentarii din Comisia de energie a Parlamentului bulgar să facem o ședință comună cu cele două comisii din cadrul Parlamentului României și al Parlamentului bulgar. I-am invitat pe dânșii aici. V-aș ruga tare mult să participați, pentru că interesul meu legat de această problemă vine din stocare.

Neavând în fața mea membrii din Comisia de energie, aș fi vrut să îi întreb, și vă spun acum sincer, cum au rezolvat problema echilibrării inerțiale. Și de asta vă anunț pe această cale că vă aștept și vă invit la acele dezbateri.

Cred că despre sistemul energetic, despre energie, despre iarnă, despre prețuri, despre ce vom face, cum se face, cred că s-a discutat suficient de mult aici. Am mai spus-o de câte ori am avut cu ocazia – ca să ai un preț la energie ieftin, trebuie să ai acea energie. Atâta timp cât depinzi de import, pentru că am fost suficient de neinspirați să închidem capacități fără să fim capabili să punem în loc alte capacități noi, vom depinde de un preț care, așa cum spunea și domnul Năstase, e destul de volatil, ajungem să avem prețuri chiar negative pe timpul zilei și spre 300-500 euro seara.

La fel, am fost într-o vizită de lucru la Cluj, unde am văzut exact un model de business care cred că ar fi trebuit să fie mai mult încurajat, mai mult stimulat la noi în țară și anume gas to energy, fotovoltaic to energy și storage, ciclu combinat, toate în același loc, astfel încât producția din energie, chiar verde, să poată să acopere întreaga zona a zilei, nu doar zona diurnă.

Am avut săptămâna trecută o dezbatere destul de intensă în Comisia domnului Rusu, la Senat, vizavi de Legea securității cibernetice în domeniul energiei. Cum spuneam și la comisie, este foarte greu astăzi să faci o delimitare exactă între tehnologie și energie. Că vorbim de producție, de transport, de distribuție, tehnologia în anii în care trăim se întrepătrunde destul de puternic aproape cu tot socialul și veți găsi tehnologie în aproape orice domeniu economic, astăzi. De aceea, folosirea tehnologiei, din păcate, vine cu reversal medaliei și anume vulnerabilitățile pe care tehnologia le aduce sistemelor.

Atunci când am lansat inițiativa legislativă, am gândit-o să acopăr zona pe care o găsisem nesiguranțată de către legislația statului, și anume producătorii sub un megawatt, și am ajuns să constatăm că, inclusive, dacă e să aplici Directiva NIS2 pentru companii, nu este suficient. De ce? Pentru că directiva istorică desfășurată în cibernetică vine mai mult pe parte procedurală, a documentării foarte bine a procesului și modul în care entitățile acționează în caz de incidente. Însă, concret, cum să se apere, cum să își aplice în funcțiune aceeași societate, cu siguranță nu poate fi prevăzută în această direcție. Îmi aduc aminte, domnul Botea, la Cluj ati avut o intervenție foarte bună, spune așa: securitatea cibernetică nu mai trebuie privită ca investiție și ar trebui privită ca și cost.

Și, da, aveți foarte mare dreptate. Nu trebuie să privim acest lucru ca o cheltuială în plus, ci ca o cheltuială necesară. Mă întreba un distins la Comisia din Senat despre cât ne-ar costa această securitate. Răspunsul meu a fost așa: stimate domnule senator, pot să vă spun că cam cât costă un black-out – 1,8 miliarde de euro. Este singura cifră pe care o avem astăzi pe masă și anume black-out-ul din Spania. Bun, Spania nu este România, dar, reducând la proporția țării noastre, cifrele cam pe acolo sunt. Cam asta costă un black-out, pentru că black-out este scenariul cel mai negru care se poate întâmpla în securitate cibernetică, adică în cazul unui atac cibernetic. Și vedeți, atacurile sunt din ce în ce mai diverse. Te și doare mintea: frigidere, lăzi frigorifice, știți de la Carrefour. Veți găsi echipamente care comunică cu internetul și internetul cu ele, aproape în orice domeniu.

Fără o investiție adecvată și fără să fim conștienți că avem nevoie de această cheltuială, ne expunem unor riscuri la care nu aș vrea să ajungem să fim în postura să le cuantificăm post factum.

Aristotel Jude, director general adjunct Romgaz: 70% din producția de gaze a companiei este alocată furnizorilor consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică pentru populație

Aristotel JUDE

Principala prioritate a Romgaz pentru iarna curentă este menținerea unui nivel adecvat al producției de gaze naturale, în condițiile în care, după cum bine știți, suntem sub imperiul Ordonanței 12/2026, care statuează furnizarea de gaze naturale la un preț administrat de 110 lei/MWh către furnizorul consumatorului casnic și producătorul de energie termică pentru energia termică destinată populației. Din producția de gaze naturale a Romgaz, din perioada 01 aprilie 2026 până în 31 martie 2027, aproximativ 70% din această producție este alocată către furnizorul consumatorului casnic și producătorui energie termică, la preț de 110 lei/MWh.

Din acest motiv, pentru noi este esențial să menținem acest nivel adecvat al producției pe care îl realizăm prin 2910 sonde, 480 de grupuri de sonde, 16 stații de comprimare, 22 compresoare de câmp, 21 compresoare de grup, 55 stații de uscare, iar pentru asta, până acum au realizat reviziile anuale ale acestor echipamente, pentru că acestea fac parte din infrastructura de suprafață, infrastructura productive. Am asigurat contractele de servicii necesare lucrărilor de reparație și intervenții la sondă. Am realizat aceste lucrări, am asigurat contractele pentru piese de schimb, uleiuri, combustibil, robineți și așa mai departe. Ne concentrăm pe introducerea în exploatare de sonde noi, continuirea proiectelor de reabilitare, având în vedere că zăcămintele Romgaz sunt mature, depletate. Am adoptat și adoptăm măsuri de optimizare a producției de gaze naturale în proiectele de reabilitare și ne concentrăm să menținem infrastructura la un nivel de producție maximă.

N-o să dau cifre astăzi, pentru că Romgaz este în perioada de tăcere, urmând să anunțăm rezultatele trimestriale în perioada, în zilele imediat următoare. Dar, așa cum și predecesorii au evocat, cred că este esențial pentru sistemul energetic, pentru partea de gaze naturale, să fie realizate investițiile, lucru pe care Romgaz le-a realizat și tocmai de asta am vrut să mențin acest nivel adecvat al producției. Pentru noi este esențial ca, în semestrul întâi, așa cum a fost anunțat, să înceapă producția din Neptun Deep. Din punctul meu de vedere, România va reveni la o producție de gaze naturale din perioada anilor 1998-2000. Dacă avem o medie al consumului de 11 miliarde mc, producția din Neptun Deep va fi în perioada de platou, undeva, la 8 miliarde mc, iar producția asigurată acum de zăcămintele onshore ale producătorul de gaze naturale se situează în adiacența a 8 miliarde de mc, ceea ce înseamnă că producția internă de gaze naturale din zăcămintele onshore și din zăcămintele offshore va depăși consumul de gaze naturale al României.

Compania Romgaz, așa cum a arătat prin diversificarea portofoliului, a arătat faptul că, în primul rând, gazul natural nu trebuie vândut neapărat în formă care este extrasă și trebuie alocată acolo unde este cea mai mare valoare. De asta ne punem și ne-am pus întotdeauna întrebarea: ce facem cu acest gaz natural, în condițiile în care ar trebui utilizat în cea mai bună formă de utilizare a acestuia, respectiv într-un lanț valoric superior. Cu alte cuvinte, vom comercializa gazul natural în forma în care este extras, îl vom utiliza în același timp în producerea de energie electrică și îl vom integra în procese industriale. Aici aș vrea să vedeți recenta achiziție a platformei Azomureș, care, în momentul de față, este integrată în Romgaz. Ne concentrăm pe activitățile necesare și utile pentru punerea în producție a Azomureș.

Și, ca și o concluzie, suntem concentrați pe o valoare economică pe întreg lanț, pentru că ne interesează ca gazul natural să fie utilizat cât mai mult ca materie industrială. În ceea ce privește Azomureș, vorbim de gaz, de amoniac, de îngrășăminte, agricultură, și trecem pe lângă pilonul de securitate, de asigurare a securității energetice din perspectiva gazelor naturale, să devenim un pilon și pentru securitatea alimentară, prin produsele pe care le vom avea La Azomureș.

În ceea ce privește producerea de energie electrică, o să fiu foarte scurt. Răspunsul este că, în anul 2027, centrala Iernut va fi sincronizată cu sistemul energetic național și va intra în operare comercială. Am depășit toate impedimentele care au ținut de relația contractuală pe care am avut-o cu fostul antreprenor, cu suișuri și coborâșuri. Romgaz acționează ca antreprenor general. Avem un număr identificat de contracte necesare și utile pentru realizarea activităților punerii în producție a acestei centrale. Majoritatea contractelor sunt încheiate și în derulare.

Am beneficiat și de acel memorandum aprobat în Guvernul României în mai anul acesta, care a facilitat încheierea acestor contracte prin procedura de negociere fără publicare prealabilă. Este un proces greoi și, aici, sunt mândru că compania Romgaz a reușit acest lucru, să încheie majoritatea contractelor necesare și utile punerii în producție a centralei de la Iernut, în condițiile în care aplicarea Legii nr. 99/2016, într-un astfel de context, este una foarte greoaie.

Am mai spus de-a lungul timpului că, atunci când o companie de stat are un astfel de obiectiv, este imperios necesar să analizăm și prevederile legale corelative, pentru că, și aici avem opinia mea personală, în condițiile actualei Legi nr. 99/2016, nicio companie de stat din România nu va mai reuși curând să pună în producție, să realizeze o centrală de o astfel de dimensiune. Și o să motivez pe faptul că, în realitate, legislația ar trebui să permită ca un investitor, companie de stat, să poată selecta antreprenorul general, să îi plătească acestuia contravaloarea prestației de antreprenor general, iar pe baza unui deviz de lucrări realizat, în baza unui proiect tehnic de detaliu, să realizeze, pe baza unor proceduri de cerere și ofertă, achiziția de servicii, lucrări și produse necesare și utile realizării unei astfel de centrale. Pentru că, în realitate, aceste produse specifice intră într-o anumită secvență în realizarea centralei, iar publicarea unei valori estimate la începutul proiectului, atunci când tu nu ai un proiect ethnic de detaliu, nu face altceva decât să intră în tenebrele Legii 99 și dificultățile necesare și utile pentru estimarea valorii și stabilirea unui cadru contractual care să fie în limitele prevederilor regionale.

De asta, din punctul meu de vedere, companiile private lucrează mult mai ușor cu astfel de contracte și realizează aceste investiții. Nu este sub nicio formă o scuză. Noi am învățat o lecție în ceea ce privește realizarea acestei centrale. Din punctul meu de vedere, este un proiect recuperat cu succes de către compania de stat și promit, domnule Peiu, că la punerea în producție, o să construim mult mai multe informații cu privire la istoria acestei centrale și motivele care, de-a lungul timpului, au stat la întârzierea în realizarea acestei investiții. Este clar că asumarea răspunderii factorilor de decizie din cadrul Romgaz au salvat această centrală, și ăsta este punctul meu de vedere, pentru că nu este ușor să iei decizii precum încheierea unei tranzacții care a fost istorică într-o companie de stat, preluarea lucrărilor cu un antreprenor general, aflat  în dificultate, și mai apoi, asumarea de către Romgaz a calității de antreprenor general pentru finalizarea acestei centrale.

Există premize solide, pe baza derulării activităților prealabile realizării testelor, așa cum am spus, ca în trimestrul întâi 2027 centrala să fie sincronizată cu sistemul energetic național și intrarea în operare comercială să fie realizată în jumătatea anului 2027.

Cred cu tărie că unul dintre aspectele care trebuie analizate în perioada următoare reprezintă suportabilitatea, pentru că, în realitate, fiecare dintre noi suntem consumatori finali și plătim un preț al energiei. Dacă ar fi să discutăm de soluții pe tot lanțul, cred că ar trebui, în primul rând, reanalizate obiectivele Uniunii Europene în ceea ce privește schimbările climatice, care, din punctul meu de vedere, au afectat multe decizii în sectorul energetic și nu au făcut altceva decât să ducă la un preț crescut al energiei, pe care toți dintre noi o plătim.

Iar cheia succesului reprezintă realizarea investițiilor, unde, din punctul nostru de vedere, Romgaz a fost un camion al realizării investițiilor. Dacă ne raportăm la programe de investiții, peste 5 miliarde de lei annual, cu un procent de realizare a acestor investiții de peste 80% reprezintă, în opinia noastră, un succes, în condițiile în care suntem o companie de stat care avem reglementări corporative mult mai drastice decât companiile private

Dan Plaveti, președinte Directorat Hidroelectrica: Gestionăm rezervele de apă cu multă prudență, cu multă disciplină

Dan PLAVETI

Primul lucru cu care aș începe astăzi este un lucru foarte simplu. Este legat de seceta din acest an. Seceta ne-a afectat și este un lucru care a afectat foarte mult din producția de energie electrică din acest an. Chiar dacă am trecut cu bine peste vară, aceasta s-a întâmplat cu eforturi, iar contextul hidrologic în care ne-am aflat ne-a pus la încercare capacitatea de producție și ne-a făcut să regândim sau să reanalizăm modul cum gestionăm resursele.

De asemenea, debitele Dunării nu au fost în niciun fel favorabile, iar, în momentul de față, deși Dunărea pare că este de la aproape 1.800 mc/s, prognozele hidrologice nu sunt favorabile, inclusiv pentru lunile decembrie și ianuarie, față de mediile multianuale. Pentru luna decembrie este prevăzut un debit de 2.500 mc/s, față de o medie multianuală de 5100 mc/s. Pentru luna ianuarie, ar putea crește la 3000 mc/s, comparativ cu o medie multianuală de 5400 mc/s. Îngrijorător este și faptul că, în perioada următoare, debitele încep să scadă, ceea ce va pune sub semnul întrebării ce va face centrala de la Cernavodă, cu cel de-al doilea grup. Dar, pentru Hidroelectrica, faptul că, pe Dunăre, debitele sunt mult sub mediile multianuale, între 30%-40%, iar de asemenea, pe râurile interioare, toate debitele sunt sub 50% din debitele multianuale, de asemenea, îngreunează și cantitatea de producție de energie hidroelectrică. Este mult mai mică.

