Nici nu s-a instalat bine noul guvern, că au și început contrele între Putere și Opoziția. Nu se poate spune cine a câștigat prima rundă a bătăliei de la Mediu: fosta sau actuala ministră. Fosta ministră, de la USR, pare că a punctat la imagine; actuala ministră, de la PSD, își consolidează poziția. Mai exact, Natalia Intotero și-a arătat sprijinul pentru conducerea Romsilva, contestând, niciodată direct, modul în care s-a făcut reorganizarea regiei de către fosta conducere a Ministerului Mediului. Iar șeful de la „Apele Române” a revenit pe funcție, după o succesiune de boli timp de 4 luni, unde, în timpul vechii guvernări, s-au găsit nereguli de ordinul zecilor de milioane de lei; a revenit pe funcție și șefa de la Olt. De remarcat este faptul că cele două entități, Romsilva și „Apele Române”, alături de Administrația Fondului pentru Mediului, au cele mai mari bugete dintre toate instituțiile ce țin de Ministerul Mediului, astfel că fiecare ministru, indiferent de guvernare, vrea să dețină controlul. Scandalul de la ANM, cel cu sutienele de lux plătite din bani publici, a fost deja dat uitării.
„Am venit la Romsilva pentru a-i cunoaște pe oamenii care lucrează aici și pentru a discuta deschis despre problemele și soluțiile pe care le văd”, a declarat Natalia Intotero pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului. „Ne dorim o regie care să își îndeplinească responsabilitățile față de păduri și față de comunități, iar pentru aceasta avem nevoie de o bună organizare și de corectitudine în relația cu angajații”, a spus ministra Mediului.
Postarea aduce în discuție și reorganizarea regiei. S-a convenit ca, până la 1 decembrie, conducerea Romsilva să prezinte un prim proiect, care să constituie baza discuțiilor privind viitoarea structură și funcționare a instituției. De remarcat, reorganizarea regiei a consumumat multe energii, lucrătorii de la Romsilva contestând modul în care Guvernul Bolojan a ajuns să reformeze regia. Mai extact, prin HG s-a adoptat noua împărțire a Romsilva. Cea mai mare schimbare se referă la numărul de direcții silvice, acum 41, câte una în fiecare județ, dar care trebuie să ajungă la 19. De altfel, la audierile din Parlament, în fața comsiilor reunite de Mediu, Natalia Intotero, atunci ministru desemnat, a spus că reorganizarea regiei a fost grăbită și s-a făcut înainte ca firma desemnată să prezinte concluziile analizei comandate de Romsilva chiar în acest scop.
„Discuțiile au vizat și salarizarea, cu accent pe identificarea soluțiilor pentru corectarea inechităților. De asemenea, a fost convenită constituirea unui grup de lucru care să analizeze eventuale modificări ale Codului silvic”, se mai arată în postarea Ministerului Mediului.
Mesajele transmise de noul ministru sunt foarte importante în contextul în care reorganizarea regiei pădurilor a generat discuții aprinse în spațiul public și proteste din partea silvicultorilor. Totul a început în primăvara anului trecut, când ministrul de atunci al Mediului, Mircea Fechet, a adus în discuție sporurile extrem de generoase pe care angajații regiei le primesc, în special la pensionare. Și așa, scandalul a fost pornit. S-a trecut la reorganizarea regiei, care are câte o direcție silvică în fiecare județ, deși pădure a statului nu prea mai există în multe dintre acestea. Tema reorganizării regiei a fost preluată și de următorul ministru, Diana Buzoianu, în timpul mandatului său fiind adoptată o HG prin care numărul direcțiilor silvice se reduce la 19 și, în consecință, și numărul de șefi. E drept, și fosta ministră a forțat cât a putut adoptarea acestui act normativ, chiar și în lipsa unui audit independent de minister sau regie. Bătălia a fost preluată de sindicate, care au avut și ele argumentele lor. Oricum, chiar și Romsilva a venit cu o variantă de reducere a numărului de direcții silvice, astfel că acest lucru ar trebui să se întâmple.
Reorganizarea Romsilva s-a mai făcut și acum vreo 25 de ani, pe principiul reducerii numărului de direcții silvice, dar, în doar câțiva ani, s-a ajuns iarăși la varianta consacrată, de o direcție silvică în fiecare județ, cu câte o garnitură de șefi la fiecare. Numai că, acum, Romsilva administrează mai puțin de jumătate din pădurile României, cele care au rămas în proprietatea statului.
La „Apele Române”
Întâlnirea de la „Apele Române” a fost mai „nuanțată”, ca să spunem așa. Ministra Intotero s-a dus la barajele Paltinu și Măneciu, unde, anul trecut, pentru o perioadă mai mare de timp, peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă. „Nu am vrut să încep cu o ședință într-un birou. Am vrut să încep aici, la barajele Paltinu și Măneciu, de unde a pornit problema”, a anunțat ministra Intotero pe pagina sa de Facebook,
„Prioritatea mea este ca oamenii să nu mai rămână fără apă. Pentru asta, i-am adus la aceeași masă pe toți cei implicați: autorități, specialiști, operatori, oameni din mediul academic și societatea civilă. Problemele nu se rezolvă căutând vinovați. Se rezolvă cu soluții concrete, termene clare și responsabilități bine stabilite”, a arătat noul ministru al Mediului.
Iar pentru rezolvarea situației, s-a decis constiuirea unui grup de lucru interinstituțional. Acesta va stabili calendarul intervențiilor și va prezenta primul raport peste două săptămâni.
