După ce republicanii au refuzat să voteze bugetul Administraţiei Obama, iar Statele Unite au trimis în şomaj tehnic sute de mii de bugetari, mapamondul “se înfiorează”: FMI vede partea “benignă”, Berlinul se aşteaptă la un impact economic limitat, Parisul se teme că economia franceză va avea de suferit, BCE vede un risc atât pentru SUA, cât şi pentru întreaga lume, iar bursele mondiale n-au prea dat importanţă.
Închiderea parţială a agenţiilor federale americane a avut, până acum, doar un impact “benign” asupra pieţelor financiare, însă, pe termen lung, ar putea conduce la o reducere a creditului, din cauza incertitudinii pe care o generează, a declarat un responsabil de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), informează AFP, preluat de Agerpres.
“Până acum paralizarea bugetară (shutdown) a fost una benignă, iar efectele pe pieţele financiare au fost relativ reduse”, a declarat Laura Kodres, directoarea adjunctă a departamentului pentru pieţe financiare de la FMI.
Bursele din întreaga lume au avut reacţii modeste la anunţul privind închiderea parţială a serviciilor publice în SUA din cauza lipsei unui acord între republicani şi democraţi cu privire la bugetul american.
Cu toate acestea, responsabilul Fondului a atras atenţia asupra “incertitudinii” pe care această paralizie o aruncă asupra economiei americane. “De fiecare dată când are loc o creştere a incertitudinii, aceasta poate avea un efect asupra cererii de credit şi, posibil, asupra ofertei de credit”, a declarat Laura Kodres. Potrivit acesteia, gospodăriile şi companiile ar urma să-şi reducă cererea de credit, din cauza incertitudinilor cu privire la viitor, ceea ce ar putea avea consecinţe asupra activităţii economice şi consumului. De asemenea, băncile ar putea avea dificultăţi în a-şi menţine oferta de credit, a adăugat Kodres.
La rândul său preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a estimat că, dacă paralizia guvernamentale din SUA se va prelungi, acest lucru ar reprezenta un risc atât pentru SUA, cât şi pentru întreaga lume.
De remarcat, BCE a decis să menţină dobânda de referinţă în zona euro la nivelul record de 0,5%.
“În ceea ce priveşte condiţiile de pe pieţele financiare, vom rămâne deosebit de atenţi la evoluţiile care ar putea avea implicaţii asupra politicii monetare”, a spus Draghi, la Paris. “Suntem gata să utilizăm orice instrument, inclusiv o nouă rundă de LTRO, dacă va fi nevoie”, a adăugat el. BCE a mai utilizat acest program la sfârşitul lui 2011 şi începutul lui 2012, pentru a injecta 1.000 de miliarde de euro în sistemul bancar.
În condiţiile în care Rezerva Federală analizează reducerea măsurilor de sprijinire a economiei americane, aceasta a dat naştere la îngrijorări că dobânzile ar putea creşte în Europa, în pofida faptului că BCE menţine dobânda – cheie la minimul record. Economia zonei euro tocmai a ieşit din recesiune şi are nevoie în continuare de sprijinul oferit de un cost redus al creditului.
Excesul de lichiditate, cantitatea de bani peste ceea ce sistemul bancar are nevoie ca să funcţioneze, a scăzut la 221 miliarde de euro, de la 800 de miliarde de euro anul trecut. Scăderea vine în condiţiile în care băncile au rambursat banii pe care i-au luat de la BCE prin programele LTRO din 2011 şi 2012, iar BCE este îngrijorată de posibilitatea ca majorarea dobânzilor pe piaţa interbancară să afecteze relansarea economică în zona euro. Un nou program LTRO ar putea conduce la creşterea excesului de lichiditate şi ar reduce necesarul de finanţare al băncilor, în aşteptarea momentului în care BCE va prelua noul său rol de supervizare a băncilor din zona euro.
Îngrijorare la datoria publică
Majoritatea experţilor estimează că închiderea parţială a agenţiilor federale americane ar putea şterge câteva zecimale din avansul înregistrat de PIB-ul SUA în trimestrul al treilea, fiind mai preocupaţi de posibila intrare în incapacitate de plată a SUA, în cazul în care Congresul nu va majora plafonul datoriei publice până la data de 17 octombrie.
