Producătorii de energie solară ar putea primi sub patru certificate verzi pe MW începând cu anul 2014, a declarat Zoltan Nagy, membru în Comitetul de Reglementare al ANRE, în cadrul conferinţei “Rooftop Solar PV – Conference 2013”, organizată de PV România. Zvonurile sunt că numărul certificatelor ar putea ajunge la 3,6 pentru fiecare megawattoră (MWh) produs şi livrat din surse fotovoltaice. În prezent, se acordă 6 certificate pentru energia fotovoltaică, în condiţiile în care un certificat se poate tranzacţiona la sume cuprinse între 27 şi 55 de euro.
“Acum lucrăm la raportul de monitorizare a pieţei pentru anul 2012 şi în 2 – 3 săptămâni va fi gata. Vom propune Guvernului să reducă numărul certificatelor verzi pentru energia solară de la 1 ianuarie 2014”, a afirmat Zoltan Naghy. “Cum încă nu avem finalizate datele din raportul de monitorizare a pieţei pentru anul trecut, este, deocamdată, greu să tragi concluzii privind reducerea certificatelor verzi, dar eu, personal, mă aştept ca numărul certificatelor verzi pentru producerea de energie solară să scadă la sub patru pentru un MWh”, a afirmat Zoltan Nagy.
În ceea ce priveşte reducerea preţului certificatelor verzi acordate, oficialul ANRE a precizat că o astfel de măsură ar denota incompetenţa autorităţilor faţă de investitori.
“Dacă respectăm Legea 220, atunci nu se poate reduce preţul maxim al certificatelor verzi. Dacă această modificare se realizează prin Ordonanţă de Urgenţă, şi modificăm prevederile, iniţiem şi procedura de modificare a deciziei Comisiei Europene în acest sens, se poate. Dar decizia CE se aplică de un an jumătate şi trebuie să fim consecvenţi. O modificare ar avea o imagine de neseriozitate a Guvernului”, a explicat Nagy.
Totuşi, în piaţă se discută despre o reducere administrativă a preţului maxim al certificatelor, de la 55 euro, la 30 – 40 euro, dar pentru o perioadă limitată de timp, cel mai probabil pentru 2 ani.
Zoltan Nagy a precizat că introducerea unei limitări a instalării capacităţilor de producere de energie regenerabilă din cauza suprasolicitării sistemului ar fi benefică.
“Ar fi benefic pentru România să existe nişte limitări privind capacităţile. În legislaţia actuală nu există nicio limitare şi suntem printre puţinii din Europa care nu au. Previziunile pentru 2013 arată că 10% din consumul total de energie reprezintă energia regenerabilă. Deocamdată nu atingem ţintele impuse la nivel european, dar din 2015, chiar din 2014 ne putem aştepta la acest lucru”, a adăugat Zoltan Nagy.
Reamintim, conform directivelor europene, până în anul 2020, 20% din consumul de electricitate al ţării trebuie să provină din surse regenerabile.
Anul trecut, Guvernul nu a modificat numărul certificatelor
Pe de altă parte, Nagy a declarat că, în 2012, ANRE a realizat raportul de monitorizare a pieţei aferent anului 2011, care arăta că există supracompensare pe segmentul solar şi hidro şi a propus Guvernului să reducă de la 6 certificate pe MW/h la 5 numărul certificatelor acordate pentru producerea energiei solare şi de la 3 la 2,6 certificate pentru energia hidro. Raportul a fost finalizat în luna iunie, când Guvernul era condus tot de Victor Ponta.
“Guvernul putea reduce de la 1 ianuarie 2013 numărul certificatelor, dar, între timp, s-a modificat legislaţia (n.r. – a apărut Legea 134), iar aceasta prevede că, de la 1 ianuarie 2014, se poate modifica numărul de certificate pentru energia solară şi din 2015 pentru restul”, a explicat reprezentantul ANRE.
Un număr record, de 1.053.229 certificate verzi a fost tranzacţionat anul trecut pe Piaţa Centralizată a Certificatelor Verzi administrată de Opcom, de 2,33 ori mai mare faţă de 2011, când au fost tranzacţionate 451.841 unităţi. Totuşi, Transelectrica a emis anul trecut peste 4,5 milioane certificate verzi.
