„Războiul regenerabilelor” continuă. Azi, contraatacă Asociaţia Română pentru Energie Eoliană. Zilele trecute, cel mai mare consumator de electricitate din ţară, producătorul de aluminiu Alro Slatina, cerea eliminarea schemelor de sprijin pentru energiile regenerabile. Costurile în plus pentru subvenţionarea energiilor verzi se regăsesc în preţul final al produselor industriei, nu numai româneşti, ci şi europene, ceea ce determină scăderea competitivităţii acestora pe piaţa mondială, cu consecinţe nefaste asupra economiei şi a locurilor de muncă. De altfel, şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, declara, recent, că „nu putem distruge industria românească numai de dragul industriei regenerabile”.
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) solicită începerea unui dialog al autoritatilor cu industria energiei eoliene şi găsirea unor răspunsuri comune pentru societatea românească, pornind de la principiul respectarii predictibilităţii legislative, se arată într-un comunicat de presă.
“Precizăm că, din 2010, de când, practic, putem vorbi de primele proiecte eoliene implementate în România, au fost instalaţi, în decurs de doi ani, circa 2.000 de MW, iar toate instalaţiile se prezintă la cel mai înalt nivel tehnologic“, a declarat Ionel David, preşedintele RWEA.
În ciuda acestei intense dezvoltări de proiecte, la nivelul anului 2012 cota de de 12% de energie regenerabilă din consumul brut de energie electrică al României (prevăzută de lege) nu a fost îndeplinită şi s-a situat la doar 8% din consumul total.
“Ar fi dezirabilă chiar o acţiune concertată a statului român către principalii producători de echipamente, în sensul deschiderii de unităţi de producţie în România, însă această iniţiativă ar avea succes dacă li s-ar oferi stabilitate şi nu permanente schimbări legislative”, a mai spus David.
Argumente pentru o astfel de acţiune concertată ţin nu doar de numărul mare de proiecte eoliene din ultimii trei ani, ci şi de beneficiile economice şi sociale. Proiectele eoliene funcţionale din România au generat aproximativ 3.200 de locuri de muncă, bugetul naţional beneficiază de venituri importante, localităţile în care aceste ferme eoliene s-au instalat resimt pozitiv efectele prezenţei acestei industrii în preajma lor. Totodată, se face economie de certificate de carbon, se mai arată în comunicat.
De asemenea, în 2012, o treime din investiţiile străine directe au avut ca sursă proiecte de energie eoliană. În total, cei 2.000 de MW pe care România îi obţine în prezent din vânt sunt rezultatul unor investiţii totale de peste 3 miliarde de euro, un nivel neegalat de nicio altă industrie a economiei româneşti. Defalcând, trebuie precizat că, în România, fiecare MW instalat are în spate investiţii de 1,57 milioane de euro, din care circa 1 milion de euro este preţul turbinei, iar restul de 570.000 de euro se cheltuie pe studii tehnice, achiziţia de terenuri, plata avizelor, transporturi, construcţii de drumuri şi reţele electrice, staţii de înaltă tensiune, servicii de meteorologie şi dispecerat etc.
“România nu se mai poate baza doar pe capacităţile de producţie instalate în anii ‘60-‘70, trebuie să investească în unităţi noi, eficiente şi care respectă mediul înconjurător. Energia verde reprezintă şansa ca investiţiile să fie făcute de mediul privat şi de ele să poată beneficia toţi consumatorii”, a conchis Ionel David.
RWEA a fost înfiinţată în anul 2008, cu scopul de a promova beneficiile energiei eoliene, care suplineşte cu succes sursele clasice de producere a electricităţii. Din RWEA fac parte peste 100 de companii, atât producători şi dezvoltatori de proiecte eoliene, cât şi consultanţi, case de avocatură sau bănci.