De asemenea, nici gradul de umplere al lacurilor de acumulare nu este la nivelul pe care ni l-am fi dorit pentru începutul sezonului rece. În momentul de față, suntem sub 50% din volumele din lacurile de acumulare.

Ce a putut să facă Hidroelectrica? În momentul de față, putem spune că programul de mentenanță a fost realizat, reviziile, reparațiile, pregătirile tehnice, toate au fost toate finalizate. Toate hidroagregatele sunt pregătite să funcționeze, iar acest lucru, din punctul nostru de vedere, este foarte important. Dacă apa nu este suficientă, atunci posibilitatea de a exploata fiecare metru cub de apă, atunci când este disponibil, devine esențială.

În al doilea rând, încercăm să gestionăm rezervele de apă cu multă prudență, cu multă disciplină. Apa din lacuri este o resursă limitată și, practic, o folosim atunci când aduce cea mai mare valoare pentru sistem, pentru vârfurile de consum, în echilibrare. Încercăm să susținem partea de siguranță a funcționării sistemului energetic. Noi planificăm exploatarea acumulărilor în funcție de prognozele hidrologice, de nevoile sistemului. Aici colaborăm pe îndelete cu Transelectrica și, bineînțeles, cu „Apele Române”, având programele de exploatare.

Situația hidrologică, cum vă spuneam, nu arată că vom avea curând, deși, din partea ANM, am văzut că există speranța ca în următoarele luni de zile prognozele de ploaie să fie optimiste. Dar, până atunci, noi încercăm să urmărim permanent evoluția debitelor, să ne adaptăm programul de funcționare și să optimizăm ori de câte ori este posibil producția din acumulările hidroenergetice.

În același timp, pot să vă spun că Hidroelectrica se concentrează și pe partea de investiții. Viitorul Hidroelectrica, totuși, stă în partea de investiții, atât retehnologizări pentru grupurile sau centralele existente, dar și în. Am început, deja este o investiție în stocare, a doua este în curs de implementare și alte două proiecte, tot pe stocare, cu baterii, sunt pregătite pentru a fi scoase la licitație. Producția hidroenergetică are avantajul flexibilității, dar considerăm că mai multe capacități de stocare pot fi de ajutor companiei, dar și sistemului.

Revenind la proiectele strategice sau proiectul strategic care a fost enunțat mai devreme, despre Tarnița-Lăpușneni, ceea ce se întâmplă în momentul de față, vă pot spune: s-a stabilit un parteneriat cu EDF, Electrice de France, este înființat un SPV, iar, în momentul de față, împreună cu cei de la Electricite de France se elaborează un studiu de prefezabilitate pentru a vedea, pe de o parte, care este capacitatea optimă la care să fie construită o astfel de centrală. De asemenea, pe baza acestui studiu de prefezabilitate se va vedea exact ce înseamnă componenta investițională și care sunt condițiile în care se poate face această investiție. Din date preliminare, oricum, există modelele financiare discutate în principiu cu Ministerul Energiei. Ministerul Energiei analizează partea de scheme de ajutor de stat pentru a putea realiza proiecte de stocare. Hidroelectrica nu este implicată doar în acest proiect, este și un al doilea proiect de centrală de stocare cu pompaj.

Prin urmare, nu intrăm în iarnă, în condițiile pe care ni le-am fi dorit, dar noi suntem pregătiți cu toate echipamentele, cu toți oamenii și vom continua să exploatăm cu foarte multă diligență resursele de apă atât cât sunt ele în prezent.

Ștefăniță Munteanu, președinte Directorat Transelectrica: Mie mi se pare că cearta și disensiunile nu scad prețul energiei; dar investițiile în oameni o fac

Ștefăniță MUNTEANU

Vă mărturiesc că îmi păstrez optimismul și, din perspectiva Transelectrica, optimismul vine din faptul că toate proiectele majore pe care le avem în planul de dezvoltare sunt fie cu autorizațiile de construcții obținute, fie în curs de obținere a autorizațiilor sau atribuite. Avem constructori, lucrurile funcționează, dar trag o concluzie.

Mie mi se pare că cearta și disensiunile nu scad prețul energiei. Dar investițiile în oameni, să știți că o fac. Și nu vorbește nimeni despre oameni. Toată lumea vorbește despre proiecte, dar, în realitate, în spatele oricărui proiect, de la, oricât, 10.000 euro până la un milliard de euro, în spatele proiectelor stau oamenii. Și nu știu câți dintre dumneavoastră știți. Cred că avem aproape 3 ani de zile de când suntem în pline restricții. Avem nevoie de memorandumuri ca să putem să suplimentăm numărul de posturi. Și dacă nici ultimii 3 ani n-au fost cei mai dificili din punct de vedere încărcare … Dificil să explici colegilor că trebuie să muncească pentru salariul pe care îl aveam în 2022 sau 2023, dar încărcarea lor este de trei-patru ori mai mare. Foarte greu.

Totuși, suntem pe drumul cel bun. Ne-a fost aprobat în memorandum și ni se permite să angajăm 100 de oameni, față de cei 2.040 pe care îi avem în momentul ăsta. Și cred că scopul nostru ar trebui, pentru următorii ani, să fie investiția în oameni.ordine. Atât.

Și împreună cu colegi bine plătiți, profesioniști, vom putea să trecem peste orice perioadă din timpul unui an, fie iarnă, fie vară. Asta este ceea ce susțin și sper să fiu în asentimentul tuturor celor de la această masa.

Și încă o observație. Alături de mine, întâmplător, poate este doamna Corina Popescu, care este un fost președinte de Directorat Transelectrica, astăzi, președintele Consiliului de Administrație Moldelectrica. Să știți că, în Transelectrica, munca celor care au fost în urmă este apreciată, respectată. Nu este niciodată dată la gunoi pe modelul ăsta, cine a fost în urmă, n-a făcut ce trebuie și trebuie să luăm o coală nouă de hârtie, să rescriem noi planul integral. Sunt proiecte pe care noi le-am inaugurat acum câteva luni și le tot inaugurăm în timp, care au la bază munca altor oameni. Sunt aici, alături de noi, și poate ar trebui să fie un model de urmă.

Corina Popescu, președinte CA Moldelectrica: Important pentru sectorul energetic este să strângem rândurile

Corina POPESCU

Eu cred că important pentru sectorul ăsta energetic este să strângem rândurile, să construim și să nu încercăm să rescriem, pentru că pierdem timpul. După cum s-a văzut, pierderea aceasta vine, cumva, împotriva sectorului.

Peste Prut, lucrurile, acolo, să știți că se desfășoară cu viteză extraordinar de mare. Ieri s-a dat în exploatare, cum numesc ei, Linia Independenței, o nouă linie internă de 400 de kilovolți, care unește Vulcăneștiul cu centrul țării, centrul de consum al țării, cu stația Chișinău. M-am bucurat tare mult că cei doi operatori de transport și sistem au fost împreună la acest eveniment. O să spuneți: ce mare lucru? Moldova este o țară mică. Dar țara asta mică, să știți, că ajută și ea puțin România. Și aici, domnul Ivan este lângă mine. Mare parte după interconectarea sincronă, sunt anumite momente în sistemul energetic, când congestiile din Dobrogea se rezolvă și folosind rețelele din Republica Moldova.

O să ziceți „Linia Independenței” ce importanță are? Pentru ei, să știți, că are o foarte mare importanță. Pentru că tot timpul erau cu sabia lui Damocles deasupra capului. Importul de energie din România mergea prin nodul de la centrala Cuciurgan, unde, cu simpla apăsare de buton, se putea opri. Poate că e greu de interes pentru România, o țară care, indiferent de ce s-a spus acum, independența energetică, posibilitatea de a allege. Dorința de a face proiecte nu se resimte ca de partea cealaltă a Prutului.

Legat de trecerea vârfului de iarnă, așa micuți cum sunt, și-au făcut și ei temele anul acesta. Și-au stocat necesarul de gaze.E adevărat că nu au depozite și folosesc depozitele din România și Ucraina, dar și-au făcut temele. Nivelul de gaze stocat în cele două țări este la același nivel ca cel de anul trecut, deci, cumva fac eforturi pe acest segment.

Au promovat o legislație specială pentru accelerarea investițiilor în bateriile de stocare, pentru că și ei au aceeași problemă ca și noi, acel vârf de seară de care vorbeam de acum 3 ani, devine din ce în ce mai greu de acoperit. Au un program de protejare a consumatorilor vulnerabili, de compensare a energiei electrice pentru consumatorii vulnerabili. Dar, să știți că sumele acestea nu vin așa, degeaba. Vin doar dacă îndeplinesc anumite condiții în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Și iarăși mă bucur pentru dumnealor. Săptămâna trecută a fost publicat raportul de progres, iar Moldova este în top. Alături de Muntenegru, Albania, Republica Moldova au făcut cei mai mulți pași în procesul de negociere. E adevărat că România a fost în permanență lângă ei. Au reușit să închidă 25 de capitole din cele 33, în sensul că, practic, și-au îndeplinit obligațiile. Iar obiectul de aderare la Uniunea Europeană din primul trimestru al anului 2028 pare a fi un obiectiv tangibil.

Mi-au plăcut niște cuvinte spuse de doamna Maia Sandu, ieri, la inaugurarea liniei de 400 kV. Pe lângă gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, noua „Linie a Independentei”, Vulcănești – Chișinău, dă posibilitatea Moldovei să-și aleagă singură parcursul, să aibă acces la energia electrică și la gazele europene; dă dreptul să își întărească societatea energetică ca parte a securității naționale.

Deci, ca o concluzie. Pe partea cealaltă parte a Prutului și-au făcut temele. E adevărat că mai sunt multe lucruri de făcut, e adevărat că, împreună cu Transelectrica, sunt multe proiecte care sunt în desfășurare și eu cred că lecțiile pe care le-au învățat îi vor ajuta. Sunt foarte hotărâți în a-și duce proiectele la bun sfârșit. Și de lucrul ăsta cred că are nevoie și România.

Nicolas Richard, director general ENGIE Romania: Prețurile la energie electrică și gaze naturale sunt un fel de oglindă a instabilității pe care o avem în sistem

Nicolas RICHARD

Două-trei lucruri înainte de a vorbi de prețuri. Primul lucru: eu cred că România este bine pregătită din punct de vedere al gazului. Într-adevăr, avem niște rezerve în depozite care ne asigurăm un confort mult mai mare comparativ cu vecinii din Europa. Două cuvinte despre Depomureș: noi am finalizat, de fapt, acum o săptămână, un proiect de extensie a capacității de înmagazinare. Mai mult decât atât, este un proiect care ne permite să scoatem zilnic o cantitate mult mai mare. Și asta este secretul. Când vorbim de reziliență este despre cum reușim să avem o flexibilitate mult mai bună. Și gazul, în general și este cel care ne ajută să avem o flexibilitate mai mare în sistem.

Al doilea lucru pe care voiam să vă spun este că trăim niște momente de volatilitate maximă, extremă. Este clar, din punct de vedere al geopoliticii, din punct de vedere al temperaturii, al vremii. Acestea se translatează în niște prețuri pe care nu le-am avut de mult timp. Noi avem acum un preț la gaz pe Piața Spot care oscilează între 85 și 90 euro pe megawatt. Avem un preț al electricității pe PZU care este peste 300 euro/MWh. Sunt niște prețuri care sunt un fel de oglindă a instabilității pe care o avem în sistem. Și atunci, o parte din răspunsuri trebuie să fie, pe termen scurt, extrem de pragmatice și, pe termen mediu, mult mai structurale.

Vorbeam de prețurile la gaz pentru consumatorii casnici. Eu cred că – din păcate, suntem deja în noiembrie – ar trebui să știm ce se va întâmpla din aprilie încolo. Având în vedere prețul pe care îl vedem azi, cred că este mult mai judicios pentru toată lumea de a prelungi această schemă până când avem condițiile de piață care permit să avem un preț care este corect.

Aș vrea să menționez 2-3 măsuri care ar putea să fie implementate. Un lucru este de a avea o piață lichidă. Ce înseamnă o piață lichidă? Este o piață unde poți să cumpere azi, 2007, 2028, 2029, pentru a oferi clienților un preț care este valabil mai mult timp decât șase luni sau un an. Trebuie să avem niște instrumente de piață care permit această lichiditate. Al doilea lucru. Cred că, evident, având în vedere nivelul de preț, trebuie să avem o politică pentru consumatorii vulnerabili, care trebuie foarte bine pusă la punct. Evident, o factură este un consum și un preț. Cred că putem acționa pentru cele două componente, adică să îi ajutăm și consumatorii vulnerabili pentru putea plăti o parte din factură. Mai mult decât atât, ar trebui să ne gândim cum putem ajuta cu un echipament nou pentru a consuma mai puțin acasă. Să repetăm din ce în ce mai mult acest ajutor. Al treilea lucru. Cred că trebuie să avem o viziune asupra viitorului energiei române, care combină ce înseamnă gaz și electricitate și nu să se excludă cele două componente. De ce spun asta? Pentru că vedem destul de des o imagine destul de doctrinară asupra cum o să ne încălzim în viitor, ce ar trebui să facem între a electrifica mai mult și a electrifica mai puțin. Eu cred că ar trebui să avem o poziție care ar reflecta atuurile care sunt în România.

Avem niște rezerve de gaz care sunt extrem de importante pentru viitorul țării, Avem onshore, avem offshore. Avem și al treilea tip de gaz, care se numește biometan, care azi nu există, dar suntem o țară agricolă și am putea produce gaz cu acest asset, care, azi, nu este folosit.

Al doilea lucru este despre cum am putea folosi gazul pentru a avea flexibilitate. Am vorbit mult despre faptul că va trebui să avem baterii, va trebui să avem capacitate de stocare, dar nu trebuie să uităm că gazul este o energie care poate ajuta extrem de mult sistemul energetic când vorbim de electricitate. Și asta pentru producția de bază, când e nevoie, sau pentru a acoperi vârfuri de consum.

Și ultimul lucru. Cred că trebuie să ne focus pe o agendă unde putem orchestra pe investițiile care sunt necesare în România. Am văzut în mai multe țări care au investit câteodată într-un mod neorganizat și atunci nu avem niciun beneficiu pentru clienții finali. Trebuie să fim siguri că orchestrăm, într-un sens bun, investițiile care sunt necesare în domeniul energetic.

