Preţul barilului de ţiţei se va redresa în următorii ani, ajungând la 70 de dolari până în 2020, şi pe termen lung va continua să crească, se arată în raportul World Oil Outlook, publicat de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), transmit BBC şi Bloomberg, preluate de Agerpres. În ultimele zile, preţul ţiţeiului coşului OPEC „s-a învârtit” între 30 şi 31 dolari pe baril, ceea ce înseamnă că membrii cartelului încă nu s-au hotărât să-l scadă sub bariera „30”. Preţul este ţinut „sus” şi datorită refuzului OPEC de a diminua oferta prin scăderea producţiei, pentru ca ţările membre să-şi păstreze cotele de piaţă. De altfel, şi ceilalţi mari producători de petrol continuă „să inunde” pieţele. Un astfel de exemplu este Rusia, care şi-a majorat exporturile, cu toate că preţurile sunt mult mai mici decât cu 18 luni în urmă (când un baril se vindea cu aproximativ 110 dolari) şi mult sub cel mai mare preţ consemnat vreodată (aproape 150 dolari/baril, în iunie 2008).
Reamintim, luna aceasta, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol a decis să-şi menţină nemodificat plafonul de producţie, în pofida supra-ofertei de ţiţei care există în prezent pe piaţa mondială. Chiar dacă preţul unui baril de ţiţei este în prezent cu 60% sub nivelul înregistrat la mijlocul anului 2014, OPEC a decis să nu îşi reducă producţia şi, în mod inedit, în comunicatul oficial publicat la sfârşitul reuniunii ministeriale de la Viena, nici măcar nu a precizat care este plafonul de producţie al cartelului.
Cota de piaţă a producătorilor din OPEC va scădea până în 2020 deoarece ţările din afara cartelului continuă să majoreze cantitatea de ţiţei furnizată, avertizează cartelul.
Cele 12 state membre OPEC vor livra 30,7 milioane barili per zi (mbd) până la sfârşitul deceniului, cu 1,7 milioane barili mai mult decât se estima anul trecut şi cu un milion de barili mai puţin decât a pompat cartelul în noiembrie, potrivit World Oil Outlook. Previziunile exclud datele din Indonezia, care a redevenit membru OPEC în 4 decembrie 2015.
Cotaţia barilului Brent din Marea Nordului a coborât săptămâna aceasta la 36,04 dolari, cel mai redus nivel din ultimii 11 ani.
“Deşi preţul mai scăzut al petrolului continuă să stimuleze cererea, impactul pare a fi limitat de alţi factori. Retragerea subvenţiilor şi controlul preţului produselor petroliere în unele state vor continua să restricţioneze majorarea cererii de ţiţei”, se arată în raportul OPEC.
Cartelul a îmbunătăţit estimările privind cererea de ţiţei pe plan global în 2020, la 97,4 milioane barili per zi, apreciind că, până atunci, consumul de combustibil pe pieţele emergente va fi mai ridicat decât în statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Cele 34 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.
Producătorii de ţiţei din afara OPEC vor livra, în 2020, 60,2 milioane barili pe zi, cu un milion de barili mai puţin decât estima anterior OPEC, deoarece “instabilitatea de pe pieţe” va duce la o reducere a cheltuielilor şi a forărilor.
Exporturi record ale Rusiei
Exporturile de petrol ale Rusiei au crescut cu 7,5% până la 238 milioane de tone în 2015, aceasta fiind prima majorare înregistrată în ultimii şase ani, a declarat ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, transmite RIA Novosti.
În 2014, Rusia a exportat o cantitate totală de 221,13 milioane tone de petrol şi a produs 358,2 milioane tone de cărbune.
“În acest an ne-am majorat exporturile de petrol, pentru prima dată în ultimii şase ani, până la 238 milioane de tone”, a declarat Alexander Novak. Acesta a adăugat că exporturile de cărbune au rămas nemodificate comparativ cu nivelul de 155 milioane de tone înregistrat anul trecut, chiar dacă producţia de cărbune a Rusiei a crescut în 2015 cu 4,1% până la 373 milioane de tone.
De asemenea, Alexander Novak a estimat că producţia de gaze naturale a Rusiei a scăzut cu 1,4% în 2015, până la 633 miliarde metri cubi, însă exporturile de gaze au crescut cu 4,9%, până la 190 miliarde mc. În 2014 Rusia a produs o cantitate de gaze naturale de 621,9 miliarde mc şi a exportat o cantitate de 181,2 miliarde mc, inclusiv gaze naturale lichefiate.
Reducerea preţului ţiţeiului pune presiuni pe bugetul Rusiei, ţară care realizează jumătate din venituri din exporturile de petrol şi gaze naturale.
De altfel, Guvernul de la Moscova ar putea revizui prețul petrolului pe care și-a construit bugetul pentru anul viitor, de 50 de dolari pe baril, a declarat ministrul Economiei Alexei Uliukaiev, potrivit Dow Jones Newswires, care citează agenții de presă din Rusia, transmite profit.ro.
“Prețul petrolului ar putea fi revizuit la o valoare mai redusă”, a declarat Uliukaiev.
Potrivit CNN, în prezent, bugetul pe 2016 este construit pe un preț al petrolului de 50 dolari pe baril. În plus, Guvernul rus estimează că petrolul se va tranzacționa la un preț cuprins între 40 și 60 de dolari în următorii 7 ani.
Potrivit scenariului inițial, ce implica un preț al barilului de petrol de 50 de dolari, Executivul de la Moscova estima un deficit bugetar pentru 2016 de 3% din PIB, cifră despre care președintele Vladimir Putin a declarat că este nivelul maxim pe care-l va accepta. Cu alte cuvinte, un preț mediu al petrolului mai redus de 50 dolari pe baril în 2016 va conduce la inevitabile reduceri ale cheltuielilor bugetare.
Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipează pentru 2015 o creștere economică de -3,8%, cifră care ar urma să se reducă în 2016 la -0,6%.
Declarația lui Uliukaiev este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, cu numai o zi în urmă, ministrul Energiei, Alexander Novak, afirmase că producția de petrol a Rusiei se va reduce începând cu 2017 în cazul în care politica fiscală a Moscovei nu se va schimba.
Într-un interviu acordat publicației Kommesant, Novak a explicat că soarta producției din Rusia depinde de comportamentul autorităților și de anticipațiile companiilor energetice. Motivul: Guvernul rus a anunțat că va îngheța, în 2016, la 42% taxa percepută pe exportul de petrol, prin amânarea cu un an a reducerii la 36%, cum prevedea Codul Fiscal. Guvernul rus susține că a fost nevoit să facă acest lucru doar temporar, din motive bugetare. Mai mulți oficiali ai industriei de petrol și-au exprimat, însă, îngrijorarea că această amânare a reducerii taxării la export se va permanentiza.
“Există riscul ca producția de petrol a Rusiei să se reducă începând cu 2017. Dacă decizia de amânare a reducerii taxării va dura doar un an și, la fel de important, dacă firmele din industrie cred acest lucru, atunci ele vor continua să se împrumute și să investească, iar producția va rămâne la un nivel constant și în 2017-2018. Dacă, însă, companiile vor primi un semnal care să le facă să creadă că această decizie este una pe termen lung, ele nu se vor mai împrumuta și nu vor mai face investiții”, a explicat Novak, citat de Reuters.
