Cele 9 bănci străine parte a „acordului de la Viena” din martie 2009 au convenit cu FMI, Comisia Europeană, BNR şi Ministerul Finanţelor că nu mai este nevoie să fie legate de un acord formal privind poziţia lor faţă de România, fiind suficient un angajament declarativ. “În cadrul unei reuniuni a Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare, organizată în data de 16 martie 2011 la Bruxelles, băncile mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin care îşi desfăşoară activitatea în România şi-au afirmat angajamentul pe termen lung faţă de această ţară. Alături de noul program de asistenţă financiară de tip preventiv solicitat de România şi care urmează să fie aprobat de FMI şi UE, acest angajament pe termen lung va contribui la consolidarea încrederii investitorilor în România şi la revenirea economiei pe o traiectorie de creştere sustenabilă”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
“Reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional s-au întâlnit în data de 16 martie 2011 la Bruxelles cu băncile mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România (Erste Group Bank, Raiffeisen Group, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank). De asemenea, la reuniune au participat reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, Ministerului Finanţelor Publice din România, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Grupului Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiţii, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor din ţara gazdă. Banca Centrală Europeană a participat în calitate de observator.
Aceasta a fost cea de-a cincea întâlnire a Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare destinată României, ulterior celor desfăşurate în anii 2009 şi 2010. Participanţii şi-au exprimat satisfacţia faţă de faptul că, pe toată durata programului, băncile mamă şi-au onorat în mare măsură angajamentele privind expunerea faţă de România la nivel de grup. De asemenea, băncile mamă şi-au îndeplinit angajamentul de a furniza ex-ante capital suplimentar în anii 2009 şi 2010, astfel încât rata de adecvare a capitalului a subsidiarelor acestora s-a menţinut la peste 10% pe toată durata programului. Băncile vor continua să asigure un nivel al solvabilităţii cu mult peste 10%.
De asemenea, participanţii au reiterat rolul major pe care Iniţiativa europeană în domeniul coordonării bancare l-a avut în sprijinirea României pentru depăşirea punctului culminant al declinului economic şi financiar. Băncile şi-au exprimat în mod colectiv interesul de a menţine la un nivel adecvat sau de a-şi majora expunerea faţă de România. În contextul Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare, participanţii au convenit asupra unor discuţii periodice pentru continuarea dezbaterilor pe aceste teme.
Pe parcursul reuniunii, participanţii au fost informaţi asupra progresului realizat în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţionalităţilor referitoare la politicile economice convenite prin programul actual de asistenţă financiară, precum şi asupra principalelor condiţionalităţi prevăzute de noul program de tip preventiv în valoare de 5 miliarde euro, solicitat de România şi care urmează să fie aprobat atât de UE, cât şi de FMI”, se arată într-un comunicat comun al Comisiei Europene şi al BNR.
Reamintim, în ceea ce priveşte expunerile, părţile au convenit din vara trecută ca grupurile străine să poată reduce expunerile locale până la 95% din nivelul înregistrat în martie 2009, mai ales în contextul în care cererea de credite a rămas foarte scăzută, iar volumul achiziţiilor de titluri de stat ajunsese foarte mare în absenţa alternativelor de plasament.
Astfel, din acordul iniţial de la Viena rămâne declaraţia de principiu a băncilor privind menţinerea expunerilor, însă ar putea apărea diferenţe în funcţie de strategia fiecărui grup în parte privind piaţa locală.
Acordul de la Viena a jucat un rol foarte important în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar, cele mai mari bănci dintre cele 9 făcând achiziţii masive de titluri de stat (în lei şi în euro), în condiţiile în care aceasta era şi principala variantă de menţinere a expunerilor ca urmare a prăbuşirii cererii de credite.
Nou acord cu FMI
Board-ul Fondului Monetar Internaţional va discuta pe 25 martie raportul la ultima evaluare din acordul stand-by şi încheierea programului, după care va vota termenii unei noi înţelegeri, de tip preventiv, cu România.
Reamintim, o misiune comună de evaluare a FMI, CE şi Banca Mondială a fost la începutul lunii februarie la Bucureşti pentru cea de-a şaptea evaluare a acordului, în care s-a analizat îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi au fost negociate condiţiile privind un nou acord, de tip precautionary (preventiv). Autorităţile române au decis să nu mai acceseze ultima tranşă, de aproximativ un miliard de euro, din actualul acord cu FMI, considerând că rezervele BNR sunt suficiente. La sfârşitul lunii februarie, rezervele valutare ale BNR se situau la 32,068 miliarde euro.
Prin noul acord, FMI şi UE vor ţine la dispoziţia României 5 miliarde de euro (3,6 miliarde FMI şi 1,4 miliarde Uniunea Europeană), bani care vor fi accesaţi doar în caz de urgenţă.
BNR a tras în cadrul actualului program 9,5 miliarde de euro din suma totală aprobată de aproape 13 miliarde de euro pusă la dispoziţie de la FMI, în timp ce Ministerul Finanţelor a primit 2,4 miliarde de euro. Pachetul total de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale este de aproximativ 20 de miliarde de euro.