Alexandru Chiriță, director general Electrica SA: Următoarea criză pe care o s-o avem în față va fi reprezentată de oameni

Alexandru CHIRIȚĂ

Mă gândeam mai devreme: a trecut un an de zile; și dacă suntem mai bine sau suntem mai rău. Eu sunt mai optimist din fire. Pare că, totuși, mergem într-o direcție bună, deși pare, în același timp, că anul acesta stăm un pic mai rău. Dar, cred că, cel puțin la nivel de progres, putem să îl constatăm pe toate segmentele. Și, dacă tot am oportunitatea de a vorbi pe toate palierele din sectorul de energie, pare că totul merge într-o direcție bună. Dar e foarte greu. Poate că, într-un an de zile sau doi, lucrurile o să fie ușoare.

Acum un an de zile vorbeam de un aspect destul de important, care rămâne în continuare valabil și rămâne, cred, următoarea criză pe care o s-o avem în față, respectiv oamenii. S-a menționat și mai devreme. Propuneam anul trecut că ar trebui să ne așezăm cu toții ca o masă și să agreăm că trebuie să facem împreună ceva. Suntem la un an distanță și, iată, într-o săptămână, acest lucru se întâmplă. Și alături de ceilalți colegi din sector, mulți dintre ei prezenți și astăzi, și invitația mea rămâne deschisă către toată lumea, este să încercăm să depunem un efort comun către o singură linie, în a instrui și a sprijini oamenii din sectorul energetic, ca să putem să ne asigurăm că, peste ani de zile, totuși, cineva va putea să ducă aceste proiecte la bun sfârșit.

Am propus noi și înființarea unui centru de studii energetice, numit după profesorul Dimitrie Leonida, care, să zicem, ne-a trecut acum 100 de ani un prag, să putem să îi onorăm cum se cuvine numele. Cam atât din partea mea.

Pe segmentul de distribuție, ca să fie în mod specific, lucrurile merg din bine înspre mai bine. E loc de mai mult, mai repede. Dar rămâne să vedem în ce măsură ajungem la un punct comun cu reglementatorul în ceea ce privește și tarifele, având în vedere presiunea de preț, care este foarte mare.

Septimiu Costea, director general Nova Power & Gas: Începând cu 2027, având în vedere investițiile care se realizează, vedem un viitor optimist

Septimiu COSTEA

Vedem cu toții că, în ultima perioadă, contextul și indisponibilitatea surselor și a resurselor au pus o presiune pe sistemul energetic. Și, în această ordine, în primul rând, cred că presiunea se resimte de către Dispecerul Energetic Național, care duce și ține în picioare sistemul energetic. Pe urmă, presiunea vine pe furnizori, în primă instanță, și se transmite mai departe, bineînțeles, către consumatori.

Reprezint compania Nova Power & Gas, care, după cum am spus, suntem un furnizor pe piața românească, dar, pe lângă aceasta, noi am considerat că este deosebit de important pentru a avea în portofoliu și asset-uri, active de producție, energie electrică și stocare, pentru a putea oferi consumatorului final prețul corect pe termen lung. La ce ne ajută? Ne ajută pe noi, ca furnizori, să trecem peste o anumită volatilitate a prețurilor, practic, să nu resimtă clientul final șocul atât de prognozat în primă instanță, pentru a oferi o trecere mai lină peste volatilitate. Noi considerăm că un portofoliu integrat, de la producție, distribuție mai puțin, avem o distribuție mai mică, până la furnizarea către clientul final, oferă consumatorului final și oferă furnizorului posibilitatea să îi transfere cu un preț cât mai corect și cât mai ancorat în piața energetică.

Desigur, am investit la Câmpia Turzii pe o platformă mixtă de producție energie electrică, distribuție energie electrică într-un complex închis. Am investit, începând cu regenerabil. Pe urmă am constatat nevoia bateriilor de stocare, instalații de stocare. Suntem și în acest moment, un investitor important în instalații de stocare. Avem în acest moment peste 1000 MWh instalați. Am investit în stații de transformare pentru racordarea la sistem și am început și suntem spre finalizarea primei etape în centrala în ciclu combinat pe gaz de la Câmpia Turzii, care va totaliza în final o putere de 160 MW. În acest sfârșit de an, vom pune în funcțiune prima etapă, de 114 MW. Un an de zile. Execuția proiectului a început în decembrie anul trecut.

Noi, în Grupul E-Infra, considerăm că, desigur, marile companii publice, pe termen lung, au un rol foarte important în sectorul producției energiei electrice, dar considerăm că, pe termen scurt și pe perioada de tranziție, companiile antreprenoriale, fie că vorbim de antreprenori români, fie că vorbim de antreprenori străini, au un rol foarte importante datorită flexibilității și a deciziilor care se pot lua mult mai repede. Au un rol foarte important în a ajuta sistemul, în a avea surse de producție necesare pentru această perioadă, care vedem că este foarte complicată, din privința surselor de producție și a resurselor. Este foarte important.

De asemenea, strategia trebuie gândită și planificată, nu doar puterea instalată cu orice chip. Trebuie să ne gândim ca ele să fie dispecerizabile, trebuie să ne gândim la prognoza resurselor și la prezența acestora. Acest domeniu fiind foarte important, nu ne permitem să stăm pentru a aștepta resursa solară sau vântul. Trebuie să ne îngrijim să avem producție din gaze și abia, apoi, să considerăm că putem sta liniștiti.

Desigur, aceste investiții vor aduce niște costuri, vor avea niște costuri de amortizare, vrând-nevrând la început va fi suportat tot în costul energiei electrice, pentru că nu se poate altfel, dar, pe termen lung, vom produce un mix echilibrat, folosind resurse mixte, va duce la un preț corect și mai ales la siguranța în alimentare, pentru că, după cum am spus și domnul Președinte, și susțin, aceasta este ordinea: siguranța, prețul și pe urmă mixul și eticheta energiei electrice.

Am dezvoltat o platformă mixtă la Câmpia Turzii. Vrem să continuăm această tendință, vrem să investim în continuare și în alte locații, în stații de transformare, instalații de stocare energie regenerabilă și centrale pe gaz. În ultimii 3-4 ani, grupul din care fac parte a investit peste 500 de milioane de euro în producerea de energie electrică și stocare, iar în următorii 3-4 ani ținta este să se mai investească încă un milliard de euro în producție, stații de transformare, instalații de stocare.

Acum, să terminăm într-o viziune optimistă. Noi considerăm că, începând cu 2027, având în vedere investițiile care se realizează atât în stocare, cât și în centrale pe gaz, vedem un viitor optimist, cu termen de realizare începând din vara viitoare și sperăm, la toamna viitoare, să nu mai fim în acest context, în care suntem sub presiune.

Cornelui Bodea, director general Adrem: Noi suntem pregătiți pentru o iarnă complicată

Corneliu BODEA

Am să vorbesc în primul rând în calitate de conducător al grupului de companii Adrem. Eu cred cu tărie că funcționarea unui sistem atât de complex, precum sistemul energetic, depinde în foarte mare măsură de fiecare verigă, de faptul că fiecare dintre componentele acestui sistem își face treaba, în primul rând, treaba lui. Apoi, în legătură cu ce ar trebui să facă ceilalți.

Și de aceea am să încep în primul rând cu treaba noastră, a celor de la Adrem. Trebuie să vă spun că noi suntem pregătiți pentru o iarnă complicată, cu echipele de intervenții și mentenanță. Oferim astfel de servicii de mentenanță pentru joasă, medie și înaltă tensiune unor parteneri precum DEO, precum Distribuția Energie Oltenia, precum Delgaz și Rețele Electrice. Suntem pregătiți. Am investit destul de mult în acest an în dotarea cu utilaje, astfel încât să putem face față provocărilor, cu care suntem oarecum obișnuiți, adică fiecare iarnă vine cu provocări. Sperăm ca cele de anul acesta să nu fie mai deosebite.

De asemenea, în legătură cu Patronatul pentru Infrastructura Energetică, de curând lansat și în mod public, înființat în vara acestuia, trebuie să vă spun că el are ca obiect reunirea companiilor care furnizează servicii și lucrări pentru infrastructura energetică, deci constructor de rețele, de stații de transformare, de lucrări pentru infrastructura energetică și producători de echipament pentru industria de electroenergetică, în principal. Avem în acest moment peste 60 de companii membre ale acestui patronat. Suntem, după părerea mea, foarte aproape să ajungem, poate chiar la sfârșitul acestui an, la acele 100 de companii membre, cu aproximativ 6.000 de oameni în acest moment și o cifră de afaceri totalizată a grupului de peste 6 miliarde de lei. Suntem, deja, o forță remarcabilă și noi ne propunem să realizăm, prin intermediul acestei structuri patronale, o aliniere în scopul de a răspunde mai bine provocărilor care, iată, ne așteaptă.

Am ascultat mai devreme intervențiile distincțiilor invitați, în principal ale producătorilor, transportatorului de energie, al distribuitorilor și s-a pronunțat de foarte multe ori cuvântul investiții. Investițiile acestea sunt, desigur, un lucru care ne bucură pe toți, pentru că avem nevoie de investiții pentru a ne racorda și la ceea ce înseamnă energia astăzi, și la acest concept de securitate energetică. Numai că aceste investiții au nevoie de niște oameni care se duc și realizează în teren, practic, aceste lucrări, și ăștia suntem noi. Trebuie să vă spun că nu exista un astfel de patron, nu exista un patronat cu specificitatea aceasta și eu cred că domeniul nostru merită acest lucru. Mă bucură foarte mult că am încrederea colegilor mei și iată că am prim mandat de președinte.

Nu mă pot abține să nu fac câteva considerații și despre modul în care privim noi în cadrul companiei, al patronatului, dar și al CRE Centrul Român al Energiei, evoluția. Știți foarte bine că am menționat că sunt oarecum optimist pentru viitor și sunt optimist pentru că văd volumul uriaș de investiții ce sunt astăzi puse în operă și cred că acest volum de investiții, atât în zona de producție regenerabilă, dar nu numai din surse regenerabile, dar și în rețele, se va transforma, mai devreme sau mai târziu, și eu cred că vom vedea chiar din anul 2027, rezultate, se vor transforma într-o infrastructură mai solidă, în securitate energetică mai bună și, nu în ultimul rând, în prețuri mai bune. Eu sunt optimist că în perioada 2027-2028, probabil, poate mai mult în 2029-2030, vom cunoaște o scădere a prețurilor energiei.

Nu se poate să încheiem fără a menționat și faptul că există niște crize suprapuse. Există criza secetei, despre care s-a vorbit și care a afectat puternic producția de energie electrică în România, dar există și criza gazului, ceea ce se întâmplă în nordul Persic, care, observăm cu toții cum gazul a ajuns pe piețele europene – la un moment dat a fost peste 100 euro MWh ceea ce este aproape fără precedent. S-a mai întâmplat același lucru în cadrul crizei legate de războiul din Ucraina. Deci aceste crize afectează și vor continua să afecteze. Atâta timp cât ele vor fi prezente, desigur, prețurile nu au cum să scadă. Dar eu sunt optimist cu volumul de investiții și cred că, dacă vom reuși să să le finalizăm cu succes, și nu văd niciun motiv să nu facem asta, viitorul sună mai bine decât prezentul și chiar decât arată iarna asta.

Marian Năstase, președinte CA Alro: Oamenii au făcut diferența anul acesta, în criza energetică

Marian NĂSTASE

Luni laud, marți, miercuri, joi critic și vineri sunt criticat. Azi e luni. Înainte de orice, aș vrea să spun câteva cuvinte, apropo de ce spunea domnul Ștefăniță Munteanu (n.r. – președintele Directoratului Transelectrica) și alți câțiva colegi. Eu cred că ne uităm foarte puțin la oameni, din păcate, și, din fericire, oamenii au făcut diferența anul acesta, în criza energetică. N-a făcut-o apa, n-a făcut-o vremea, n-a făcut-o soarele, n-a făcut-o gazul sau cărbunele. Au făcut-o oamenii. Eu sunt convins, fără să am neapărat detalii, dar sunt convins că s-au făcut niște eforturi supraomenești la nivelul dispeceratului național și la nivelul oamenilor, care au grijă de infrastructura energetică, să nu ajungem în colaps. Cred că trebuie mai mult respect și mai multă recunoștință pentru acești oameni care nu au fețe, nu au nume, nu-i știm, nu-i cunoaștem, dar ne ajută să nu stăm în frig și beznă.

În al doilea rând, cred că trebuie, cum spunea domnul senator Peiu, să tratăm lucrurile cu sinceritate. Ce înseamnă cu sinceritate? V-am spus, nu critic, încerc să fac niște constatări. În primul rând, trebuie să constatăm ceea ce spuneam de foarte mult timp, că schema aceea de compensare a facturilor înseamnă, probabil, aproape 8 miliarde de euro. Aia e, sunt bani care au plecat din taxele noastre, ale tuturor, să compenseze niște prețuri mari. Avem o taxă de cogenerare care va genera, tot din buzunarul nostru și care pe care o vedem cu toții în factură, 4,4 miliarde de euro care se duc pe nimic, pentru că, din păcate, au fost pentru cheltuieli operaționale, n-au fost pentru investiții. Pot să vă dau cifra în lei 21,88 miliarde de lei va fi taxa asta de cogenerare. Ce s-a ales cu CET-urile? Nimic. Sunt mai vechi, mai părăginite și mai ineficiente. Ce s-a făcut? S-a mai făcut câte ceva, dar marginal, față de bani. Bani au plecat pe salarii și combustibill. I-am aruncat pe geam.

Ce mai avem, dacă tot ne uităm în zona asta? În weekend, m-am uitat pe cele patru rapoarte ale comitetului de investiții de la BEI, care s-au publicat anual, plus raportul de țară. Păi, spune așa BEI, spune că România este prima care, la transferul de bani de la BEI către statul membru, România, la nivelul lui 2024, avea 41 de proiecte prioritare aprobate și 9 proiecte neprioritare, dacă nu mă înșel. La finalul lui 2024. Nu am datele pe 2025. Luna aceasta se publică raportul. Ce mai vedem aici, în acest raport? Vedem că, pentru regenerabile, România avea 33,6% din fondurile alocate României, 303,6% era pentru regenerabile. Din fericire, vedem că avea 19,9% pentru rețelele de distribuție. ăsta e un lucru bun. Apropo de ce spunea domnul Bodea; există bani din taxele noastre, bani gratuiți, granturi care vor putea fi folosiți pentru rețele, care vor putea fi folosiți inclusiv pentru operatorul național, pentru Transelectrica, dar ,la rețea, acolo e separat. Deci, rețelele sunt pe locul doi, cu 19,9%; termoficare și cogenerare, 13,7%. Deci, pe lângă cei 4,4 miliarde pe care îi cam aruncăm pe geam, din fericire, eu sper, nu știu, nu am văzut schemele acestea, proiectele acestea, avem din nou bani din taxele cetățenilor noștri europeni, că aici sunt mai multe țări care contribuie, deși România e cel mai mare contributor. Așa mai punem un miliard. Bun. După aia, transport feroviar și metrou. Doamne ajută! Să scăpăm de șantiere. Se lucrează la metrou, 10% și transport feroviar e inclus și el aici. Doamne ajută! Să se întâmple. După aia, Transelectrica, 12 proiecte. Din păcate, cam puțini bani – 9,7%. După aia, stocare. Conductă de gaz, Transgaz, e neprioritar, pentru că e pe partea de gaz.

