Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spune că este un susţinător al continuării programului de producţie a energiei nucleare în România, iar faptul că investiţia în unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă nu a fost continuată nu este un eşec, „ci doar un impas”.
„Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat Vosganian la simpozionul “NucInfo’ Day”, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul Mediafax şi gandul.info.
Ministrul Economiei a argumentat că, deşi preţul energiei electrice este în scădere pe OPCOM, investiţiile în domeniul nuclear se justifică, deoarece energia nucleară este de natură să „contracareze epuizarea altor resurse”.
„Semnalele ultimei perioade arată că economia românească nu şi-a sporit consumul de energie, ba chiar, pe OPCOM, preţul energiei electrice a înregistrat o anumită scădere, scădere care, dacă ar continua, ar putea pune sub semnul incertitudinii (n.r. – continuarea proiectului de la Cernavodă). Energia nucleară ne asigură independenţa energetică, este energie curată, este relativ ieftină, avem resursa umană necesară şi dispunem de tehnologie. Poate să contracareze epuizarea altor resurse, precum gazul metan, resurse a căror compensare din bazinul Mării Negre nu este certă”, a spus Vosganian.
Ministrul Economiei a precizat că reactoarele 1 şi 2 de la centrala de la Cenavodă se află pe primele locuri în ceea ce priveşte siguranţa nucleară şi buna funcţionare a unităţilor.
„Nu este adevărat că, în lume, în ceea ce priveşte energia nucleară suntem într-un impas. Realitatea arată că în lume există circa 440 de reactoare nucleare. Peste 60 de reactoare noi sunt în construcţie în diferite colţuri ale lumii. Previziunile Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) arată că statele vor să sporească acest număr cu circa 80 de reactoare nucleare”, a adăugat el.
„Prezenţa reprezentanţilor Guvernului României este un semnal pozitiv cǎ Guvernul acordǎ un suport concret industriei româneşti, creşterii cooperǎrii internaţionale şi creşterii acceptanţei publicului. (…) Ce ne dorim din acest eveniment este sǎ realizǎm un dialog, un schimb de experienţǎ foarte concret şi foarte practic. De fapt, acesta este sensul în care ne desfǎşurǎm activitatea. Nu vrem numai sǎ bifǎm un eveniment pe care l-am realizat cu succes. Nu acesta este scopul nostru. Scopul nostru este sǎ creǎm o posibilitate de dialog constructiv în care sǎ rezolvǎm nişte probleme concrete”, a declarat Florin Constantin Tatar, preşedintele Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR).
La eveniment s-a dezbătut implicarea stakeholder-ilor din acest sector, cooperarea internaţionalǎ şi acceptanţa publicǎ. De asemenea, s-au analizat cerinţele pentru investiţii nucleare sustenabile şi soluţiile şi de strategii pentru implementarea acestora.
Printre temele abordate au fost proiectul DFDSMA (o modalitate fezabilǎ pentru izolarea definitivǎ a deşeurilor radioactive de activitate slabǎ şi medie) şi realizarea investiţiilor pentru acest program, planificarea viitoarelor instalaţii nucleare energetice şi ne-energetice, scenarii de dezvoltare a energeticii nucleare, extinderea cooperǎrii internaţionale (programul de cooperare cu AIEA, participarea României în cadrul programului INPRO, ratificarea Acordului de cooperare între România şi Regatul Haşemit al Iordaniei şi colaborarea României cu Franţa în domeniul managementului deşeurilor radioactive), precum şi consolidarea atribuţiilor legale ale ANDR.
Nuc Info Day 2013 s-a axat pe aspecte concrete vizând atât fructificarea experienţei româneşti dobândite în mai multe decenii de dezvoltare a unui program nuclear propriu, dar şi pe soluţionarea unor probleme ale industriei româneşti prin cooperare internaţională reciproc avantajoasă.
Simpozionul a reunit circa 300 de participanţi: reprezentanţi ai Guvernului României, reprezentanţi ai companiilor şi investitorilor din domeniu, reprezentanţi din cadrul primăriilor şi ambasadelor, reprezentanţi din sectorul medical etc.
Încă o centrală nucleară
Guvernul are, totodată, în evaluare posibilitatea deschiderii unei centrale nucleare în centrul ţării, unde riscul seismic este scăzut, a mai spus Varujan Vosganian.
Reamintim, Guvernul a semnat, în 2008, un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.
În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.
Totodată, în 2010, companiile CEZ (Cehia), Iberdrola (Spania), GDF SUEZ (Franţa) şi RWE (Germania) s-au retras din proiect. De atunci, Guvernul susţine că este în căutare de noi parteneri, având discuţii cu mai multe companii, inclusiv sud-coreene şi chineze.
Iniţial gândit să fie derulat de un joint venture între stat, reprezentat de Nuclearelectrica, şi companii străine, în care niciunul dintre participanţi să nu aibă pachete majoritare, proiectul reactoarelor 3 şi 4 este acum controlat de stat, cu o participaţie de peste 80%.
Vosganian spune că Guvernul are toată susţinerea pentru energia nucleară şi că încă nu a abandonat ideea de a mai construi o centrală nucleară, în centrul ţării, chiar dacă la nivel naţional consumul de energie este în scădere, ceea ce ridică problema oportunităţii investiţiilor în noi capacităţi de producţie a electricităţii.
Pe de altă parte, Guvernul încă nu a găsit noi investitori cu care să continue investiţia de la Cernavodă.
„Nu avem perspective certe, căutăm investitori, colaborăm cu Ministerul Marilor Proiecte şi cu Ministerul Energiei. Avem păstrată în evaluare deschiderea unei centrale nucleare în centrul ţării, unde riscul seismic este scăzut”, a mai spus Vosganian.
În acest moment, în compania care încearcă să construiască reactoarele 3 şi 4, denumită EnergoNuclear, mai sunt trei companii, respectiv Nuclearelectrica, ArcelorMittal Galaţi şi Enel (Italia).