Reamintim, statul federal american a intrat, marţi dimineaţă, în şomaj ethnic, pentru prima dată în ultimii 17 ani, în lipsa unui acord privind bugetul în Congres. În pofida negocierilor intense între Senat, dominat de majoritatea democrată (partid din care face parte şi preşedintele Barack Obama), şi Camera Reprezentanţilor, majoritar republicană, nu a putut fi adoptat la timp niciun proiect de lege de finanţare pentru exerciţiul bugetar 2014, care a început marţi la ora locală 00.00 (04.00 GMT). În lipsa acestui acord, administraţia federală americană a fost constrânsă să închidă serviciile neesenţiale şi să trimită în şomaj tehnic sute de mii de funcţionari.
Germania deplânge SUA
Guvernul german “deplânge” paralizia bugetară din SUA, dar se aşteaptă la un impact economic limitat, dacă aceasta este depăşită în următoarele două săptămâni, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Berlin, Steffen Seibert, citat de AFP.
“Guvernul german urmăreşte foarte îndeaproape evoluţiile din SUA şi regretăm că încă nu există o soluţie la conflictul privind bugetul american (…) Sperăm că se vor înregistra progrese în viitorul apropiat, care vor permite să se pună capăt conflictului”, a spus Steibert în cadrul conferinţei de presă periodice a Executivului german.
O purtătoare de cuvânt a Ministerului Economiei german, intervievată în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, a precizat că nu are informaţii asupra companiilor germane, care au pierdut contracte, ca urmare a închiderii a numeroase servicii ale statului american. “Potrivit experţilor noştri, dacă este vorba de o perioadă scurtă de timp şi dacă există un acord în următoarele două săptămâni, impactul economic în SUA, dar şi în străinătate nu va trebui să fie semnificativ”, a spus aceasta.
Francezii se tem că redresarea economică poate încetini
Ministrul francez al Economiei, Pierre Moscovici, şi-a exprimat preocuparea în legătură cu faptul că o eventuală paralizie bugetară în SUA ar putea încetini “redresarea în curs” din Franţa, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Guvernului francez, Najat Vallaud-Belkacem, relatează France Presse.
“Aşteptăm cifre mai precise, dar se pare că fiecare zi de blocaj duce la pierderi financiare importante pentru ţară (SUA) şi, deci, la consecinţe asupra partenerilor”, a precizat purtătorul de cuvânt, după o reuniune a Consiliului de miniştri.
Moscovici a estimat că cererea privată din SUA se va relansa, dar dacă situaţia cauzată de absenţa acordului politic în Congres privind creşterea plafonului datoriei se va prelungi, atunci redresarea în curs ar putea fi afectată.
Franţa cunoscut o creştere de 0,5% a PIB în al doilea trimestru al anului 2013 şi investiţiile industriale s-au stabilizat în al doilea trimestru, după cinci trimestre de scădere, a menţionat purtătorul de cuvânt.
Cinci scenarii pentru SUA
Ultimele 17 “paralizii” ale statului federal din istoria Statelor Unite au cel puţin un lucru în comun: toate cazurile au fost deblocate, scrie NBC pe site-ul său, într-o analiză care detaliază cinci posibile scenarii pentru reluarea activităţii agenţiilor federale americane.
În primul scenariu, cel puţin unii dintre republicanii din Camera Reprezentanţilor (camera inferioară a Congresului SUA) şi-ar abandona eforturile de a ataşa prevederi împotriva reformei sistemului de sănătate a lui Barack Obama (supranumită “Obamacare”) la proiectul de lege referitor la cheltuielile guvernamentale. Aceşti republicani s-ar alia cu democraţi din Cameră, pentru a aduna cele 217 voturi, necesare pentru a trece versiunea nemodificată a legislaţiei. Liderul minorităţii democrate din Cameră, Nancy Pelosi, i-a oferit preşedintelui republican al Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, suficiente voturi ale democraţilor pentru a trece proiectul de lege. Fac “o ofertă explicită de a vă ajuta, dle preşedinte, să obţineţi acele voturi, pentru că această paralizie, deşi este o bucurie pentru cei care se opun Guvernului, este un lux pe care poporul american nu şi-l poate permite”, a spus Pelosi. Dacă se realizează acest scenariu, conducerea deja slăbită a lui Boehner ar avea de suferit, pentru că membrii conservatori ai Camerei Reprezentanţilor ar fi furioşi că eforturile lor de a amâna sau a opri Obamacare ar fi eludate. Ei s-ar întreba la ce le foloseşte faptul că reprezintă partidul majoritar din Cameră, dacă nu îşi pot atinge scopurile.