Ce e interesant de văzut aici. Știți cât era gradul de absorbție? 1,9%. România a primit 35,9% bani. Au fost aprobate proiectele și, odată ce au fost aprobate, România a cerut banii și BEI i-a transferat în România. Nu înseamnă că proiectele sunt făcute; i-a transferat pe la ordonatorii de credit. Gradul de absorbție, la sfârșitul lui 2024, era de 1,9%, adică se plătiseră efectiv către contractori vreo 100 și ceva de milioane de euro, dintr-un total de transferat, la momentul respectiv, de 5,5 miliarde. Deci, bani pentru investiții sunt, nu mai putem să spunem că nu am adus bani în țară. Ce putem, unde cred că trebuie foarte multă atenție este cum se fac proiectele în România? Că altfel trebuie să rămânem cu proiectele aprobate, finanțate și neefectuate. Și asta, bineînțeles, că trebuie să fie o preocupare majoră.

Acum, din punct de vedere al consumatorului. Vine un an foarte greu. anul acesta a fost cum a fost, mulți dintre consumatori aveau deja energia contractată. Nu s-a simțit. Am avut, mă rog, un incident, am avut situația cu producătorul Nuclearelectrica, generată de situația meteorologică și de limita Dunării, dar s-a văzut că inclusiv marile mituri nu mai sunt așa mituri. Adică, nimeni nu se aștepta să se întâmple ceva cu Nuclearelectrica. Toată lumea se aștepta să nu mai fie apă, lacuri, să nu mai fie apă. S-a mai întâmplat și uite că s-a întâmplat și poate să fie și mai rău. Știu că loc de rău e întotdeauna. Deci, unde sunt banii? Cam știm. Nu are sens să îi mai căutăm, e factual. Nu ar trebui să facem aceleași greșeli.

Acum mergem la soluții. Ce soluții ar fi pentru un an? Păi, soluțiile există.

Piața de capital, de exemplu, când volatilitatea e foarte mare, oprește de la tranzacționare la variații de plus +/- 15%. Te oprește de la tranzacționare. Am avut scheme care au funcționat pe piața românească și scheme care nu au funcționat pe piața românească. Schemele care au funcționat, în general, pe piața gazelor, care este o piață mult mai stabilă, dacă mă întrebați pe mine, am avut o marjă din aceea de 12 lei, care după aia s-a mărit la 15 lei. S-a aplicat marja respectivă de la producător până la client. Câți furnizori, câți intermediari poți să ai? Unu-doi, câți or fi. A ținut prețurile sub control? Am avut scheme sau soluții pe piața energetică care nu au funcționat. Finanțarea facturilor furnizorilor. Practic, au fost stimulați furnizorii să mute banii de la unul la altul, să crească cât mai mult prețul. Adică n-a fost o preocupare la preț. Ce s-a întâmplat? Din budget, am dat peste 40 de miliarde de lei. Eu zic că n-a fost o măsură bună și nu cred că trebuie s-o mai facem anul ăsta.

Pe piața energiei, nu s-a practicat niciodată o schemă similară cu cea de pe piața gazului. Adică pui un 12 lei, 15 lei și câți furnizori o să fie? Câți intermedieri o să fie? 1, 2, 3, 5, dar nu pot 500. Plus că sunt și alte instituții ale statului care trebuie să mai uite și să vadă ce se întâmplă acolo, dacă se încearcă o manipulare a prețului. Ce am mai văzut? Păi, am mai văzut niște lucruri, că, în loc să se uite, cum să spun, să ne uităm pe lanțul de generare a creșterii de preț, noi ne uităm tot timpul pe partea consumatorilor. Luăm de bani de la consumatori, punem taxe pe ei, taxele le încasează statul, statul, după aia, nu mai știm ce facem cu ele. Multe lucruri.

Scopul statului, nu vorbesc aici de companiile comerciale, scopul statului nu este să facă profit. Scopul statului nu este să facă cumpărare de voturi. Scopul statului este să asigure bunăstarea cetățenilor și a activităților economice din statul respectiv. Punct. Cum se ajunge la acest obiectiv? Diferă de la un partid la altul. Dar scopul statului ăsta e. În momentul în care deviem pe la acest scop, avem ce e în Franța acum, lupte de stradă. Avem ce e la noi – 300 euro pe megawatt oră. Asta se întâmplă.

Și eu cred că Ministerul Energiei are o sarcină ingrată, pentru că, pe de o parte, e o presiune uriașă din partea celor care vor să obțină profit, speculând această situație conjuncturală și sub diferite lozinci, că suntem listați sau nu știu ce. Dar, de fapt, este o dorință de maximizare firească a profitului, pentru că business-ul acestor companii este să producă profit. Și o presiune politică uriașă, cum să facem să avem prețuri mici la consumatorul final, fie că e casnic, fie că este agent economic, ca să nu omorâm pe cei care produc valoarea și să nu lăsăm populația să stea în beznă și frig. Deci, misiunea este foarte ingrată și o înțelegerem.

Și atunci trebuie să găsim acest optim. Nu s-a găsit în ultimii 5 ani de zile. Nu am avut acest lucru. Am mers din gard în gard. Eu am mai spus-o, din păcate, v-am spus, nu critic, e o constatare. În ultimii 15 ani, cam tot ce am spus s-a adeverit. Și că se canibalizează industria fotovoltaică și că aruncăm banii pe geam cu taxa de cogenerare, și că trebuia să începem cu creșterea interconexiunilor, și nu cu liberalizarea producției. Păi, asta e. Ce e relevant? Că în față avem o iarnă grea. Ce relevant este că trebuie, iar pentru această iarnă grea e clar că trebuie măsuri care să nu pună presiune pe bugetul de stat și nici să dea – eu vorbesc mai ca în industrie – nici să dea cu capul de garduri actorii din sectorul energetic, care abia își revin, unii dintre ei; unii trader o duc foarte bine. Asta este foarte important.

Doi. E foarte importantă execuția investițiilor aprobate. Altfel, ne vom trezi în 2030 că dăm banii înapoi. Și pentru informarea dumneavoastră, Fondul de modernizare nu are prevederi tranzitorii. Ce se întâmplă dacă banii nu sunt trași? Nu există un capitol care să spună ce se întâmplă cu banii pe care nu ai putut să îi utilizezi la sfârșitul mandatului Fondului. Și vă spun eu ce se va întâmpla. Comisia European îi va lua, că tot nu are bani la bugetul comunitar. Dar execuție de 1,9% mi se pare catastrofală și nu depinde de Comisia Europeană, nu depinde de aprobările nimănui. Banii sunt deja în țară sau ar trebui să fie așa, depinde doar de noi. Iar din punct de vedere al găurilor pe unde sunt, are sens, le știm cu toții. Eu zic că trebuie să fim sinceri. Important e să nu facem altfel, așa, într-o manieră foarte transparentă, cum, de asemenea, spuneau colegii din Parlamentul României.

Și încă o dată, și cu asta vreau să închid, trebuie să ne respectăm colegii din sistemul energetic național care, din punctul meu de vedere, anul ăsta ne-au salvat. Eu știu, pentru că am fost solicitat la diferite comitete ale Ministerului Energiei cum să facem să reducem consumul și așa mai departe. Sunt convins că au făcut nopți albe. Eu port barbă, dar sunt convins că foarte mulți dintre dânșii nu s-au bărbierit zile în șir!

Bogdan Nicolae Stănescu, vicepreședinte  AMEPIP: La AMEPIP sezonul rece durează 12 luni de an

Bogdan STĂNESCU

Intrând în subiect, dacă vorbim de sezonul rece pentru energie, un sezon cu provocări, un sezon cu situații imprevizibile, și de fiecare dată reușiți și reușim să ieșim din el, mulțumindu-i sistemului, și când zic sistem mă refer la sistemul energetic, la AMEPIP sezonul rece durează 12 luni de an. Pentru că tot situații imprevizibile sunt: mai pică un director, se mai revocă un administrator, că a fluierat într-o biserică și toate acestea ne dau nouă bătăi de cap.

Ei bine, pentru noi, cu 48 de colegi, trebuie să asigurăm o aplicare uniformă a Ordonanței 109 atât în Ardeal, cât și în Moldova, și în Oltenia, și în Muntenia. Nu e o problemă că nu avem elemente legislative, e o problemă de interpretare și de abordare a principiilor de guvernanță corporativă. Trebuie să răspundem primarilor sau președinților de consilii județene, că director general la o companie de stat trebuie să aibă studii superioare, trebuie să eliminăm acele companii de stat în care administratorii sunt numiți pe o perioadă de 40 de ani, de 50 de ani, de 90 de ani. Și am văzut săptămânile trecute statute la companii de stat în care administratorii sunt numiți pe viață și, în cazul în care părăsesc această lume, succesorii lor devin administratori ai acestor companii de stat.

Trebuie să nu mai acceptăm provizorate pe 4 ani, pe 10 ani, ci să aplicăm Ordonanța 109 și să facem selecțiile așa cum prevede această ordonanță. Atunci când fixăm și întocmim în calitate de autorități publice tutelare acele scrisori de așteptări să le facem în concordanță cu strategia domeniului, în cazul nostru, strategia energetică, în cazul altor ministere, transporturi, economie și tot așa, și nu în concordanță cu viitorii candidați care urmează să participe la aceste selecții. Ei bine, norocul nostru că în domeniul energetic avem, raportat la nivel de țară, cei mai buni oameni. Dar să nu uităm că și acest domeniu nu este o pădure. Cu bune și cu rele. Cele bune sunt în această sală.

Dacă ne dorim să avem o performanță în companii, vorbim de proiecte, vorbim de investiții, vorbim de miliarde, trebuie să avem o guvernanță corectă, o guvernanță aplicată în mod unitar. E timpul să acceptăm numirile în consilii de administrație și a directorilor generali sau a directoratelor pe bază de merite, pe bază de profesionalism. Iar pentru ceilalți putem înființa acele departamente de bune maniere sau formare profesională continuă, căci cineva trebuie să succedă acestor funcții.

Ei bine, vorbeați și când văd aceste poze, mă apucă frigul, desi în sală nu e prea cald. Dar văzându-le, îmi inspiră acea frică de vremea rea. Spuneați că ar trebui o inițiativă legislativă în care să le recunoaștem aceste merite acestor oameni. Dar, din păcate, diplomele hrănesc orgoliile și profesionalismul oamenilor ăstora, dar nu hrănesc familiile lor. Și atunci îi recunoaștem, vorbim, dar în buzunarul lor intră doar acest salariu care, în domeniul energetic este puțin mai mare decât în celelalte domenii.

Ei bine, sezonul 2027 ,pentru AMEPIP, este full-time, pentru că cele mai multe mandate de director și de administrator expiră în acest an. Deci vom avea o activitate, o activitate care nu este deloc ușoară, o activitate în care candidații veniți în selecție sunt respinși în proporție de 90% doar pentru că documentația depusă pentru selecție este greșită. Și am rugămintea, ca, pe viitor, cei care chiar doriți să mergeți la astfel de selecții, să nu mai puneți secretarele să vă facă copii după diplome sau să vă depună sau nu vreo adeverință de vechime sau orice altceva și să vizualizați sau să revizuiți dosarul de candidatură.

 Ei bine, lipsa de candidați în teritoriu, nu avem auditori care să completeze consilii de administrație, deși există o prevedere obligatorie, lipsesc cu desăvârșire. Toți se înghețuie în centru, în București și Ilfov și foarte aproape, în zonele limitrofe. Dar există și în țară nevoia acută de administratori buni, profesioniști. Și vă invit să participați, mai ales că anunțurile sunt publice pe site-ul AMEPIP, să participați la aceste proceduri, pentru că, în condițiile în care dorim să facem ceva din aceste companii de stat, e timpul să facem.

Virgiliu Ivan, director UNO – DEN: În această perioadă, oamenii au făcut diferența

Virgiliu IVAN

În această perioadă, așa cum spunea și domnul director general Munteanu, oamenii au făcut diferența. De aceea, am mai spus-o,o  repet, aș putea spune că, în cadrul Dispecerului Energetic Național, toți colegii mei au fost adevărații eroi ai acestei perioade. Mulțumesc, de asemenea, tuturor colaboratorilor, tuturor entităților din cadrul sectorului energetic cu care lucrăm îndeaproape și am lucrat foarte, foarte aproape pentru a depăși această perioadă de de criză.

Vreau să spun că Dumnezeu ne-a protejat și eu sunt recunoscător și o fac frecvent, mă rog, și au fost foarte multe situațiile dificile în care poate că am fost la limită cu funcționarea sistemului. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu și al oamenilor, am depășit cu bine acele situații dificile.

Ce ne-a ajutat foarte mult în această perioadă? Păi, ne-au ajutat capacitățile energetice pe care le-am pus în funcțiune în cursul acestui an și care au avut un acord suplimentar la cantitatea de energie, la volumul de energie electrică produs în această perioadă de secetă, în această perioadă în care ambele unități de la CNE Cernavodă au fost oprite. Și cifrele, așa, aproximativ, arată că, până în present, avem puse în funcțiune capacități noi, anul acesta, de 3.500 de megawați, aproape 3.500 de megawați și cred că până la sfârșitul anului vom mai pune încă 1.000 de megawați, cu suportul colegilor de la distribuție. Doresc să le mulțumesc încă o dată pentru colaborarea din acest an, pentru că eforturile au fost deosebite.

