La șase luni de la începutul războiului dintre SUA și Iran, guvernele din Europa și Asia accelerează dezvoltarea surselor regenerabile, în încercarea de a reduce dependența de importurile de combustibili fosili, ceea ce oferă un nou impuls tranziției energetice globale, arată o analiză Reuters.
După ce închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz a blocat o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, guverne din Coreea de Sud și Thailanda și până la Uniunea Europeană au promis că vor crește finanțarea pentru sursele regenerabile. Impactul acestor măsuri se resimte în creșterea producției de energie regenerabilă în întreaga lume, iar Agenția Internațională pentru Energie (AIE) se așteaptă ca aceasta să devină principala sursă de electricitate în acest an, ceea ce ar fi o premieră.
De la începutul războiului, echipamentele fotovoltaice de pe acoperișuri s-au dovedit atractive, deoarece sunt rapid și ieftin de instalat. În Filipine, prețurile ridicate la energie, rezultatul combustibilului importat mai scump, împing gospodăriile și întreprinderile către energia fotovoltaică, în timp ce o schemă de subvenționare a bateriilor alimentează o renaștere a instalațiilor de pe acoperișuri în Australia, scrie Agerpres.
Cererea europeană de sisteme fotovoltaice de acoperiș a crescut și ea, de la începutul războiului.
În Statele Unite, chiar dacă președintele Donald Trump s-a opus energiei verzi, producția de energie regenerabilă a crescut cu 10% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025.
Dar și cărbunele este în creștere. În contextul în care sursele regenerabile sunt încă incapabile să garanteze energie electrică non-stop, producția de energie pe bază de cărbune ar să crească și ea, chiar dacă creșterea cu 8,5% a producției de energie regenerabilă prognozată de AIE în acest an eclipsează creșterea de 1,4% prognozată în cazul cărbunelui.
Pentru 2027, AIE se așteaptă ca producția de energie pe bază de cărbune să scadă cu 0,7%, dar producția de energie electrică pe bază de gaz să crească cu 1,5% față de nivelurile din acest an. Limitarea schimbărilor climatice va necesita și mai multă energie regenerabilă și investiții în rețele electrice și stocarea energiei.
Cea mai mare parte a petrolului mondial este procesat în combustibili pentru transport, în mașini, camioane, nave și avioane. Războiul nu a dus la un colaps al cererii de carburanți, dar a inversat previziunile de creștere ale specialiștilor.
Prețurile mai mari, reducerea călătoriilor cu avionul, consumul mai scăzut din China și adoptarea mai rapidă a vehiculelor electrice înseamnă că, cel mai probabil, lumea folosește acum mai puțin petrol pentru transport decât se prognoza înainte de război. Analiștii de la Goldman Sachs estimează că cererea de petrol pentru producția de benzină a scăzut cu aproximativ 20%, iar cei de la GL Consulting estimează scăderea mai aproape de 15%.
Combustibilul mai scump i-a împins pe șoferi către vehiculele electrice, iar China, cel mai mare producător din lume, a exportat în acest an, pentru prima dată, vehicule electrice cu o valoare mai mare de 10 miliarde de dolari. Modelele electrice au reprezentat 63% din vânzările cu de autoturisme în China, în iunie, în creștere față de 53% în luna iunie 2025, potrivit analiștilor BofA, care estimează că electrificarea explică aproximativ o treime din scăderea importurilor de țiței ale Chinei de la începutul anului.
Vânzările de vehicule electrice au crescut și în Europa de la începutul războiului, din cauza prețurilor ridicate la pompă.
Întrebarea pe care și-o pun analiștii este cât vor dura aceste tendințe?
Atâta timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, prețurile ridicate la petrol și gaze ar putea persista, întărind argumentele pentru ca țările să investească în surse regenerabile mai ieftine, autohtone, și să își reducă expunerea la costurile volatile ale combustibililor. Dar este dificil de prezis dacă tendința de renunțare la petrol și gaze se va accelera.
‘Schimbarea mixului energetic al unei națiuni necesită investiții, iar dobânzile mai mari vor face mai scump capitalul inițial considerabil necesar pentru sursele regenerabile și rețelele electrice. Astfel, deși conflictul actual este probabil să favorizeze în cele din urmă decarbonizarea, aceasta nu este o stradă cu sens unic’, a declarat Sverre Alvik, vicepreședinte la DNV.
