Hidroelectrica s-ar putea sparge în 2 -3 companii

Autorităţile din România trebuie să creeze în sectorul energetic companii care să joace un rol important şi în zonă, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, la “ZF Power Summit 13”, conferinţă organizată de Ziarul Financiar. Conform acestuia, Hidroelectrica s-ar putea sparge în 2 -3 companii, ce se vor integra cu alţi producători de electricitate, în aşa fel încât nu numai să se poată forma un mix energetic, dar să se şi creeze şi companii puternice, capabile să joace un rol regional.

“Este timpul să creăm companii româneşti puternice, care să joace nu numai în România, ci şi în zona noastră de influenţă, a vecinilor noştri. O zonă în care noi am putea să devenim un jucător important în domeniul energiei. Începând cu 1 ianuarie 2014, în afară de consumatorul vulnerabil şi câteva instituţii publice, restul pieţei va fi liberă. De aceea şi companiile româneşti vor trebui să joace pe această piaţă liberă. Strategia energetică poate fi făcută, se lucrează la un alt proiect, aici sunt invitaţi toţi cei care activează în acest domeniu. La nivelul Uniunii Europene se vorbeşte de perspectiva 2035 – 2050”, a spus Niţă.

Potrivit acestuia, România este singura ţară din UE care are complexuri energetice sau companii energetice care funcţionează pe o singură sursă.

“Nu poţi să pui, pe o piaţă concurenţială liberă, cărbunele să concureze cu apa. Trebuie creat un mix, care să poată permite tuturor companiilor care se vor crea să pornească pe acelaşi picior de egalitate pe piaţă”, a explicat ministrul pentru Energie.

În ceea ce priveşte Hidroelectrica, acesta a spus că există posibilitatea să se spargă în 2-3 companii.

“Important este să creăm 2-3 companii puternice, care să joace un rol pe piaţa bursieră şi, în acelaşi timp, să poată concura pe piaţa energiei electrice. Preţul pe piaţă va fi întotdeauna creat de cerere şi ofertă”, a explicat Niţă.

Pe de altă parte, el susţine că şi-ar fi dorit ca Romgaz să fie un jucător mai agresiv în ceea ce priveşte exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.

“Este foarte bine că marile companii petroliere din lume au venit şi încearcă să exploreze şi, probabil, să exploateze gaze naturale din Marea Neagră. Mi-aş fi dorit ca Romgaz, de exemplu, să fie un jucător mult mai agresiv. Adică, iertaţi-mă, perimetrele sunt ale noastre şi noi mergem la alţii să luăm 10%, în loc să se întâmple invers, eu vin şi joc şi dau la celălalt 10%, 20%, 30%“, a mai spus ministrul Niţă.

Potrivit acestuia, este o chestiune de politică a companiei şi, probabil că în viitor, lucrurile se vor schimba.

“Este un lucru foarte bun şi apreciem că avem posibilitatea să facem lucrul acesta cu companii mari. Mi-aş dori ca Romgaz împreună cu Exon să facă lucrurile acestea, să le facă mult mai aplicat, adică să joace cu companii care, în perspectivă, pot să aducă profit. Vă daţi seama că o companie ca Romgaz, asociată cu marile companii, ce înseamnă pe piaţă şi pe bursă. Sunt sigur că atunci şi acţiunile vor fi vândute mult mai bine şi statul câştigă mai mult şi aşa mai departe“, a explicat Niţă.

Oficialul a mai spus că preţul la gaze naturale a scăzut de la 480 – 490 dolari mia metri cubi, la 420 dolari.

“Un lucru important l-au avut descoperirea gazelor de şist din Statele Unite, unde, aşa cum bine ştiţi, preţul este de 113 dolari mia de metri cubi. Lucrul acesta evident că va crea o anumită mutaţie, mai ales în domeniul preţurilor. Eu sper ca preţul să scadă în continuare. Inclusiv influenţa explorării gazelor de şist în Europa va duce ca preţul gazelor naturale din Rusia să scadă“, a mai spus ministrul delegat pentru Energie.

Modificare la redevenţe

În ceea ce priveşte nivelul redevenţelor pentru resurse minerale, Constantin Niţă a declarat că România nu mai poate merge cu acelaşi nivel, ca la începutul anilor ’90 sau în anul 2000.