Cei 3500 de megawați despre care vă spuneam s-au făcut cu eforturile comune ale Transelectricii, ale operatoarelor de distribuție și cu suportul Ministerului Energiei. Am avut, din primăvară și până în prezent, ședințe săptămânale prin care am analizat stadiul fiecărui proiect și am încercat să îl accelerăm pentru a îl pune în funcțiune. De asemenea, am beneficiat și de aportul ANRE, care a urgentat eliberarea documentelor pentru intrarea în dezvoltare comercială. Le mulțumesc și dumnealor. Deci, în opinia mea, un factor care ne-a ajutat foarte mult, intern, a fost cel al capacității instalate anul acesta și a ceea ce urmează.

Vă fac și o informare. Mâine este așteptată punerea în funcțiune a Unității 2. Informația este deja publicată. La ora 14:00 este ora estimată intrării în funcțiune a Unității 2. Datele le găsiți pe site-ul Transelectricii, pe site-ul de transparență. Eu am tot discutat și colaborat cu colegii de la Cernavodă, în tot acest timp, cu colegii mei din Dispecerul Energetic Național, dar asta să știți că ne aduce, așa, un un pic de liniște, dar nu suficientă, pentru că iarna este la început, se pot întâmpla multe, iar volumul rezervelor pe alți combustibili nu este unul care să ne dea încredere că vom face față tuturor situațiilor care vor veni în perioada următoare.

Așa, ca și exemplu, gândiți-vă că în cele aproape 100 de zile de nefuncționare a unităților nucleare am pierdut o capacitate de producție de 3 TWh, este o cantitate semnificativă. Sper să fi făcut calculul bine. Asta în condițiile în care, anul trecut, 2025, până la data curentă, 9 noiembrie, soldul de import al României era de 3,6 TWh, iar astăzi, la data curentă, avem un sold de import mai mic, nu știu dacă vă așteptați sau nu, de 2,6 TWh. Deci, practic, anul acesta, în condiții vitrege, cu ambele unități nucleare oprite, cu o producție hidroelectrică redusă, cel puțin pe perioada de vară și de toamnă, avem un sold de import cu 1TWh mai mic față de cel de anul trecut.

În anul care urmează, 2027, eu, din ce am văzut alături de colegii din Transelectrica, distribuție, apreciem că vom pune în funcțiune capacității energetice, de asemenea, de cel puțin 4.500 de megawați, poate chiar mai mult, pentru că sunt multe proiecte startate, unele dintre ele aflate în faze mai avansate în ceea ce privește execuția. Vin și instalațiile de stocare din urmă. Deci, n-o să ne mai uităm doar la Bulgaria și se vede că și la noi se investește. Îl avem aici, alături, pe domnul Septimiu Costea de la Nova Power & Gas, dar sunt și alți investitori care pun în funcțiune instalații de stocare.

Așa cum am spus, suntem la începutul iernii, provocările sunt mari și este bine să fim foarte atenți, foarte precauți. Totuși, pentru anul care urmează, început din primăvară, eu unul apreciez că, din punct de vedere energetic, al producției de energie electrică, vom sta mult, mult mai bine față de anul acesta. De aceea, noi, împreună cu conducerea Transelectricii, avem întâlniri permanente cu consumatorii de energie electrică și chiar este o temă predilectă să discutăm, să ne întâlnim față în față cu consumatori, dar și cu potențiali investitori în centre de date.

Eu zic că, dacă anul acesta am suferit din punct de vedere energetic, cred că anul viitor economia românească se poate relansa, cel puțin din perspectiva situației energetice. De aceea, îi provoc pe domnul președinte Năstase, cu care tot discutăm diverse teme, să fie pregătit anul viitor să repornească Alro la cel puțin capacitatea pe care a avut-o înainte de criza gazelor naturale, în 2021, adică să ajungeți cel puțin la 340 de megawați. Vă spuneam că sunt foarte mulți investitori în centre de date și Transelectrica a eliberat și ATR-uri pentru centrele de date. Eu sunt convins că, până în anul 2030, vom avea și astfel de centre de date care vor aduce sute sau chiar mii de megawați în consum de energie, pentru că apreciază, cei cu care discutăm, mixul energetic în România faptul că investim nu doar în regenerabile, ci și în gaze naturale, avem resursele de gaze naturale și le dezvoltăm centrale pe gaze naturale, că avem resurse de gaze naturale, că dezvoltăm centrale pe gaze naturale. Sunt și alți factori care plasează România în fruntea clasamentului și, cu un efort susținut al tuturor entităților, cred că vom avea astfel de centre în România.

V-aș mai spune o singură lecție învățată, pe care o știam, dar și-a spus cuvântul în această perioadă, cât de importante sunt alianțele și asociațiile din care facem parte. Faptul că România, prin Transelectrica, funcționează în cadrul ENTSO-E este una dintre cele mai importante dovezi a faptului că, în tot acest timp, în toată această perioadă de criză energetică și în continuare, coordonarea la nivel ENTSO-E a funcționat, ne-am ajutat, am avut un suport permanent din partea nu doar a țărilor vecine, ci din partea tuturor țărilor care funcționează în cadrul ENTSO-E. S-au făcut eforturi pentru noi, de către alte țări, cu capacități suplimentare de transport, cu anularea anumitor lucrări de mentenanță sau chiar de investiții. Chiar am avut suportul, și asta cred că este o lecție învățată, să apreciem alianțele, să apreciem asociațiile prin care facem parte și să știm că ne putem baza pe activitățile desfășurate în cadrul acestor asociații.

Mădălina Moise, director general Depogaz Ploiești: Noi am început pregătirile de iarnă încă de la 1 aprilie 2026, adică din prima zi a începutului de vară

Mădălina MOISE

După cum ați observat cu toții, încă de la primii interlocutorii, ați luat la cunoștință de stocurile de gaze. De aici rezultă cât de importantă este înmagazinarea gazelor naturale pentru România. Din perspectiva Depogaz, pot să vă spun că noi am început pregătite de iarnă încă de la 01 aprilie 2026, adică din prima zi a începutului de vară am injectat cantități semnificative. Beneficiarii serviciilor de înmagazinare și-au respectat obligațiile legale și și-au constituit stocurile minine. Acum intervine rolul nostru de a gestiona aceste gaze pe care le au în depozite.

Așa cum ați aflat, stocurile în acest moment sunt în proporție de 88%. Putem spune că sunt mici sau mari. Depinde la ce ne raportăm. Dacă ne raportăm la aceeași perioadă a anului trecut, ele sunt mai mici cu 10%; dacă ne raportăm la media Uniunii Europene, atunci suntem peste cu 12 procente. Deci putem spune că stăm bine. Din punctul meu de vedere, nu este suficient să avem gaze în depozite, ci este foarte important să putem extrage aceste gaze în perioadele de vârf, astfel încât să putem să asigurăm continuitatea livrării pe toată perioada, din noiembrie până în martie.

Chiar începând de anul trecut am încercat să schimbăm strategia de extracție a gazelor pe parcursul iernii. Astfel, am înființat un grup de lucru împreună cu beneficiarii serviciilor de înmagazinare. Noi am prezentat, că tot se vorbea aici de sinceritate, noi am prezentat capacitatea noastră de extracție reală și modul în care funcționează depozitele pe care le avem în acest moment. Dânșii ne-au prezentat nevoia lor lunară. Prin negociere, am reușit să încheiem contracte, astfel încât să fim noi în capacitatea de a extrage și dânșii în posibilitatea de a livra către clienți. Văd aici parte dintre beneficiarii serviciilor de înmagazinare și le mulțumesc pe această cale pentru colaborare.

Altfel, după cum ați aflat de la început, avem în curs de derulare mai multe investiții. Cel mai mare proiect este proiectul de la Bilciurești, care va asigura o creștere a capacității de extracție de la 14 milioane mc la 20 de milioane mc. El este programat a se finaliza la sfârșitul lunii iunie 2027. Din păcate, încă de anul trecut înregistra ceva întârzieri; am încercat să îl ducem la bun sfârșit. Suntem în perioada în care se fac cuplări în grupurile de gaze. Așa cum probabil ați văzut, pe cel mai mare depozit, Bilciurești, în momentul ăsta, este oprit până în data de 20 noiembrie, dar vom asigura livrarea de gaze din celelalte depozite.

Ca noutate, vreau să vă spun că lucrăm la creșterea flexibilității depozitelor de înmagazinare, în sensul că, în contextul în care o să avem producție de gaze mărită, producția din Neptul deep, nu vrem ca aceste gaze să treacă pe lângă noi și vrem să asigurăm flexibilitatea, astfel încât să putem întoarce fluxul de injecție în flux de extracție deîndată. După cum știți, noi funcționăm acum după un model sezonier tradițional, adică vara injectăm, iarna extragem. Vrem să putem să facem întoarcerea fluxului deîndată. Nu este numai un plan, deja o putem face pentru 10 milioane mc/zi și vrem să mărim această cantitate până la 20, adică o cantitate aproximativ egală cu cantitatea care iese din Neptun Deep. Suntem în curs de investiții și sperăm să asigurăm acest serviciu încă din următorul ciclu de extracție.

Adrian Dobre, director general Eurowind Energy Romania: Producătorii de energie din surse regenerabile sunt jucători nu numai în a produce electricitate, ci și în a asigura stabilitatea sistemului energetic național

Adrian DOBRE

Reprezint sectorul energiei regenerabile. Nu am spus-o și n-o să spun niciodată că putem singuri să asigurăm electricitatea necesară în timpul iernii. Dar ce pot să spun, cu umilință și cu mândrie, e că începem să devenim jucători. Nu mai suntem numai spectator; suntem jucători nu numai în a produce electricitate, ci și în a asigura stabilitatea sistemului național.

De ce spun asta? Spun prin fapte. Euro Wind Energy – suntem prezenți de 15 ani aici. Avem, în momentul de față 184 MW operaționali. Centralele noastre cheie ar fi Teiuș, cu 69 MW, fotovoltaic, și 120 MWh în baterii. În timpul acestei veri și toamnei, poate chiar și în zilele acestea, jucăm un rol important în județul Alba, în a muta energia din timpul zilei către orele 19-22, atunci când este nevoie de ea. De asemenea, menționez proiectul nostru de la Pecineaga, unde am avut și avem cele mai mari turbine operaționale din punct de vedere al lungimii palelor. Proiectul de la Pecineaga are o capacitate, capacity factor, de aproape 40%, un număr cu care nu mi-ar fi rușine să-l compar cu alte tehnologii care sunt, să zicem, mult mai cunoscute.

Ce aș vrea să spun? Că nu ne oprim aici. Continuăm investițiile. În momentul acesta, când vorbesc, avem șantiere de 500 MW, foarte bine echilibrate între tehnologii: 138 MW de eolian, 260 MW fotovoltaic, 440 MWh în baterii. Toate beneficiază de CFD, schema CFD. Aici aș face o remarcă; acești 500 MW, în niciun caz nu vor duce la creșteri de prețuri; dimpotrivă.

Și vreau să fac încă o remarcă, că trebuie să găsim acele chei care, într-adevăr, asigură un preț corect în piață, iar aceste CFD reprezintă unul din mecanisme. Și nu am făcut numai în CFD, am participat, avem 5%, 6% deci, din toți cei 5.000 MW, am beneficiat și noi de ei. Dar și la Pecineaga, unde nu am beneficiat de CFD, avem un PPI financiar prin care, spun eu, asigurăm, practice, un preț stabil pentru un mare consumator din România. Până în 2037, acest mare consumator beneficiază de un preț predictibil. Trebuie să ne facem niște alegeri între ce, ce soluții găsim pentru a atinge acest echilibru: mărim taxe, intervenim artificial în piață sau găsim niște modalități inteligente de a fixa acest preț. Vreau să spun că nu este intenția noastră să ne bucurăm că sunt prețurile mari, pentru că nu este vorba numai despre afaceri, profit pentru un an, doi, este vorba de a rezista în piață pentru încă 15, 20, 30 sau din ce în ce mai mulți ani.

Noi am demonstrat în Euro Wind că ne pasă de stabilitatea rețelei și ne pasă de prețuri. Pentru că, trebuie s-o spun și îmi pare bine că am auzit deseori spunându-se astăzi ideea că nu există nici bariere, nu există nici garduri, avem toți, cred eu, același țel, și să rezolvăm această trilemă despre care se tot vorbește, să avem energie sigură, la un preț predictibil și, aș spune eu, îmi permit că porta cravata verde acum, regenerabilă. Șă avem un sistem care să le facă de primele două sustenabile și să putem să îi privim în ochi, și noi să ne uităm în oglindă, dar și pe copiii noștri, pe nepoții noștri.

Gabriel Gheorghe, director, Divizia Strategie și Planificare DEER: Sunt cinci componente esențiale pentru pregătirea perioadei de iarnă – personalul, utilajele de transport și intervenție, materialele și echipamentele de rezervă, grupurile electrogene mobile și planurile de investiție

Gabriel GHEORGHE

Din perspectiva DEER, cel mai mare distribuitor de energie electrică din România, pregătirea pentru iarnă nu înseamnă doar experiență, înseamnă o bună organizare, riguroasă, cât și capacitatea de intervenție. În acest sens, ne focusăm pe cinci componente esențiale pentru pregătirea perioadei de iarnă. Prima dintre ele, cea mai importantă, reprezintă personalul de intervenție. Așa cum s-a menționat și mai devreme, și în cazul de față, fără personal nu putem să intervenim. Este esențial. A doua componentă reprezintă utilajele și mijloacele de transport. În al treilea rând, discutăm de materiale și echipamente de rezervă. Grupurile electrogene mobile, de asemenea, reprezintă un aspect important și, nu în ultimul rând, planurile de intervenție.

Un exemplu relevant al capacității noastre de intervenție îl reprezintă situația petrecută la începutul acestui an, în județul Alba, în intervalul 2-8 ianuarie, unde au fost afectați un număr de 43.000 de consumatori, de utilizatori. Și acest aspect a presupus mobilizarea a aproximativ 500 de oameni la această intervenție, cu 100 de echipe de intervenție operativă și relocarea personalului din 16 sucursale din 18 aferente DEER. Așa cum ați observat și în imaginile prezentate, acelea au fost condițiile parțiale în care s-a intervenit. De asemenea, a fost mobilizat și un număr de 24 de generatoare mobile, de aceea am și făcut această precizare, din care 17 au fost aferente DEER, 7 au fost puse la dispoziție de către ISU.

