Efectele cele mai importante, pe termen scurt, ale noii Legi a Energiei le reprezintă creşterea preţului electricităţii pentru consumatorul final şi reducerea investiţiilor în domeniu, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi ai Bursei Române de Mărfuri (BRM).
“De-a lungul timpului, AOAR a susţinut că piaţa energiei electrice trebuie să fie liberalizată profund. Din păcate, asistăm de ani de zile la aceeaşi situaţie, declarăm liberalizare, dar fiecare, cu propriile interese, caută să îşi menţină anumite avantaje. Nu spunem că este neapărat anormal, dar evident avantajele unui grup vin în defavoarea celorlalţi. Odată cu noua fază a liberalizării pieţei energetice şi a preţurilor, credem, cu atât mai mult, că noua Lege a Energiei reprezintă, de fapt, formalizarea unei dorinţe mai vechi. Deci, noua Lege a Energiei vine şi legalizează dorinţa de monopol. Ca urmare credem că ar trebui revizuită legea şi lăsat ca tranzacţionarea energiei electrice să se facă de către toţi cei care doresc să intre calificaţi într-o astfel de operaţiune”, a spus Pârvan.
De remarcat, conform noii legi, tranzacţiile engros cu energie se pot efectua doar pe bursa de energie Opcom, companie deţinută de statul român prin Transelectrica (la care Ministerul Economiei este acţionar majoritar).
Potrivit lui Constantin Boştină, vicepreşedinte AOAR, mediul de afaceri simte deja, prin instituirea monopolului în piaţa engros a energiei, că urmează o perioadă de reîntoarcere la ceea ce nu a funcţionat şi nu va funcţiona bine în România.
“Din acest punct de vedere trebuie, evident, intervenit şi stabilit ceea ce este normal să fie într-o piaţă liberă concurenţială. Există, în mod clar, posibilitatea să fie mai mulţi operatori în piaţa engros de energie şi, printre aceşti operatori, Bursa Română de Mărfuri, ca principal operator în piaţa de mărfuri din România, este şi trebuie să fie o prezenţă activă în piaţa de energie. Nu ne putem întoarce cu faţa la trecut, nu putem să instituim prin lege un monopol într-un domeniu în care, cu adevărat, piaţa concurenţială, libera concurenţă, prezenţa mai multor jucători în piaţă şi, evident, lăsarea, mai ales la nivelul furnizorilor, a unei pieţe care să funcţioneze pe aceste paliere şi nu să treacă prin structuri centralizate reprezintă o necesitate”, a explicat Boştină.
Este ameninţată şi piaţa de retail
Septimiu Stoica, preşedinte BRM, a spus că există două paliere ale pieţei de energie, respectiv piaţa engros şi piaţa de retail.
“Noi am putut să organizăm licitaţii pentru piaţa de retail. Pe formularea nouă a legii, nu foarte clară, se poate citi că aceeaşi platformă unică ar putea să funcţioneze pe o secţiune şi ca piaţă de retail, ceea ce preconizează să facă pentru consumatorii mari. Prin aceasta, va scoate complet BRM de pe piaţa tranzacţiilor cu energie. Deşi vocaţia bursei este aceea de a funcţiona pe piaţa engros. Lupta noastră de ani de zile a fost să obţinem licenţa şi pe piaţa engros. Iată că s-a stabilit să fie o singură licenţă, cea cunoscută pe piaţa engros, şi, mai mult, este ameninţată şi piaţa de retail”, a mai spus Stoica.
Potrivit BRM, încă din faza de proiect, Bursa a promovat acţiuni energice, având ca obiect corectarea prevederilor neconcurenţiale, ceea ce a condus la eliminarea de către Senatul României a prevederilor anticoncurenţiale, lasând piaţa liberă şi acordând puteri de licenţiere şi supraveghere concrete pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
“Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a decis nu numai revenirea la monopolul pe piaţa operării pieţelor centralizate de energie electrică, ci, mai mult, extinderea proiectului de lege cu prevederi care reglementează domeniul gazelor naturale, cu toate că nici Guvernul României, în calitate de iniţiator al proiectului Legii Energiei şi nici Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată nu au avut în vedere, respectiv nu au discutat şi aprobat, un proiect care să reglementeze materia energiei electrice şi a gazelor naturale. S-au încălcat, astfel, flagrant prevederile Constituţiei României referitoare la libertatea comerţului şi promovarea concurenţei, Legii Concurenţei, cu privire la libera concurenţă şi deschiderea pieţelor şi Legii monopolului de stat, care nu prevede nicio situaţie care să reglementeze o activitate obiect al monopolului de stat, care să nu poată fi exercitată de către persoanele juridice private, pe baza autorizării acordate de către statul român în acest sens”, au spus oficialii BRM.
Potrivit reprezentanţilor BRM, în forma actuală legea reprezintă primul monopol legislativ din ultimii 20 de ani reglementat în România şi în Europa, constituit în favoarea unei societăţi comerciale, precum şi primul monopol care nu poate fi licenţiat către terţi.
“În fine, este important de spus că acest monopol este instituit în mod paradoxal în favoarea unei societăţi comerciale, care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea fi considerată o bursă a energiei, astfel cum se întâmplă cu toate celelalte burse de energie din Europa şi din lume, cu scopul tocmai de a elimina de pe această piaţă Bursa Română de Mărfuri, singura entitate din România care îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia naţională şi europeană pentru a fi considerată o veritabilă bursă a energiei. O altă prevedere controversată, care a dus la blocarea efectuării de contracte bilaterale între furnizorii de energie electrică este cea care menţionează că “Tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu“. Menţiunea că tranzacţiile se efectuează centralizat este interpretată ca fiind obligatorie tranzacţionarea prin intermediul operatorului de piaţă deţinut de statul român, în favoarea căruia a fost instituit monopolul anterior menţionat“, au mai spus reprezentanţii BRM.
