Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, va efectua marţi o vizită oficială la Kiev, pentru a realua negocierile cu partea ucraineană în vederea recuperării cheltuielilor efectuate de România în cadrul participării la construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog (Ucraina). Vosganian va fi însoțit de o delegație guvernamentală română, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.
De altfel, Guvernul a anunțat în luna iunie că a decis reluarea negocierilor cu partea ucraineană în vederea recuperării cheltuielilor efectuate de România la construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog, suma estimată ajungând la un miliard de dolari. Executivul a aprobat atunci în ședință un memorandum cu mandatul pentru reluarea negocierilor.
Combinatul Krivoi Rog a fost privatizat în anul 2005, când Mittal Steel l-a cumpărat cu 4,8 de miliarde de dolari. România a investit în combinat, înainte de anul 1989, circa 800 milioane dolari.
Lucrările de construcţie la Krivoi Rog au fost iniţiate de Uniunea Sovietică, în anul 1983, dar nu au fost finalizate. După dezmembrarea Uniunii, Ucraina a primit 56,8% din acţiuni, România 27% şi Slovacia 18,2%. În 1990, combinatul era realizat în proporţie de peste 70%. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.
În ultimii ani autorităţile de la Bucureşti au anunţat în mai multe rânduri că vor să renunţe la participaţia deţinută la combinatul din Ucraina.
În urmă cu trei ani, ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, spunea că România ar putea vinde participaţia deţinută la combinatul de la Krivoi Rog către ArcelorMittal, acţionarul majoritar al unităţii.
Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea.
Pe primul loc în topul creanţelor ”exotice” ale României, pe cât de consistente, pe atât complicate şi greu de recuperat, este Tezaurul de la Moscova, care cuprinde cele mai importante valori ale Băncii Naţionale, ale unor bănci româneşti private, societăţi comerciale sau persoane particulare, colecţii de artă, bijuterii, inclusiv cele ale reginei Maria, toate trimise la Moscova în 1917, pentru a evita acapararea lor de către armata germană. Componenţa de aur (lingouri şi monede), circa 93 de tone, valorează peste 3,5 miliarde de euro.