Chiar dacă suntem obișnuiți cu astfel de intervenții, nu înseamnă că este o rutină și la fiecare participare să știți că ne opunem și facem analize ulterioare pentru îmbunătățire, pentru optimizare și pentru a găsi resursele potrivite. Aș putea să spun că fiecare intervenție are caracterul său de unicitate. Niciodată nu se întâmplă, nu seamănă un eveniment cu altul, intervențiile, de asemenea, sunt oarecum diferite și întotdeauna au un caracter aparte, în funcție de amploare, în funcție de zona de rețea afectată, de numărul de utilizatori și toate celelalte componente care derivă.

În final, aș menționa și, în perioada următoare, capacitățile de producție care urmează a fi puse în funcțiune, care sunt în acest moment în diverse stadii, adică în perioada următoare însemnând până la finalul anului, sunt capacități de producție care însumează 300 MW la nivelul DEER.

Alexandru Elena, director, Departament Achiziții Energie E.ON Energie Romania: Dacă reglementarea pe gaz va fi prelungită începând cu 1 aprilie 2027, ar fi bine să știm până la sfârșitul anului, pentru a putea asigura predictibilitate și stabilitate clienților noștri

Alexandru ELENA

Din perspectiva obligației, într-adevăr, pe partea de gaze există obligația de înmagazinare, care a fost îndeplinită la nivel de țară și, evident, și de noi, chiar și depășită. Și, într-adevăr, există și o altă obligație, dar exclusiv pe piața de energie electrică, care statuează că fiecare furnizor de energie electrică are obligația de a achiziționa 50% din energia necesară acoperirii portofoliului propriu din alte piețe decât cele spot, adică nu din piața zilei următoare, respective piața intrazilnică. Noi am salutat la momentul respectiv această reglementare, pentru că, cel puțin din perspectiva noastră, impune o normalitate în strategiile de achiziții ale furnizorilor. Cel puțin pentru noi, normalitate înseamnă o strategie de achiziție care presupune, să zic, tranzacționare cu produse diferite și etapizat pe termen mediu și lung, adică lună, trimestru, an, jumătate pe an, pentru că numai așa, practic, poți proteja portofoliul de volatilitățile extreme pe care le vedem astăzi, ale piețelor pe termen scurt.

Dacă e să ne uităm la prețuri, octombrie 25, în medie, pe zi, 620 lei, octombrie 26, o medie PZU, bandă, 1.273 lei, deci, mai mult decât ori 2. Asta înseamnă că, cel puțin în aceste momente de volatilități extreme, este foarte importantă strategia de achiziții și tocmai din acest motiv am salutat respectiva reglementare.

Altfel, suntem pregătiți de iarnă. Partea de gaz natural, necesarul de consum al clienților casnici ar trebui să fie acoperit de gazele alocate la preț administrat de 110 lei/MWh, atât din depozite, cît și din producția internă curentă, dar nu o să reiau subiectul, pentru că s-a mai discutat. Doar în episoade de frig extrem, ar trebui să fie necesare calități suplimentare achiziționate la preț pe piața liberă.

Ceea ce este important în perspectiva liberalizării, și ca să revin și la strategia de achiziții și de a asigura o stabilitate și predictibilitate clienților noștri, și nu numai ai noștri, o să reiterez ceea ce a spus și colegul de la Engie, și anume avem nevoie de instrumente care să asigure lichiditate. Lichiditatea în România apare doar la piețele spot de energie și gaze naturale. Piețele forward sunt foarte puțin lichide, ca să nu spun deloc lichide. Avem nevoie de predictibilitate în reglementare, în sensul în care, dacă reglementarea pe gaz va fi prelungită, începând cu 01 aprilie 2027, ar fi bine să știm până la sfârșitul anului, tocmai pentru a putea asigura predictibilitate și stabilitate clienților noștri.

Cătălin Tuță, director, Direcția Relații cu Investitorii și Sustenabilitate Transgaz: Sistemul național de transport gaze naturale este echilibrat, stabil, pregătit să funcționeze în condiții de siguranță și continuitate și să facă față provocărilor iernii

Cătălin TUȚĂ

După cum cunoașteți, Transgaz, în calitate de operator al sistemului național de transport gaze naturale, sistem care este infrastructură critică de interes național și european, a reușit să asigure îndeplinirea în condiții de eficiente, transparență, siguranță și competitivitate a transportului intern și internațional al gazelor naturale. Azi, Transgaz este un grup: SNTGN Transgaz SA, Transport România Hidrogen și Petrostar din România și Eurotransgaz și Vestmoldtransgaz, din Republica Moldova, fiind operator de transport și sistem de gaze naturale care operează integral cei peste 14.370 km în România, care este membră UE, dar și cei 1.670 km în Republica Moldova, nonUE, candidată la aderare.

SNTGN Transgaz este a 4-a companie în topul operatorilor de transport și sistem gaze naturale din Uniunea Europeană, dacă luăm în calcul lungimea rețelei de transport gaze naturale gestionate.

În climatul economic și geopolitic actual, securitatea energetică reprezintă o componentă vitală pentru stabilitatea economică și socială, fiind astfel necesară asigurarea premizelor și a acțiunilor corespunzătoare pentru menținerea statutului solid, poziționării și strategiei României la Marea Neagră. Și, așa cum a afirmat domnul director general Ion Sterian, Transgaz a încheiat programul de pregătire pentru sezonul 2026-2027 și sistemul național de transport gaze naturale este echilibrat, stabil, pregătit să funcționeze în condiții de siguranță și continuitate și să facă față provocărilor iernii. Conducătorii tuturor structurilor implicate în asigurarea funcționării sistemului național de transport în condiții de siguranță pentru întreaga perioadă a sezonului rece 2026-2026 și-au  asumat răspunderea pentru calitatea lucrărilor efective.

De asemenea, și la infrastructura de transport gaze naturale din Republica Moldova s-au efectuat lucrări de pregătire a sistemului național de transport pentru sezonul de iarnă, pentru ca acesta să funcționeze în condiții de siguranță și continuitate.

O radiografie a investițiilor realizate și puse în funcțiune de Transgaz în perioada august 2013 – 2026 și a celor aflate în cursul anului 2026 în diferite faze de proiectare, licitație, execuție, dar care se continuă în perioada următoare, indică o valoare totală aproximativ 14 miliarde de lei, aproximativ 3 miliarde de euro, și sunt investiții destinate pentru dezvoltare și modernizare a infrastructurii SNT-ului, extinderea infrastructurii de transport gaze naturale pentru îmbunătățirea aprovizionării cu gaze naturale și a unor zone deficitare și asigurarea accesului terților, creșterea gradului de interconectare a SNT cu sisteme similare de transport din țările vecine, asigurând fluxuri de gaze naturale în regimul bidirecțional „reverse flow” , diversificarea surselor de aprovizionare și a rutelor de transport, crearea infrastructurii necesare preluării și transportul gazului natural din perimetrele offshore din Marea Neagră și în scopul valorificării acestora pe piața românească și alte piețe din regiune, crearea unor rute de transport gaze naturale la nivelul regional pentru transportul gazon naturale provenite din diverse noi surse de aprovizionare, dezvoltării sistemului național de transport în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, investiții care să asigure extinderea sistemului național de transport în zone cu sisteme de distribuție nou înființate, crearea unei rețele inteligente de transport gaz natural prin implementarea unor sisteme informatice și de digitalizare performante, crearea pieței unice integrate la nivelul Uniunii Europene.

Pentru Transgaz, investițiile au reprezentat și vor reprezenta o provocare majoră în ceea ce privește transformarea infrastructurii existente într-un sistem capabil să transporte volumume suplimentare, în condiții de siguranță și competitivitate. Faptul că suntem interconectați în regim „reverse flow” ne permite să importăm gaze naturale de pe diferite coridoare. Până acum 5 ani, exista doar varianta de import gaze rusești de pe conducta de tranzit T1. Acum, prin implementarea acestui sistem, lucrările sunt radical diferite și putem importa gaze din Ungaria, din Bulgaria, din Marea Casnică, din conductele Tanap și apoi TAP, prin Coridorul Vetical sau chiar gaz natural lichefiat prin terminalele grecești sau turcești.

România, prin Transgaz, a inițiat, promovat și susținut încă din anul 2016 conceptul de Coridor Vertical, acesta reprezentând conceptul domnului director și, totodată, un pilon esențial al securității energetice europene. Coridorul Vertical oferă o alternativă viabilă, singură pentru aprovizionarea cu gaze naturale, reducând dependența de rute și furnizori unici, prin interconectarea cu terminale de gaze naturale lichefiate din Grecia și cu rețelele de transport europene. Acest proiect deschide calea pentru integrarea piețelor energetice regionale și pentru consolidarea solidarității între statele partenere. Coridorul Vertical, componentă din coridorul Sud-Nord din cadrul Inițiativei Celor Trei Mări, va contribui la diversificarea surselor de gaze naturale și la creșterea siguranței. Aș vrea să vă mai spun despre Coridorul Vertical că, azi, capacitatea astăzi este de 5 miliarde mc de gaz natural, dar aproape se va dubla capacitatea la 9,41 milioane mc de gaz.

Ionuț Isopescu, Network Operations Senior Director, Rețele Electrice Romania/PPC: Schimbările climatice se resimt din ce în ce mai mult în rețeaua electrică de distribuție

Ionuț ISOPESCU

S-a discutat în această întâlnire despre schimbările climatice și, într-adevăr, acestea se resimt din ce în ce mai mult în rețeaua electrică de distribuție, într-un moment în care aceasta trebuie să răspundă provocărilor tranziției energetice și producție distribuită, capacitatea de stocare, care este în creștere, pe de o parte. Pe de altă parte, o vreme extremă pune la încercare abilitățile noastre.

În cadrul Rețele Electrice România, operăm peste 136.000 km de rețea de înaltă, medie și joasă tensiune, 293 de stații de transformat și peste 26.000 de posturi de transformare în cele trei regiuni operaționale, Muntenia Sud, Banat și Dobrogea. În continuare voi vorbi despre reziliența rețelei și cum o operăm. Vom vorbi despre ce digitalizarea, inclusiv securitatea cibernetică, reprezintă o condiție pentru acestea din urmă.

Vorbim despre pregătirea rețelei pentru trecerea vârfului de iarnă și atunci când ne gândim la reziliență, ne gândim la robustețea rețelei și la cât de rapid reușim să o repunem sub tensiune atunci când apar avarii. Pe partea de robustețe, avem proiecte concrete pe care le derulăm și le vom derula în continuare, cu privire la trecerea liniilor electrice aeriene în subteran, – acolo unde nu este posibil, prin întărirea și reconductorarea acestora -, prin înlocuirea posturilor de transformare aeriene de pe stâlp în posturi în anvelope de beton, montarea de distanțiere, de faze, astfel încât conductoarele, sub acțiunea vântului, să amorseze arcuri electrice. De asemenea, în faza de proiectare, gândim rețele într-o arhitectură buclată, inclusiv proiecte de modernizare pentru realizarea acestei arhitecturi, astfel încât să putem să intervenim eficient și rapid în cazul avariilor.

Aș puncta planul operațional, organizatoric și administrativ, pe care îl gestionăm. Din punct de vedere organizatoric, avem proceduri clare pe baza cărora noi organizăm activitatea, astfel încât să putem să intervenim eficient atunci când este necesar pentru realimentarea clienților noștri. Pe plan operațional, efectuăm revizii și reparații capitale importante înainte de începerea sezonului rece. Acordăm o atenție deosebită gestionării vegetației, verificăm periodic telecontrolul și schemele de rezervă. De asemenea, acordăm o atenție deosebită stocurilor, materialelor critice și grupurile electrogene.

Din punct de vedere administrativ, având canalele de comunicații stabilite în cazul unei intervenții sau a unei avarii, e foarte important să fim organizați, să avem canale deschise, inclusiv cu Transelectrica, cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, prefecturi, administrații locale.

Câteva principii legate de ceea ce ne ghidează în momentul în care gestionăm avariile. Vorbim despre pregătire, răspuns și restaurare, urmărim prognozele meteo, astfel încât, în momentul în care identificăm arii în cadrul rețelei noastre afectate sau cu potențial de a fi afectate, le monitorizăm pentru a interveni și a mobiliza echipele, să putem să intervenim rapid, să avem un timp de răspuns cât mai mic și, bineînțeles, să realizăm restaurarea într-un mod eficient, operativ, cu impact direct asupra calității serviciilor pe care le livrăm clienților noștri.

Un punct pe care vreau să îl subliniez, s-a subliniat în diverse forme în cadrul întâlnirii de astăzi este digitalizarea. Rețeaua electrică a fost construită acum vreo câteva zeci de ani pentru a avea un singur sens: de la producere spre consum. Anul acesta înregistrăm peste 359.000 de prosomatori conectați în rețele, cea de distribuție numai. Iar în cadrul rețelelor gestionate, Rețele Rlectrice, avem peste 105.000 de prosomatori. Rețeaua electrică de distribuție devine un activ, un agregator tehnic al fluxurilor de putere și concentrează producători, consumatori, baterii de stocare, centre de date, mari consumatori.

Vine iarna, iar în perioada următoare nevoia sau consumul va crește atunci când producția din surse regenerabile scade. De aceea, este important ca să avem instrumentele adaptate pentru gestionarea unei rețele electrice de distribuție bidirecționale, iar digitalizarea nu mai este doar o opțiune, ci este o condiție pentru a răspunde provocărilor tranziției energetice.

În cadrul Rețele Electrice, suntem într-un proces de implementare a unui sistem ADMS; încă din faza de proiectare el a fost gândit nu doar a fi un sistem avansat de management al rețelei de distribuție, ci și automatizat. Pe lângă înaltă, medie, ne dorim inclusiv rețeaua de joasă tensiune să fie într-o platformă integrată. Dispecerul energetic să aibă o vedere de ansamblu asupra întregii rețele de distribuție, să poată identifica avariile înainte ca un client să sune și să putem interveni eficient și operativ pentru creșterea calității serviciilor pe care noi le generăm clienților noștri.

Închei prin a spune că traversăm iarna 2026-2027 cu o rețea mai robustă, mai bine monitorizată și mai protejată decât în anii anteriori. Riscul nu este eliminat, dar avem o vizibilitate mai mare și o gestionăm eficient. Tranziția energetică trece prin rețea, iar o rețea digitală, rezilientă și sigură este mai bună și asigură trecerea vârfului de iarnă.

