În lunile ianuarie și februarie, pentru că a bătut vântul și a nins și plouat, România a redevenit exportator net de energie electrică, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, în perioada ianuarie – februarie 2023, România a importat 0,975 TWh de energie și a exportat 2,176 TWh, balanța fiind pozitivă cu 1,2 TWh. În pandemie, în perioada ianuarie – februarie 2020, România importa cu aproape 0,5 TWh mai mult decât exporta, în aceeași perioadă din 2021 – cu 0,2 TWH, iar anul trecut – cu aproape 0,3 TWh.
Este adevărat și că, în primele două luni din an, vântul, care a bătut, a făcut să crească producția în centralele eoliene cu 7,9% (până la 1,8 TWh), iar precipitațiile au determinat majorarea producției în hidrocentrale cu 32,3% (până la aproape 3 TWh). Termocentralele clasice (pe gaze și cărbune) au fost, totuși, cei mai importanți producători interni de energie electrică: 3,8 TWh, dar, față de aceeași perioadă a anului trecut, producția lor a scăzut cu 4,7%. Nici soare nu a prea fost, așa că centralele fotovoltaice au avut o scădere de producție însemnată: -21%. Centrala nucleară de la Cernavodă, care funcționează în bandă (adică non-stop, cu excepția perioadelor de revizie sau ale unor întreruperi accidentale) a avut o producție cvasi-constantă (99,1% față de ianuarie – februarie 2022).
În primele două luni ale anului, producția totală de energie electrică a României a crescut cu 6,1% față de 2022, până la 10,7 TWh.
Consumul final, însă, a scăzut, potrivit INS, cu 7,4%, până la 8,4 TWh. De aici și disponiblitatea mai mare pentru export. Astfel, în economie, consumul a scăzut cu 3%, până la 6,3 TWh. Iluminatul public s-a diminuat cel mai mult, cu peste un sfert (-25,9%). Și populația a consumat mai puțină ”lumină”, probabil de teama facturilor, dar și pentru că a fost o iarnă blândă! Consumul s-a micșorat cu 18,2%, până la 2 TWh. Poate pentru că au investit, poate pentru că au transportat mai puțină energie (având în vedere că s-a redus consumul la clienții finali – în economie, la populație și în iluminatul public), consumul propriu tehnologic în rețele și stații (CPT – care a reprezentat marea problemă a Transelectrica și a distribuitorilor de energie) s-a diminuat cu 10,7%, până la 1 TWh.
În perioada 1.I – 28.II.2023, resursele de energie primară au scăzut cu 6,4%, iar cele de energie electrică au crescut cu 3,3% față de perioada 1.I-28.II.2022, se mai arată în comunicatul INS. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I – 28.II.2023, au totalizat 5.157.9.000 tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 351.300 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Producţia internă a însumat 3.032.100 tep, în creștere cu 85.300 tep (+2,9%) faţă de perioada 1.I – 28.II.2022, iar importul a fost de 2.125.800 tep, în scădere cu 436.600 tep (-17,0%).
Cel mai mult a scăzut importul de cărbune, cu 85,3%, cel mai probabil pentru că s-a diminuat drastic producția de energie pe huilă. A doua mare scădere s-a consemnat la importurile de gaze naturale (-64,9%). Prețul acestora a continuat să fie foarte mare (ceea ce a descurajat importul), dar a fost și o iarnă blândă. În plus, a crescut producția internă (+7,2%), iar capacitățile de stocare a gazelor naturale erau pline la începutul perioadei de iarnă. Astfel că, practic, nu a prea fost nevoie de importuri (s-au importat doar 175.000 tep, cu 325.000 tep mai puțin față de perioada echivalentă din 2022). Doar importurile de petrol (+5%) și produse petroliere (+15,9%) s-au majorat.