“Trebuie să vedem ce se întâmplă în Europa. Nu facem nimic altceva. Cum se întâmplă în Germania, de exemplu, aşa trebuie să se întâmple şi în România, fără discriminare. Nu Ministerul Energiei va stabili redevenţele pentru petrol, gaze şi celelalte resurse minerale. Lucrul acesta îl face Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, împreună cu Ministerul de Finanţe şi cu un specialist sau doi de la noi”, a spus Niţă.

Potrivit acestuia, este o comisie mixtă, care va analiza fiecare redevenţă în parte, după care se va trece la negocierea contractelor respective cu companiile care activează în acest domeniu.

Reamintim, premierul Victor Ponta declara, la începutul anului, că, în 2013, va fi aprobată o lege vizând actualizarea redevenţelor în toate domeniile, inclusiv la petrol şi gaze naturale, la ceea ce înseamnă media europeană.

“Evident că mărim redevenţele, evident, însă, că nu le putem mări doar la Petrom. Or, ideea este să mărim redevenţele în toate zonele ce ţin de resursele naturale, la un nivel la care statul român să câştige mai mult şi la care să se păstreze investiţiile. Că, dacă le facem prea mari, s-ar putea să rămânem fără investiţii. Dar, anul acesta, se adoptă legea privind actualizarea redevenţelor în toate domeniile, inclusiv la petrol şi gaze naturale, la ceea ce înseamnă media europeană”, a afirmat Victor Ponta, menţionând că redevenţele pot fi modificate din 2014.

Pe de altă parte, el a anunţat că Transgaz va fi listată în data de 15 aprilie, iar în 10 – 15 mai Nuclearelectrica va ieşi pe bursă.

“Am de făcut listare undeva la 15 aprilie pe Transgaz, 15%, şi o voi face, am 10% la Nuclearelectrica în 10 – 15 mai, şi o voi face. Mai avem listările din toamnă la Oltenia, Romgaz, Hidroelectrica – 10%, dacă iese din insolvenţă şi presupunem că la 1 iulie va ieşi din insolvenţă”, a spus Niţă.

Potrivit acestuia, ministerul se gândeşte la Complexul Energetic Hunedoara la o privatizare majoritară. “Eu sper ca, până atunci, legea privind reorganizarea Sistemului Energetic Naţional va intra în vigoare şi sigur că atunci vom găsi o altă formulă pe acest panel“, a explicat ministrul delegat pentru Energie.

Proiecte regionale de mii de miliarde de dolari

La nivel regional există proiecte de investiţii în sectorul energetic de 1.400 miliarde dolari, iar România poate să fie un jucător important, a declarat, în cadrul aceleiaşi conferinţe, Nicolae Havrileţ, preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

“Din discuţiile cu investitorii, există un proiect regional de investiţii de 1.400 miliarde dolari în România, zona Balcanilor, Turcia, în care România poate să fie un jucător important şi să atragă. (…) La ora aceasta în România se produc 54 – 56 TW. Consumul este de 46 de TW restul fiind pierderi tehnologice”, a spus Havrileţ. Potrivit acestuia, capacităţile energetice instalate sunt mari, la nivelul zecilor de mii de MW, doar că unele au costuri foarte mari şi nu se mai încadrează în piaţă.

Preşedintele ANRE prevede pentru finalul acestui an un preţ mai mare cu 1-2% pentru energia electrică la consumatorii casnici şi o creştere de 10% a tarifului la gaze.

“La finalul anului prevăd, pentru consumatorul casnic, un preţ mai mare cu 1-2%. La consumul industrial, unde avem această dereglementare în desfăşurare, pentru că se va finaliza la 1 ianuarie 2014, datorită surplusului de energie până acum nu a crescut, ci a scăzut preţul energiei electrice. În ceea ce priveşte gazele naturale, la sfârşitul anului vom avea o creştere a facturii de 10% aplicată în două etape, 8% la 1 iulie şi 2% la 1 septembrie pentru casnici”, a spus Havrileţ. Pentru consumatorii industriali acesta prevede o creştere de 18% a facturii.

Reamintim, preţul reglementat pentru energia electrică a crescut cu 6% de la 1 ianuarie 2013, urmând ca, de la 1 iulie, să mai aibă loc o majorare cu 2%. De asemenea, la factura finală se va adăuga o creştere de 8%, reprezentând energia verde, ceea ce va însemna doi lei în plus la factură, lunar.