Ciprain Bodiu, Head of Sales, Parapet: Vă pot spune cu tărie că apetit investițional și capital investițional există

Ciprian BODIU

Mergem pe acțiunea asta pozitivă datorită faptului că, deși mai e mai mult până departe, evoluția în domeniul energetic sau în tranziția asta energetică a fost destul de mare în ultimii ani. Și Parapet se pregătește pentru iarnă, dar nu în sensul clasic, nu înmagazinăm gaze, nu avem grijă de rețele, ci construim facilități de producție a energiei electrice. În 2026, peste un gigawatt nu doar aici, în România, ci și de piețele din Italia și Germania. Din acest un gigawatt, mai mult de 500 de megawați sunt în stocare.

Acum, dacă ne uităm pe ultimele 2 săptămâni din luna octombrie, în 7 zile din 14, eolienele au produs, au fost vârfuri de gamă, au fost vârful de producție din mixul energetic, aproape cât cele două reactoare de la Cernavodă, deși acestea nu funcționează. Cu un mic amendament: pe data de 19 octombrie, 41% din producția de energie electrică internă a fost făcută de eoliene, pe când pe data de 25 octombrie, doar 3%, România fiind nevoită să importe mai mult de 1200 MWh. Astăzi, prețul pe PZU la energie depășește 380 euro/MWh, ceea ce este foarte mare.

Sunt foarte mulți consumatori care depind de această energie electrică. Mi-a plăcut foarte mult adunarea asta încă de dimineață. Îmi pare rău că politicul nu a mai rămas să audă și părerea noastră. Mi-a plăcut ceea ce am auzit de la ei. Din locul în care eu mă aflu, ca și reprezentant al Parapet, nu cred că este solar versus gaz, versus nuclear, versus stocare. Cred că este mai mult o integrare la nivel național. Iar astăzi, soluția câștigătoare este partea de stocare, pentru că ceea ce se produce în timpul zilei din soluțiile regenerabile, surplusul trebuie stocat, astfel încât să poată fi consumat în perioadele de vârf, atât dimineața, cât și seara.

Ce mai pot să spun? Mi-a plăcut foarte mult și atitudinea domnului Marian Năstase de la Alro, în care delimita, foarte interesant, atribuțiile statului român care, pe lângă faptul că trebuie să asigure siguranța fizică și psihică a cetățenilor ei, trebuie să dea și un cadru predictibil la ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic și în teren.

Acum, ca și om, și ca și companie care e acolo, la firul ierbii, la zona unde mergem cu bocancul pe teren, în zona investițiilor, vă pot spune cu tărie că apetit investițional și capital investițional există. Singura problemă este conectarea la rețea. Există proiecte care sunt construite și care așteaptă să-și verse energia electrică în sistemul energetic național. Deci, cred cu tărie că legiuitorul și decidenții știu că trebuie să fie orientați, cu precădere, înspre această zonă.

În aceeași ordine de idei, salutăm proiectul de ordonanță pus în dezbatere de Ministerul Energiei în această săptămână sau săptămâna trecută. Licențierea temporară și racordarea flexibilă răspund exact problemelor. Singura noastră rugăminte este ca normele ANRE să vină repede și să fie predictibile. Eu cam atât am avut de spus.

Doru Ursu, director, Direcția Comandă Operațională Distribuție Energie Oltenia: DEO este pregătită pentru trecerea perioadei de iarnă

Doru URSU

Distribuție Energiei Oltenia este pregătită pentru trecerea perioadei care urmează, a perioadei de iarnă. Urmează să finalizăm programele de investiții și de mentenanță până la sfârșitul acestui an. Iar pentru perioada care urmează, avem definit un program de măsuri pentru iarnă 2026-2027, finalizat încă de la începutul acestei luni.

Sunt asigurate stocurile de materiale și piese de schimb în magaziile de urgență, stâlpi, conductoare, izolatoare și, de asemenea, sunt asigurate echipamente de rezervă, precum separatoare, întrerupătoare, transformatoare. Pentru stațiile de transformare cu puteri de peste 10 MVA, respectiv pentru rețeaua de distribuție, transformatoare de medii, de joasă tensiune, peste 160 de unități sunt pregătite. De asemenea, grupurile generatoare mobile, atât proprii, cât și cele deținute de firmele prestatoare de mentenanță. Bineînțeles, sunt în permanență echipe de intervenție atât cu forțe proprii, cât și cele ale terților, având contracte de mentenanță cu două firme mari asociate, 12 prestatori subcontractanți pentru rețeaua de 110 KV și 26 de subcontractanți pentru rețeaua de medie și joasă tensiune, distribuiți uniform pe fiecare județ și care vor interveni în caz de necessitate. Bineînțeles, și aceste firme având în dotare tot ceea ce este nevoie, de la laboratoarele de defectoscopie și până la buldoexcavatoare și autotransportoare pentru echipamente și utilaje.

În ce privește organizarea dispeceratelor, noi avem două dispecerate, unul în Craiova și unul în Pitești. Sunt similar dotate din toate punctele de vedere și este prevăzut ca să se poată suplimenta în fiecare cameră de comandă a acestor dispecerate cu dispeceri care să preia zonele afectate, de rețea de 110 KV, medie și joasă tensiune, și să coordoneze cu ajutorul personalului propriu de exploatare și mentenanță, lichidarea incidentelor și a deranjamentelor.

Pentru preluarea evenimentelor din instalații, din rețeaua de 110 și medie tensiune, avem în dispecerate stații de lucru și, prin intermediul digitalizării, a unui sistem avansat de management al distribuției, se poate realiza monitorizarea, identificarea rapidă a incidentelor și operarea instalațiilor integrate în acest sistem.

În privința preluării evenimentelor din instalațiile de joasă tensiune, a deranjamentelor, avem contract cu prestator extern pentru serviciul de call center și, suplimentar, avem operator intern care, în perioadele de condiții meteo deosebite, pot suplimenta serviciul în funcție de nevoie. Și, în plus, avem serviciul IVR și, de asemenea, o platformă în care se pot înregistra în mod automat aceste deranjamente, fie că sunt venite dinspre utilizatori sau furnizori.

 Ținem legătura în permanență cu autoritățile pentru a informa și a primi suport în condițiile de manifestări deosebite ale vremii. De asemenea, cu primăriile avem un telefon dedicat în fiecare dispecerat, comitetele județene pentru situații de urgență – avem informări care pleacă pe e-mail-uri din 2h în 2h. De asemenea, aceste informări se fac și către dispeceratele teritoriale și național, pentru o bună colaborare și a organiza și rezolva fiecare situație apărută.

Distribuția Energiei Oltenia este pregătită pentru sezonul rece, iar în cazul unor fenomene meteo severe, echipele mobilizate vor depune toate eforturile pentru restabilirea alimentării cel mai scurt timp posibil și, de asemenea, în siguranță, rețeaua fiind pregătită întrutotul pentru astfel de soluții. Cam acestea au fost aspectele pe care am dorit să le menționez.

Aurel Mîndrican, director general Ker Toki Power Romania: În sistemul energetic, iarna e cam ca vară

Aurel MÎNDRICAN

În România, noi avem o vorbă celebră: „iarna nu-i ca vara”, care, dacă o cauți cu AI, spune că vine din folclor, dar nu prea provine din folclor.

În sistemul energetic românesc, am văzut foarte multe transformări și niciun an nu este ca celălalt, dinainte. Dacă, acum 10 ani sau 11 ani, toată lumea era speriată că sunt niște prețuri extraordinar de mici și chiar se auzea pe la conferințe că energia va avea preț zero și se vor vinde numai servicii, acum constatăm că avem prețuri foarte mari. Acum vreo 3-4 ani se auzea că o să avem foarte multă producție, pentru că sunt foarte multe investiții în producție și nu prea e consum. Realitatea ne-a arătat că producția nu prea este cum ar fi trebuit.

În schimb, în sistemul energetic, iarna e cam ca vară. Adică, pe măsură ce ne axăm pe energie electrică, constatăm că iarna trebuie să facem căldură cu energia electrică, vara trebuie să facem răcoare cu energie electrică. Ce să vezi? Surpriza intervine și la bateriile de stocare: bateriile de stocare au randament mai prost iarna și vara.

Constatăm cu stupoare că tranzacțiile cu energie electrică cresc iarna și vara; cresc foarte mult, crește prețul pe piața de echilibrare, cresc foarte mult tranzacțiile. Ce suferim? Suferim de lichiditatea pieței forward, cum spuneau și colegii de la Engie și de la EON. Piața forward este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire.

Și în toate aceste lucruri ne bazăm pe aceiași oameni. Ne bazăm pe oamenii care trebuie, și la 40°, și la -15°, să facă tranzacții în piață, pentru că, până la urmă, piața de energie unește fizicul și face echilibrul între consum și producție. Prin piața de energie se aranjează în centralele și interconexiunile din rețea. Și atunci, sunt aceiași oameni pe care ne bazăm, ca nivelul lor de vigilență să fie imens. Tranzacțiile se fac la 15 minute și chiar mai jos de 15 minute, iar marja de eroare trebuie să fie zero. Deci, ne bazăm în principal pe oameni calificați, tehnologia avansează, dar decizia critică în momente de dezechilibru o iau tot oamenii.

Capacități reale de producție diversificate și capacități de interconexiune, interconexiune care ne-a salvat și în vară și poate și acum, în iarnă, sisteme de IT performante, dar nu neapărat numai inteligența artificială. E vorba, în principal, de arhitecturi SCADA, redundante, comunicații sigure, curate și în timp real, sisteme de tranzacționare continuă și securitate cibernetică fără fisuri.

Avem nevoie, deci, spun eu, de o piață lichidă și funcțională. Ce încercăm noi la Ker Toky Power să facem? Este să dăm încredere oamenilor noștri, care tranzacționează încontinuu. Investim în stocare și asigurăm servicii de piață, optimizare și de optimizare comercială la cel mai mare nivel. Suntem o companie tânără, avem doar un an, într-adevăr, de funcționare, însă în acest moment suntem responsabili pentru 440 MW putere instalată, 120 MWh în baterii și avem în construcție baterii de 634 MWh, pe care o să le livrăm în primăvară, pentru ca să fim pregătiți pentru vară.

Iar la nivel de grup Renalfa, avem în lucru și construim asiduu și o să fie, la vară, gata 1.000 MW în parcuri solare, care sunt colocați cu baterii de 2.500 MWh. Nu o să fie numai din soare, o să fie baterii care o să mute energia din timpul zilei, seara, când este mai mare nevoie. Și visul nostru este să asigurăm o bandă de energie din regenerabile. Deci, în energie, echilibrul nu este doar o stare de la sine înțeles, ci este un efort de investiții și oameni dedicați, care lucrează în piața de energie.

Iar un provers chinezesc spunea: când vântul schimbării bate, unii oameni construiesc ziduri, iar alții construiesc mori de vânt. Și nu numai mori de vânt, ci și baterii și sisteme de tranzacționare și de optimizare.

Ion Lungu, președinte CNR – CME: Din zona balcanică, noi suntem considerați cei mai buni din punct de vedere al funcționării sistemului energetic

Ion LUNGU

Am participat la multe sesiuni Focus Energetic dedicate programului de iarnă, la cel puțin 80%. Trebuie să remarc diferența față de anul trecut, cel puțin. Anul trecut era o atmosferă de entuziasm general. Totul este plin, nemaipomenit. Anul acesta mi s-a părut că e ceva mai realistă abordarea, mai ales având în vedere ultima perioadă prin care a trecut sistemul. Aș vrea să încep prin a vă spune cam cum este prevăzut sistemul energetic românesc prin prisma Consiliului Mondial al Energiei, având în vedere că este o asociație profesională cu o vechime de peste 100 de ani și cu o abordare, să spunem, echilibrată față de toate componentele sistemului energetic.

În primul rând, Consiliul Mondial al Energiei utilizează pentru analiza performanței sistemului și a stării sistemelor 3 instrumente. Este vorba de cunoscutul Issue Monitoring, monitorul problemelor, de trilema energiei și de studii.

La Issue Monitoring se face un sondaj în rândul specialiștilor sau opiniilor specialiștilor din întreaga lume privind două aspecte: care sunt incertitudinile și care ar fi impactul acestora. Vreau să vă spun că poziția României a fost referitoare la incertitudini. Au fost identificate pacea și stabilitatea, stimulentele pentru tranziție și lanțurile de aprovizionare, iar ca impact, în primul rând, partea de autorizare și reguli clare pentru investiții și funcționarea pieței și partea de sisteme, respectiv distribuția, cu precădere, și partea de stocare. Ceea ce este important că, în principiu, cam aceleași lucruri au fost văzute și la nivel european, și la nivel global. Dar vreau să vă spun că atât la nivel european, cât și global apărea stabilitatea și pacea, cumva, de o incertitudine de nivel maxim, după care urmau șapte locuri libere și urmau celelalte. Deci, am fost cumva surprins că atât restul europenilor, cât și restul lumii au văzut în pace și stabilitate o incertitudine enormă și cumva, am zis eu, cel puțin speriați de război.

Trecând la analiza și performanța sistemului văzute prin trilema energiei, vreau să vă spun că, surprinzător, poziția României este una bună. Dintr-o analiză a 120 de țări din întreaga lume, România este clasată pe locul 23, considerând că are un mix bun de energie, o accesibilitate bună, în special referitoare la posibilitatea de conectare a populației la rețea, dar, sigur, o volatilitate mare a prețurilor, o conexiune și/sau interconexiune cu țările limitrofe limitată și vulnerabilitate la situațiile meteo deosebite. Pentru informare, vreau să vă spun că, în comparație cu celelalte țări, Slovenia este pe locul 11, deci mult înaintea noastră, Ungaria pe locul 15, Bulgaria, pe care noi o apreciem foarte mult acum, este pe locul 30, deci sub România, iar Serbia pe locul 45. Din zona balcanică, noi suntem considerați, hai să zicem, cei mai buni din punct de vedere al funcționării sistemului.

Aș vrea acum să vă spun că, sigur, lucrurile au fost bune, dar o deosebire fundamentală este legată de faptul că este un monitor bazat pe opinii ale specialiștilor, pe când trilema se fac analize exclusiv pe date statistice oficiale. Deci, acest loc 23 provine din date statistice oficiale, nu din percepție a unor specialiști sau ceva de genul acesta.