La barajele de la Paltinu și Măneciu au fost mari probleme la sfârșitul anului trecut. Scandalul a fost mare, pentru că fiecare responsabil cu alimentarea cu apă potabilă dădea vina de ceilalți. Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, companie care este deținută integral de Administrația Națională „Apele Române”, este responsabilă cu asigurarea apei potabile în zona respectivă. La acea vreme, directorul general ANAR a fost destituit și înlocuit cu Doru Cazan. Între timp, situația nu a fost rezolvată, căile de captare a apei nu au fost reparate, iar alimentarea cu apă se face prin soluții improvizate. Și situația se poate repeta oricând la o ploaie mai mare.
De altfel, Doru Cazan a fost protagonistul ultimelor postari ale fostei ministru Buzoianu. Penultima „bombă” explodată la Ministerul Mediului, pe vremea fostei ministre Buzoianu, la începutul lunii septembrie 2026, a fost raportul făcut de Corpul de control cu privire la balastiere. În județul Olt, mare fief PSD, au fost descoperite două balastiere care funcționau ilegal pe vreo 100 ha, iar prejudiciul adus statului a fost evaluat la 20 milioane de lei. La vremea respectivă, Diana Buzoianu acuza faptul că aceste exploatări de agregate minerale nu au fost verificate niciodată în ultimii 15 ani, vinovați de situație fiind șefa de la Administrația Bazinală Olt, imposibil de „mișcat” din funcție, cu sprijinul conducerii „Apele Române”. De la acea vreme, Buzoianu acuza ingerințe politice în activitatea ABA Olt și nu numai.
Rezultatele controlului la ABA Olt au fost date publicitării la începutul lunii septembrie, dar ele erau cunoscute cu câteva luni înainte. Motiv pentru care Buzoianu i-a cerut demisia directorului ANAR, Doru Cazan, mai ales după ce a aflat că a reconfirmat-o pe post pe șefa de la ABA Olt, sub conducerea căreia s-au petrecut neregulile. De remarcat, acesta a ajuns să ocupe fucția de director general în urma unui proces de selecție transparent, funcția devenind vacanta după demisia intervenită în urma dezastrului de la barajul Paltinu. Doru Cazan, deși, inițial, a spus că va demisiona, a trecut în concediu medical, astfel că nicio decizie de la nivel ministerial nu se putea aplica. Și a ținut-o tot așa, până la schimbarea ministrului cu unul de la PSD.
Aici intervine Diana Buzoianu, postarea sa pe Facebook făcând deliciul social media. „Minune medicală! Șeful de la Apele Române, pe care l-am dat afară, s-a însănătoșit când a văzut-o pe Natalia Intotero! La cinci zile distanță după ce a ajuns ministru, doamna Intotero a revocat ordinul semnat de mine de încetare a mandatului și l-a pus înapoi pe funcție pe domnul Doru Cazan. Domnul Cazan, bolnav în ultimele patru luni de zile, o dată la două săptămâni bolnav de alte boli, s-a însănătoșit subit, acum nu mai este în concediu medical, miracolul a avut loc”, apare într-un mesaj postat pe Facebook al fostului ministru al Mediului, Diana Buzoianu.
Sutiene uitate de la ANM
Prima vizită în calitate de ministru al Mediului al Nataliei Intotero a fost la Administrația Națională de Meteorologie. Decizia de a lua contact cu toate instituțiile ce din de acest minister pare a fi una bună, mai ales că noua ministră nu a avut, până acum, nicio legătură cu acest domeniu.
„Îmi doresc să facem echipă, iar pentru asta trebuie să ne cunoaștem și să vorbim deschis. Am venit să ascult oamenii, să înțeleg dificultățile cu care se confruntă și să căutăm împreună soluții. Am întâlnit la ANM profesioniști dedicați, de toate vârstele, care lucrează uneori în condiții foarte grele. Munca lor este esențială pentru siguranța cetățenilor și merită respectul și sprijinul nostru”, a subliniat ministrul Natalia Intotero pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului. Discuțiile cu directorii regionali ai ANM au vizat funcționarea stațiilor meteorologice, investițiile care sprijină munca specialiștilor și dificultățile întâmpinate în teren. „O atenție deosebită a fost acordată stațiilor aflate la mare altitudine, unde accesul și aprovizionarea sunt dificile, iar activitatea se desfășoară în condiții solicitante”, punctează postarea.
Vizita noului ministru vine în contextul în care ANM era în centrul ultimului mare scandal de la Mediu, generat de utilizarea banilor Administrației pentru achiziția unor produse departe de activitatea instituției. Scandalul a pornit de la postarea Dianei Buzoianu, la acea vreme ministru al Mediului, prin care anunța astfel de cumpărături.
„Ce au în comun un sutien de lux cu prețul de peste 1.000 de lei, parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale de mii de lei bucata? Au fost toate cumpărate de pe cardul oficial al ANM, din bugetul instituției”, posta Diana Buzoianu la început de octombrie.
Bineînțeles, a urmat solicitarea ca directoarea de la ANM să-și dea demisia. Aceasta a declarat că știa de situație, de la același control invocat de Buzoianu, și a făcut reclamație la Poliție încă din august 2026. În plus, personal, nu a folosit deloc cardul incriminat, erau patru emise, așa că nu are de ce să demisioneze. Scandalul ar fi continuat dacă nu intervenea schimbarea de Guvern.