Al doilea scenario presupune un acord pe termen scurt pentru finanţarea anumitor agenţii federale. Acest scenariu pare destul de improbabil, în condiţiile în care o tentativă de a încheia un asemenea acord a eşuat marţi seară, se arată în analiza NBC. Republicanii propuseseră să se finanţeze activitatea majorităţii parcurilor naţionale, a serviciilor guvernamentale şi a celor pentru veterani până la data de 15 decembrie, însă nu s-a întrunit o majoritate de două treimi din voturi. Liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, a calificat iniţiativa republicană drept o “idee caraghioasă”, care doar ar “selecta unele părţi din Guvern, care le plac” republicanilor, în timp ce Pelosi a apreciat că planul este asemănător “eliberării câte unui ostatic pe rând”. Republicanii ar putea încerca să găsească amestecul potrivit de programe, care să fie finanţate în continuare, în speranţa că vor atrage suficient sprijin din partea democraţilor. Dacă tentativa de marţi seara a eşuat, ei ar putea încerca combinaţia parcuri naţionale-pregătire militară-cercetări în domeniul cancerului.
Conform celui de-al treilea scenario, impasul se prelungeşte săptămâni întregi, iar negocierile privind cheltuielile guvernamentale sunt combinate cu cele privind plafonul datoriei. În acest scenariu, după ce nu au reuşit să rezolve problema mai mică a aprobării unui buget pe termen scurt, liderii din Congres decid să mărească miza, prin rezolvarea concomitentă a plafonului datoriei şi a cheltuielilor guvernamentale, într-un singur pachet. Totuşi, şansele unui asemenea acord par reduse. Boehner a declarat, déjà, că doreşte reduceri suplimentare de cheltuieli, în schimbul unei majorări a plafonului datoriei, în timp ce Barack Obama a afirmat, în repetate rânduri, că plafonul datoriei nu este un subiect negociabil. Cei doi lideri au demonstrat, în 2011, că până şi cu cele mai serioase eforturi nu se poate ajunge la un plan cu care să fie de acord amândoi.
Impasul fiscal durează până când Guvernul intră în incapacitate de plată, conform celui de-al patrulea scenario. Astfel, paralizia statului federal continuă până la jumătatea lunii octombrie, când acesta va ajunge la plafonul maxim legal de a împrumuta bani. Atât democraţii, cât şi republicanii încearcă să profite de pe urma blocajului, organizând strângeri de fonduri şi bombardându-şi susţinătorii cu email-uri şi strângând, astfel, milioane de dolari. Este posibil ca şocul unui faliment să fie singurul lucru care să-i determine pe democraţi şi republicani să încheie un acord privind cheltuielile şi datoria, scrie NBC.
În fine, ultimul scenario presupune un acord pe termen lung, care soluţionează problemele fiscale mai grave. Acesta pare să fie un scenariu improbabil, dat fiind nivelul înalt de “duşmănie” din Congres, însă o înţelegere majoră asupra unui proiect de lege asupra bugetului ar putea include rezolvarea unei probleme sâcâitoare – mereu amânata reducere anuală a rambursărilor către medicii care tratează pacienţi înscrişi în programul de asigurări medicale administrat de Guvernul american, Medicare. Conform unei legi din 1997, plăţile către aceşti doctori vor fi tăiate cu aproape 30%, dacă acest lucru nu este evitat de Congres până la sfârşitul anului. O posibilă soluţie pentru creşterea veniturilor în scopul rezolvării acestei probleme ar putea fi chiar schimbările propuse de Barack Obama în proiectul său pentru buget: creşterea taxelor pentru beneficiarii cu venituri mai mari înscrişi în programele Medicare Part B şi Part D, însă democraţii liberali se opun acestei propuneri, încheie NBC.