În ceea ce priveşte preţul pentru gaze naturale, pentru consumatorii casnici prima majorare va fi realizată la 1 iulie 2013, când preţul reglementat va creşte cu 8%, iar cea de-a doua la 1 octombrie când acesta va urca cu alte două procente.

Taxa de monopol n-ar trebui inclusă în tarife

Specialiştii din cadrul ANRE sunt de părere că taxa pe monopolul natural nu ar trebui să intre în tarif, pentru că, în momentul privatizării, redevenţa pentru exploatarea serviciului de utilitate publică nu a fost element de competiţie, a mai spus Nicolae Havrileţ.

“A fost element de competiţie doar programul de investiţii şi preţul pe acţiune. La nivelul redevenţei s-a stabilit, apriori, 1%. Noi considerăm că această taxă pe monopolul natural nu este foarte mare, dacă ne gândimcă la energia electrică este 0,2% din tarif, iar la gaze – 0,7%. În momentul în care preţul gazelor va creşte conform programului cuvenit şi această taxă la gaze va coborî la 0,2%”, a spus Havrileţ.

El consideră că este o taxă destul de mică şi poate fi preluată din profitul companiilor.

Reamintim, Guvernul a aprobat, în 22 ianuarie 2013, Ordonanţa privind impunerea unor măsuri de impozitare suplimentară pe activităţile cu caracter de monopol natural permise de stat prin contractele de privatizare sau prin concesionarea unor active deţinute de stat sau a unor servicii publice.

Potrivit actului normativ, taxa pe monopolul natural va fi aplicată operatorilor din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale de la 1 februarie 2013 şi va aduce suplimentar la bugetul de stat 257,52 milioane lei în 2013 şi 295,7 milioane lei în 2014.

Valoarea taxei este de 0,45 lei/MWh şi este aplicabilă pentru energia pentru care se aplică tarifele aferente serviciilor de transport energie electrică sau gaze naturale şi, respectiv, valoarea de 1,25 lei/MWh energiei pentru care se aplică tarifele aferente serviciilor de distribuţie energie electrică sau gaze naturale. Taxa suplimentară va fi inclusă în tarifele practicate de companiile din sectorul energie electrice şi al gazelor naturale. Taxa pe monopolurile naturale din sectorul energiei se aplică până la data de 31 decembrie 2014.

Electricitate mai ieftină în România

România este cu 20% sub media europeană în ceea ce priveşte preţul spot, ţara având, de altfel, cel mai bun preţ pentru ziua următoare din Europa, a mai spus Nicolae Havrileţ.

“Noi suntem în situaţia de a prelua “chiar cu forţa” cantităţi de energie electrică de la producătorii interni şi, mai mult, le stabilim şi preţul care considerăm noi că ar putea fi susţinut de către consumator, un lucru care este, bineînţeles, împotriva legilor concurenţiale şi, bineînţeles, că urmează această perioadă de liberalizare a pieţei. De aceea ANRE a luat măsura de majorare a preţurilor la energia electrică cu 6% de la 1 ianuarie. Prin această majorare am convenit ca o mare parte să meargă către plata preţului la energie electrică, către cei doi mari producători care au fost dezavantajaţi în ultima vreme şi care au ajuns în situaţii de insolvenţă, mă refer la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica”, a spus Havrileţ.

În ceea ce priveşte operatorul pieţei de energie electrică din România – OPCOM, şeful ANRE consideră că acesta funcţionează foarte bine, iar România are cel mai bun preţ spot din Europa.

“Pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU – piaţa spot), când am început liberalizarea preţului energiei, în vara trecută, acest preţ era la 240 – 260 lei/MW, iar în aceste ultime 2-3 luni s-a stabilizat la 160 lei, un preţ neobişnuit de mic. În piaţa contractelor bilaterale, care se desfăşoară tot pe OPCOM, preţul energiei a scăzut de la 230 lei/MW, la 201 – 202 lei/MW. De fapt, indicatorul Pieţei Zilei Următoare este cel mai bun din Europa şi ne referim aici la piaţa liberă, nu este o piaţă subvenţionată. Cu 20% suntem sub media europeană”, a mai afirmat oficialul ANRE.