„Încercăm să găsim o formulă pentru marii consumatori de gaze din sistemul industrial să vedem dacă poate exista o măsură de amânare pentru a-i sprijini. Dar ei au datoria să-şi modernizeze instalatiile!”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, la TVR.
Reamintim, conform acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale, FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, România s-a angajat să liberalizeze preţul gazelor din producţia internă, până la sfârşitul anului 2014 pentru consumatorii non-casnici.
Practic, această liberalizare este echivalentă cu scumpirea gazelor. Dacă, înainte de “startul” liberalizării, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, la 1 decembrie 2012 a crescut la 49 lei/MWh, de la 1 aprilie 2013 a crescut la 55,3 lei/MWh, urmând ca, la 1 iulie să fie 63,4 lei/MWh, la 1 octombrie – 68,3 lei/MWh şi, după alte etape succesive de majorare, la 1 octombrie 2014 – 119 lei/MWh. Ceea ce reprezintă o creştere cu 260% a preţului gazelor (de la 45,7 lei/MWh, la 119 lei/MWh).
“Toată industria românească riscă să fie afectată de prevederile cuprinse în HG 22/2013 (n.r. – privind liberalizarea preţului gazelor din producţia internă). Vorbim despre o măsură aberantă din punct de vedere economic, luată fără consultarea patronatelor şi a sindicatelor, şi care riscă să distrugă şi ceea ce a mai rămas din industria românească”, a afirmat Ioan Niculae, preşedintele Interagro, cu ocazia dezbaterii publice organizate de Confederaţia Patronală CONPIROM, pe tema efectelor pe care le va avea această măsură asupra întregii industrii româneşti.
Prezent la dezbatere, Ionel Borş, preşedintele Federaţiei Patronale Metalurgia, a precizat că majorarea preţului la gaze naturale din ultimii trei ani s-a tradus într-o creştere cu 120 de milioane de euro a costului de producţie în sectorul metalurgic, toată această creştere reflectându-se în majorarea preţului de vânzare către consumatorul final.
Uniunea Confederaţiilor Patronale Independente din România intenţionează să trimită, în regim de urgenţă, o scrisoare către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM), Comisia Europeană (CE), dar şi către Guvernul României, pentru a solicita amânarea, cu un an de zile, a aplicării HG 22/2013 privind majorarea preţului la gaze naturale.
Prezent la dezbaterea publică, Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei, a anunţat că susţine iniţiativa patronatelor şi a sindicatelor, privind trimiterea scrisorii către FMI, BM şi CE. “Consider că este o idee foarte bună şi susţin întrutotul ideea privitoare la trimiterea unei scrisori către FMI, BM şi CE. Guvernul este interesat de promovarea politicilor de dezvoltare şi trebuie să existe un consens între patronate, sindicate şi puterea executivă pe această temă”, a afirmat Maricel Popa.
Mai mult, în piaţă se discută că, având în vedere că este un memorandum semnat de Guvern cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale privind liberalizarea preţului gazelor naturale, deja au început demersurile pentru prelungirea cu un an a majorărilor. Preţul final al gazelor din producţia internă va fi acelaşi, 119 lei/MWh, dar etapele de creştere vor fi extinse cu un an, până la sfârşitul anului 2015.
De altfel, şi legislaţia internă permite acest lucru. Conform Notei de fundamentare a HG 22/2013, “autorităţile române au propus un scenariu agreat cu organismele financiare internaţionale, cuprins în prevederile Legii energiei şi gazelor naturale nr. 123/2012, care constă în eliminarea preţurilor reglementate până la 31 decembrie 2014 pentru clienţii finali noncasnici”. Art. 179 al legii 123/2012 prevede “furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2014 pentru clienţii noncasnici, cu excepţia cazului în care la această dată se constată existenţa unei diferenţe semnificative între preţul de comercializare a producţiei interne şi preţul european de import, care ar putea periclita stabilitatea pieţei, situaţie în care termenul se prelungeşte până la 31 decembrie 2015”.
În România, cei mai mari producători de gaze naturale sunt Petrom (deţinut de grupul austriac OMV) şi Romgaz (deţinut de statul român), care produc, fiecare, aproximativ 5 miliarde de metri cubi de gaze anual.