Două idei pe care le am, personale. În primul rând, cred că avem nevoie de încredere mai multă, avem nevoie de încredere în oameni, de încredere în instituții. Lipsesc cu desăvârșire. Vreau să vă spun că în urmă cu 2 săptămâni, am participat la o astfel de sesiune, unde a avut o cuvântare și fostul președinte al României, domnul Emil Constantinescu, care spunea că a fost invitat de nenumărate ori în Turcia, are un gen de conferințe dedicate cumva antreprenorilor din domeniul energetic, și călătorind în avion cu unul din acești antreprenori, l-a întrebat ce îl face să investească în Turcia. Și a spus că îl face în primul rând poporul, pentru că poporul crede în Turcia foarte mult, crede în țară, crede în posibilitățile țării și este foarte bucuros să contribuie la realizarea unei Turcii cu o influență deosebită și cu o dezvoltare deosebită. Și, completa dânsul, diferența față de noi, unde, dacă vine cineva și se uită pe la diferite posturi de televiziune, va vedea că este iadul pe pământ în România și nimic. Oameni, sisteme, instituții, nimic, nimic nu funcționează. Ceea ce constituie, cumva, un dezavantaj. Eu cred că trebuie, totuși, să avem mai multă încredere, să avem mai multă, eu știu, pasiune în ceea ce facem.

A doua idee pe care o voiam tot aici să o spun, era legată de necesitatea unei continuități transguvernamentale sau, să zicem, de la un guvern la altul. Din fericire, mi-a luat-o înainte domnul ministru Ivan și am și spus că voi spune acest lucru, pentru că mi se pare esențial. Au fost nenumărate proiecte care au fost începute de un guvern, continuat de altul și chiar tăiat panglica de alt guvern, vezi cazul Cernavodă. pe când, în ultimii ani, preocuparea majoră este să punem în față greaua moștenire lăsată de trecut.

Ultimul lucru pe care aș fi vrut să îl spun, penultimul, să spunem, era o idee, că am senzația că, totuși, deși principial, teoretic, piața de energie funcționează sau este un model bun, cred că ar trebui totuși revăzut. Piața este programată și, cum să vă spun, proiectată pentru funcționare într-o situație normală, când este suficientă energie pe piață, când există o concurență reală. Din păcate, așa cum se întâmplă acum la noi, partea de producție este destul de deficitară și cred că, în momentele de criză, actualul model nu a reușit să satisfacă menirea sa. Am în vedere cel puțin două elemente, și anume: investițiile. Sistemul nu a asigurat investiții, ci, dimpotrivă, toate privirile au fost către scheme de ajutor de stat, scheme de subvenții și altele. Deci, aici a fost o piață, dacă vreți, mai competitivă decât piața de energie, și nici chiar în producția și predictibilitatea consumatorilor nu au fost asigurate.

Ultimul lucru pe care voiam să îl spun este să îi mulțumesc doamnei Prună că a avut răbdarea să asiste la întreaga dezbatere.

Laurențiu Urluescu, președinte AFEER: În mod cert, această iarnă nu va fi ieftină pe partea de energie

Laurențiu URLUESCU

O să încerc să fiu cât mai scurt. Mi-am notat două subiecte de discuție. Una este legată de iarnă și ce pot să vă zic. În mod cert, această iarnă nu va fi ieftină pe partea de energie. De ce asta? Avem o creștere la nivel de piață angro a energiei electrice cu cel puțin 50%, a gazului cu peste 200%. Vrând, nevrând se va simți cumva, mai devreme sau mai târziu, și în facturile consumatorilor.

Al doilea subiect de discuție e un subiect dureros pentru noi, furnizorii. E vorba de decontarea schemei de ajutor din OUG 27. Și aș încerca să dau și o veste bună, să zic: eu, de câte ori, de cât timp vin la dumneavoastră, de 2 ani și jumătate, tot anunț că confirmarea sumelor pentru decontare a rămas la februarie 2024. Vestea bună este că s-a rezolvat februarie. Acum suntem la martie 2024. Aproape 3 ani. Mai avem puțin și se fac 3 ani.

Și așa, ca o observație generală. Mie îmi place să aduc aminte de fiecare dată că tot ce se întâmplă în sectorul energetic, oriunde, la orice nivel, este, în final, decontat de consumatorul final. Ori că vorbim de scheme de ajutor, cum a fost cogenerarea cu certificatele verzi, mai nou, cu prosumatorii, ori că vorbim de reglementări, modificări de reglementare aiurea, ca, de exemplu, semaforul furnizorilor sau chestii din astea care, orice cost legat de aceste modificări, se duc în buzunarul consumatorilor.

Sorin Chiriță, membru Directorat SAPE: Fuziunea Termoenergetica – ELCEN nu este posibilă

Sorin CHIRIȚĂ

Practic, insolvența celor două companii (n.r. – Radet și Elcen) a fost generată de mine ca o necesitate pentru a salva sistemul termoenergetic al Capitalei în 2016. Cert este că această alergare ca șoarecele și pisica între Termoenergetica, mă rog, Radet – Termoenergetica, acum există un proces pentru acțiunea oblică între Radet și Elcen, și Primăria Capitalei, ca urmare a unui debit de aproape un milliard de euro ajuns către Elcen. Este o epopee fără sfârșit, în ceea ce privește cele două.

Problema este că Elcen vine după o insolvență lungă. La Radet s-a rezolvat, în sensul că a intrat în faliment și am făcut o nouă companie, Termoenergetica, care nu a făcut decât să repete scenariul Radet-Elcen.

Capacitățile de producere, cele patru centrale electrotermice ale Elcen, care sunt în capitalul social, nu pot genera fuziune cu Termoenergetica, care nu are nimic în capitalul social sau, mă rog, nesemnificativ. Iar contractul de delegare, și eu spun acum politicului, că tot a rămas doamna Prună, tot repet și vorbesc în van, de ani și ani de zile. Eu am făcut contractul de delegare pe tot ce înseamnă sistemele de utilitate publică și mai ales Termoenergetica. Am făcut și strategia termoenergetică a Capitalei, care este semnificativă pentru economia națională. Am făcut transport și distribuție, delegarea serviciului de utilitate publică, adică doar pentru transport și distribuție, și scrie în contractul de delegare, într-adevăr, și vreau să mai repet încă o dată, pentru politicieni, care tot clamează fuziunea ca fiind singura soluție, deși nu se va petrece niciodată, și vreau să o repet până când vor înțelege politicienii că juridic, tehnic, economic nu există această soluție. Știu că sună bine narativul public, pentru că, domnule, pierdem alegerile, dacă nu spunem despre fuziune, că a gândit-o cineva acum 20 de ani. Nu va exista niciodată.

Și vă spun în cunoștință de cauză și am argumente juridice, tehnice și putem să întrebăm și la Comisia Europeană și o să se lămurească toată lumea. Dar nu dorește nimeni să schimbe narativul, pentru că, atunci când n-ai o soluție, vii cu narativul de acum 20 de ani: fuziunea Radet-Elcen. Nu are nicio relevanță. Ce fuzionez? O companie care are doar un contract de delegare care pică. Practic, va trebui reziliat și se vor pierde și fondurile europene dacă va fuziona cu Elcen. De ce? Pentru că Elcen are CET-urile în capital. E o chestie tehnică. Vorbim de una tehnică și una juridică. Termoenergetica nu are nimic. Delegarea serviciului de transport și distribuție, prin excepție mica producere, cele 46 de centrale de cvartal și CET-ul Casa Presei Libere, am arătat că nu poate fi disociată de transport. Această producere nu poate fi disociată de transport și distribuție.

Și vreau să repet, și am mai spus-o și domnilor miniștri, pe parcursul anilor, și tuturor primarilor generali care s-au surcedat, dar pare că narativul câștigător a rămas același: fuzionăm. Nu veți fuziona, domnilor, niciodată! Haideți să ne concentrăm pe soluții se care se pot face. De 10 ani, mă uit pe infrastructura critică a Bucureștiului, în principal pe sistemul termoenergetic al Capitalei. Cele patru centrale electrotermice ale Elcen au o nevoie rapidă de modernizare sau, dacă nu, de construirea unora noi în proximitatea sau, mă rog, pe terenurile pe care le au.

Bancabilitatea Elcen este pusă în discuție tocmai de această sincopă între Termoenergetica și Elcen, pentru că trebuie să arate, să dea bine indicatorii în ceea ce privește agentul termic. Pentru că el, în primul rând, are și CAF-uri, vorbim de cazan cu apă fierbinte, adică, practic, produc doar apă caldă, ca să fim foarte clari. Și nu toată capacitatea de producere este pentru curent electric. Iar, dacă nu arată că există un raport contractual îndeplinit de către Termoenergetica, care astăzi, de facto, nu mă refer să spun, este în insolvență.

 Și nici Elcen nu stă foarte bine din perspectiva indicatorilor financiari. Va trebui ca Guvernul, printr-un fond de garantare sau municipiul, în special, să asigure aceste garanții în privința finanțării, pentru ca Fondul de modernizare să nu fie pierdut pentru creditarea Elcen. Asta o spun răspicat acum, pentru că nu am nevoie de un narativ de altă natură și toată lumea care mă cunoaște știe că spun asta. Sună frumos că am luat Fondul de modernizare, că facem, că vom trece, că vom pune. Realitatea este cu totul dură. Și nu din dorință sau nedorință. Oamenii trag tare, vor să facă, să realizeze lucruri. Problema este una, pur și simplu: dacă nu primește nimeni sprijin și dacă autoritatea locală și centrală nu de suport companiei pentru a deveni bancabilă, nu se va face niciun megawatt pentru București. Și mai avem 2-3 ani de zile de funcționare cu acest sistem termoenergetic. Ca să nu spunem de acele transformatoare care au luat foc, deși erau într-o perioadă nouă. De ce? Nu e vina colegilor de la Elcen, ci pur și simplu pentru că, în perioadele astea de tulburi, când noi ne concentrăm pe infrastructură critică și pe backup, sunt și accidente de genul acesta. Că ele se petrec și știm cu toții că nu sunt de genul ăsta, dar tocmai o capacitate de backup întotdeauna va trebui gândită pentru București, pentru că aici avem un sistem integrat la care nu poate să se renunțe niciodată, la sistemul termoenergetic.

Acum voi vorbi doar despre SAPE și politica noastră investițională. Avem primul CET după 46 de ani, 50 MW electrici, 50 MW termici; este pe zona deficitară, așa cum am spus, pe sistemul termoenergetic, în zona Titan, sector 3. La anul va intra în funcțiune, cu toate piedicile pe care le-am întâmpinat pe parcursul celor 10 ani de când am tras de el.

De asemenea, intenția și rugămintea pe care o am la politicieni în momentul de față, este să avem susținere din partea Ministerului Sănătății pentru a construi nou CET în zona Fundeni. Este zon deficitară Colentina-Fundeni, stabilită în strategia termoenergetică și noi avem și putere, și capacitate și putem să dovedim că putem să construim un nou CET, pentru a rezolva sistemul termoenergetic și este o investiție strategică pentru statul român.

Capacitățile existente, și eolian și solar, atât pe vârf de munte, cât și la mare, urmează să le mărim ca și capacitate, prin introducerea de noi capacități de stocare și modernizare a unor parcuri fotovoltaice și extinderea capacităților prin fuziunea Electrocentrale Grup cu SAPE pe activele existente, mărirea capacității de producere și de stocare a energiei electrice prin fotovoltaice. Acest mix, prin CET Titan, solar, eolian, stocare și cogenerare de înaltă eficiență prin CET Titan și sper, cu un viitor CET Fundeni, creează o perspectivă bună pentru ca SAPE să devină un producător semnificativ în zona de energie electrică.

Până în 2021, SAPE se concentra pe administrarea participațiilor. Acum, suntem producători, vom face cât se poate de mult să avem susținerea Guvernului, susținerea ministerului pentru proiecte de infrastructură energetică majoră, pentru că avem această capacitate să investim, avem această capacitate să facem proiecte semnificative pentru sistemul energetic național.

Mirela Pavel, director general ELCEN: Anul acesta a fost destul de atipic, cu foarte multe provocări, dar s-au întâmplat și lucruri bune

Mirela PAVEL

Voiam să îi spun domnuluiChiriță (n.r. – Sorin Chiriță, SAPE, fost RADET) că încă ne mai datorează banii RADET, dacă tot așa ne-ați spus. Încă mai așteptăm. Poate veni și cu o soluție pentru a rezolva situația datoriilor Termoenergetica. Nu ne certăm. Experiența dumnealui este chiar foarte potrivită și importantă pentru mine și, după această ședință, aș vrea să facem un schimb de contacte.

Pentru Elcen, anul acesta este sau a fost destul de atipic, cu foarte multe provocări, exact ca și în plan național. Lucruri bune s-au întâmplat. Am realizat cu toții cât de importanți suntem toți, indiferent că suntem cu instalații mai vechi sau mai noi, că producem 50 de megawați sau 1000. Realitatea este că fiecare capacitate este importantă pentru sistemul energetic național.

Ca de obicei, în perioada de iarnă ne confruntăm cu mici dificultăți generate de echipamentele vechi și de sistemul de distribuție, care este încă în perioada de refacere. Din perspectiva Elcen, noi ne-am făcut treaba în sensul că am realizat programul de mentenanță. Anul acesta a fost deschisă și o turbină, deschidere totală, o turbină de la Progresu. În prezent, investițiile de la CET Vest sunt în curs de execuție și urmează foarte curând, sper, să pornim și Vestul. Iar la sfârșitul lunii decembrie va fi pus în funcțiune un nou CAF la CET Sud, care va veni cu o suplimentare de putere calorică termică. Totodată, pentru anul următor va intra în execuție un alt CAF la Progresu, deci, încă o capacitate suplimentară. Sperăm să reușim să mai deschidem o tulpină, pentru că execuția acestor lucrări este destul de complexă și foarte costisitoare.

Totodată, încercăm să finalizăm și, la începutul anului viitor, vom semna și cele trei contracte pentru capacitățile noilor CET-uri din sistem, finanțate din Fondul de modernizare și sperăm că în decursul anului viitor chiar să începem execuția propriu-zisă. Este o provocare pentru Elcen, dar suntem în curs de rezolvare și cu băncile, cu ajutorul autorităților, primăriei și Termoenergetica. Să sperăm că finalizăm și vom accesa chiar o finanțare de la BERD.

Lucrurile, în ceea ce privește finanțarea de la CET Sud sunt într-un trend bun. Deci, suntem în discuții cu mai multe bănci de talie mondială. Situația s-a schimbat în ultima lună, ce-i drept, am schimbat și consultantul și, deci suntem pe un trend bun pentru finanțarea de la CET Sud.

La CET Progresu și la CET Grozăvești, deja această finanțare este 90% soluționată; nu am semnat încă contractul.

Deci, lucrurile vor sta mai bine la anul și și mai bine când vom implementa aceste proiecte.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.