Preţul mediu ponderat a fost de 244,09 lei/certificat verde (56,44 euro/certificat verde, calculat la cursul de schimb utilizat în stabilirea valorilor de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa de certificate verzi pentru anii 2011 şi 2012).
Certificatul Verde este un document care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produsă şi livrată în sistemul energetic naţional din surse regenerabile de energie.
Revizuire pentru echilibru
La rândul său, prezent la o altă conferinţă dedicată sectorului fotovoltaic, directorul general în Ministerul Economiei Alexandru Săndulescu a declarat că ar putea fi revizuit cadrul de reglementare în domeniul surselor regenerabile de energie.
Această revizuire are în vedere, în primul rând, realizarea unui echilibru mai bun între necesitatea investitorilor de a-şi recupera investiţiile realizate, pe de-o parte, şi efortul consumatorilor finali în susţinerea surselor regenerabile de energie, pe de altă parte.
În acest context, Alexandru Săndulescu a dat ca exemplu faptul că, la începutul acestui an, energia electrică s-a scumpit la consumatorul final, în medie, cu 10%, iar 4% reprezintă suma suplimentară pentru susţinerea surselor regenerabile.
“Anul acesta este un an dificil. Sunt mai multe elemente care se duc în preţul energiei, avem liberalizarea preţului la energie, avem certificatele de emisii de CO2 care vor trebui cumpărate în proporţie de 100% de producătorii care utilizează cărbune sau gaze naturale şi, poate, ar fi de discutat un echilibru mai bun între cele două elemente, ceea ce nu înseamnă că investitorii nu-şi pot recupera investiţiile efectuate”, a explicat reprezentantul Ministerului Economiei.
Alexandru Săndulescu a adăugat că acest cadru de reglementare în domeniul surselor regenerabile de energie ar mai trebui revăzut şi prin prisma revizuirii unei “limite glisante” privind avizele de racordare.
“Este necesară această revizuire a acestor limite pentru că, în primă instanţă, cred că păcălim investitorii dând peste 20.000 MW în avizele de racordare, evident sistemul energetic naţional, respectiv capacităţile de reglaj ale sistemului energetic naţional, neputând susţine o astfel de investiţie în surse regenerabile de energie. Probabil că echitabil ar fi pentru toată lumea să avem o limită rezonabilă, care să fie făcută din când în când în funcţie de ce capacităţi de echilibrare o să avem puse în funcţiune”, a mai spus Alexandru Săndulescu.
De remarcat, unele state europene, precum Germania sau Bulgaria, au început să adopte măsuri de diminuare a impactului energiei verzi asupra preţului energiei la consumator. România are una dintre cele mai generoase scheme de sprijin a energiei alternative din Uniunea Europeană.
În România funcţionează centrale eoliene cu o capacitate instalată de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 71 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale (cu puteri sub 10 MW) de 453 MW.
Totodată, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW.
Pe de altă parte, se află în diverse stadii de construcţie centrale eoliene de 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasă de 47 MW şi unităţi fotovoltaice de 324 MW, potrivit lui Zoltan Nagy.
1 comentariu
Exploatarea resurselor naturale se face, cel putin in secolul 21, pe baza de compromis. Exploatarea hidroenergetica a raurilor carpatine a depasit limitele unui compromis acceptabil inca de la sfarsitul anilor 70. La sfarsitul anilor 80 ecosistemele raurilor de munte din Romania erau devastate deja in proportie de cca 90%, cu impact foarte grav si asupra celor riverane. Campania actuala de definitivare a exterminarii raurilor de munte prin microhidrocentrale este una de tip „solutia finala”, nu are nimic comun cu ideea de compromis si impinge statul roman in zona statelor salbatice si primitive, care devasteaza natura fara discernamant. In consecinta, daca statul nu e in stare sa interzica orice noua amenajare hidroenergetica, cel putin ar trebui sa se abtina de la subventionarea acestora. E strigator la cer ca se dau certificate verzi pentru secarea raurilor si buldozerizarea ultimelor colturi de natura! Nu orice energie regenerabila e energie verde.
Comments are closed.