Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012, iar, dacă ţara ar colecta la maxim impozitele şi taxele pe care le are, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Potrivit Consiliului Fiscal, aproximativ 60% din evaziune este generată la TVA, în timp ce contribuţiile sociale generează circa 24%, în principal prin intermediul fenomenului de “muncă la negru” (salariaţi în economia subterană).
“România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând, în 2012, doar 33,5% din PIB, cu 11,9 puncte procentuale din PIB mai mici decât media europeană. De altfel, în România, ponderea veniturilor fiscale în PIB a fost de 28,1% în anul 2012, fiind semnificativ mai mică decât în ţări precum Ungaria (38,1%), Slovenia (37,8%), Republica Cehă (34,8%) şi Polonia (32,4%)”, se arată în raportul pe anul 2012 al Consiliului Fiscal (CF).
Conform raportului, circa 1,45 milioane persoane munceau “la negru” la nivelul anului 2012, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economia românească. Contribuţiile la asigurările sociale “contribuie” cu circa 24% la evaziunea fiscală totală din România, în principal prin intermediul fenomenului de “muncă la negru” (salariaţi în economia subterană).
Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza Anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale.
Eficienţă minimă la colectare
Gradul de eficienţă al taxării în cazul taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi al contribuţiilor sociale (CAS) în România, la nivelul anului 2012, este printre cele mai reduse din ţările est europene. Gradul de eficienţă al taxării în România a fost de 57% în cazul TVA, faţă de 84% în Estonia sau 71% în Slovenia şi Bulgaria, şi 65% în cazul contribuţiilor sociale, precizează documentul menţionat, transmite Agerpres.
Potrivit Consiliului Fiscal, plusuri semnificative de venituri bugetare pot fi realizate pe seama reducerii evaziunii fiscale.
Estimate în construcţia iniţială a bugetului pe 2012 la un nivel de 49,65 miliarde lei, veniturile din TVA s-au situat la finele anului la un nivel de 50,51 miliarde lei, diferenţa fiind explicată în totalitate de veniturile suplimentare generate de evoluţia peste aşteptări a consumului privat.
“Evaluând eficienţa colectării impozitelor prin intermediul raportului dintre rata implicită de impozitare (definită ca raport între veniturile efectiv colectate pentru un anumit tip de impozit şi baza macroeconomică de impozitare corespunzătoare) şi rata legală de impozitare, gradul de eficienţă al taxării pentru TVA a scăzut substanţial în România comparativ cu perioada anterioară crizei economice, fenomen, însă, comun la nivelul grupului noilor state membre UE din Europa Centrală şi de Est. Se remarcă, totuşi, o relativă stabilitate a indicelui în perioada 2009-2012, majorarea cotei standard de TVA din 2010 conducând la venituri nominale mai mari, în condiţiile în care eficienţa colectării s-a menţinut relativ constantă”, se spune în raportul anual al CF.
Documentul menţionează că execuţia bugetară la finele lui 2012 sugerează menţinerea la acelaşi nivel a eficienţei taxării comparativ cu anul anterior (57%), iar un grad de eficienţă a colectării nemodificat sugerează lipsa unui surplus extraordinar de venituri – din reducerea evaziunii fiscale, de exemplu.
România a colectat anul trecut 8,5% din PIB din venituri din TVA, faţă de 8,32% din PIB în Slovenia, 8,73% în Estonia şi 9,15% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste ţări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). La nivelul anului 2012, o eficienţă mai redusă a taxării era observabilă în Letonia, Lituania, Slovacia şi Polonia, poziţia României în cadrul grupului de ţări analizate îmbunătăţindu -se pe fondul pierderilor de eficienţă din alte state.
Pe ultimul loc
La CAS, precizează CF, dinamica încasărilor din contribuţii sociale este modestă, sugerând o pierdere de eficienţă a colectării. Rata implicită de taxare aferentă contribuţiilor sociale se situează la un nivel inferior celui din 2010, înainte de lărgirea bazei de impozitare (extinderea contribuţiilor de asigurări de sănătate la pensiile mai mari de 740 lei lunar, redefinirea activităţilor dependente, introducerea de contribuţii sociale pentru personalul militar).
“Comparativ cu celelalte ţări din regiune, România continuă să se plaseze de departe pe ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa colectării contribuţiilor sociale, rata implicită de taxare fiind inferioară nivelului din mai multe ţări care percep un nivel mai redus de contribuţii sociale. Astfel, deşi nivelul cotei legale agregate de contribuţii sociale este al treilea în regiune (după Slovacia şi Republica Cehă), nivelul ratei implicite de taxare este comparabil cu cel al Letoniei, care ocupă penultimul loc în regiune după nivelul cotei statutare de contribuţii sociale. O îmbunătăţire a gradului de eficienţă a taxării la nivelul Letoniei (ţara situată pe poziţia imediat superioară României în clasamentul gradului de eficienţă) ar fi generat venituri suplimentare de 4,4 miliarde lei (0,76% din PIB) la nivelul anului 2012”, se spune în raport.
Datele publicate în raportul CF arată că România are o rată implicită de taxare a TVA de 13,7% la o cotă standard de 24%, la impozitul pe profit rata implicită de taxare a fost anul trecut de 3,3% (cota standard 16%), la impozitul pe venit – 14% faţă de 16%, iar la CAS – 28,6% faţă de cota legală de 44,4%.
Taxele nu se plătesc de bunăvoie
Datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) arată că una din patru firme din România nu plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale în ceea ce priveşte TVA, impozitul pe profit şi contribuţiile de asigurări sociale (CAS), cele mai indisciplinate fiind la plata CAS-urilor.
“La nivelul anului 2012, gradul de conformare voluntară la plata TVA a fost de 77,4%, la impozitul pe profit – de 77,4%, iar la plata contribuţiilor sociale a fost mai mic – de 74,2%”, a declarat, recent, vicepreşedintele ANAF, Mihail Constantin.
În primele şapte luni din 2013, statul a încasat 28,71 miliarde lei din TVA, 7,72 miliarde lei din impozitul pe profit şi 31,27 miliarde lei din contribuţii de asigurări sociale.
Arierate cât 20% din PIB
Arieratele companiilor de stat şi private (datoriile mai vechi de 90 de zile) s-au cifrat la 116,9 miliarde lei la finalul anului 2012, reprezentând 19,9% din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
La finalul anului 2011, arieratele se cifrau la 115,13 miliarde lei, respectiv 20,7% din PIB, pe parcursul anului 2012 fiind înregistrată o creştere uşoară ca volum, dar o scădere ca pondere în PIB.
La finalul anului 2012, arieratele companiilor de stat, în număr de 996, s-au cifrat la 25,355 miliarde lei (21,7% din total), iar cele ale companiilor private – la 91,543 miliarde lei.
În România, numărul total de companii la finalul anului 2012 era de 630.066.
“La finalul anului 2012, erau 996 de companii cu capital majoritar de stat, care au raportat situaţii financiare la Ministerul de Finanţe, cele mai multe fiind organizate ca societăţi comerciale şi regii autonome, totalizând o cifră de afaceri agregată de circa 49 miliarde lei. Se poate remarca o scădere a aportului companiilor de stat în perioada 2005-2012 la cifra de afaceri, valoarea adăugată, respectiv numărul de angajaţi din economie. În ceea ce priveşte profitabilitatea companiilor de stat, aceasta a fost una negativă, în 4 din cei 8 ani analizaţi. În plus, se remarcă disproporţia dintre contribuţia la cifra de afaceri totală sau la valoarea adăugată sau numărul de salariaţi din economie şi partea care revine acestor companii în totalul plăţilor restante la nivelul agregat al economiei naţionale. Astfel, deşi contribuţia acestor companii la cifra de afaceri totală era de 4,6% în 2012, plăţile restante acumulate de acestea reprezentau 21,7% din totalul de arierate înregistrat la nivelul întregii economii”, se spune în raport.
Potrivit CF, cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat sunt către bugetul general consolidat, în special către bugetul de asigurări sociale. Spre deosebire de acestea, companiile private au arierate în cea mai mare parte către furnizori.
Companiile de stat sunt cei mai mari datornici la bugetele de asigurări sociale ale statului, totalul datoriilor restante către bugetul general consolidat însumând peste 1,9% din PIB (11,3 miliarde lei) în decembrie 2012, din care 1,13% din PIB erau către bugetele de asigurări sociale (6,6 miliarde lei). În general, companiile de stat nu îşi plătesc la timp datoriile către bugetul general consolidat (în special faţă de bugetele de asigurări sociale) şi faţă de alte companii de stat.
Primele 10 companii de stat clasate din punct de vedere al plăţilor restante însumează peste 60% din totalul arieratelor companiilor de stat, arieratele fiind concentrate în special în sectoarele feroviar, minier şi energetic.
Companiile de stat cu cel mai mare volum de plăţi restante erau, la finalul lunii decembrie 2012, Compania Naţională a Huilei, Oltchim, RADET, CFR Marfă, CFR SA, Hidroelectrica, CFR Călători, REMIN, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, Uzina Mecanică Cugir.
“O reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară”, subliniază raportul CF.
