Derogările stipulate în Tratatul de aderare, în ceea ce priveşte protecţia mediului, înregistrează întârzieri în “unele” domenii, anunţă Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). Aceste întârzieri reprezintă, de fapt, cele mai spinoase şi costisitoare probleme de mediu. Ministerul Mediului dă vina pe criza mondială pentru că România nu a avut bani ca să facă investiţiile necesare.
Dintre domeniile pentru care Tratatul de aderare prevede anumite derogări, la Capitolul 9 – Mediu, au fost înregistrate întârzieri în ceea ce priveşte sistarea şi închiderea unor depozite de deşeuri aflate sub incidenta prevederilor legale privind depozitarea deşeurilor”, precizează MMAP pentru Focus-Energetic.ro. Mai sunt întârzieri în cazul “unor cerinţe privind ponderea de extindere treptată a sistemelor de colectare şi tratare a apelor uzate urbane; nerealizarea investiţiilor necesare conformării, la termenele prevăzute pentru conformare a unor instalaţii aflate sub incidenţa prevederilor legale din domeniul prevenirii şi controlului integrat al poluării şi nerealizarea măsurilor prevăzute pentru conformare în situaţia unor instalaţii mari de ardere, aflate sub incidenta dispoziţiilor legale privind limitarea anumitor poluanţi în aer”, se arată în documentul ministerului.
“În contextul general al ultimilor ani, în care ne-am confruntat cu criza economică şi implicit cu o diminuare a activităţilor din industrie şi agricultură, investiţiile pentru conformarea cu prevederile acquis-ului Uniunii Europene au întâmpinat unele dificultăţi, fiind înregistrate unele întârzieri”, explică ministerul.
“Precizăm că toate aceste aspecte se află în atenţia autorităţilor de mediu şi sunt monitorizate în vederea verificării realizării măsurilor necesare pentru conformare”, completează comunicatul.
Ce spune Tratatul de aderare
Tratatul de aderare a României la UE, Capitolul Mediu, prevede perioade de tranziţie pentru calitatea aerului, managementul deşeurilor, calitatea apei şi poluarea industrială şi managementul riscului. Cea mai mare şansă de „închidere” a unui subdomeniu este în cazul Directivei 94/63 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor, pentru care termenul de conformare a fost anul 2009.
Marile probleme, cu necesar de investiţii de miliarde de euro, se regăsesc în cadrul celorlalte subcapitole. Până la sfârşitul anului 2015, România trebuie să se alinieze cerinţelor legislaţiei comunitare referitoare la transportul deşeurilor în cadrul UE. Au fost stabilite şi ţinte intermediare, valabile până la sfârşitul anului 2012, privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, astfel încât să ajungem la nivelul statelor UE. La ora actuală, împotriva României, Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement, de penalizare, pentru că nu a transpus în legislaţia naţională prevederile noii directive privind colectarea selectivă a deşeurilor. În cazul depozitelor municipale de deşeuri, România trebuia să le închidă pe toate cele 101 până cel mai târziu la 16 iulie 2017, cu ţinte intermediare.
Tratatul de aderare stabileşte ca, până la sfârşitul lui 2013, să fie închise depozitele neconforme din industria minieră. În toamna anului trecut, procedura de infringement împotriva României a ajuns în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Cauza se referă la iazul Boşneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deşeuri generate de exploatarea minelor de cupru şi de zinc din Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin. În prezent, iazul este aproape abandonat şi reprezintă o sursă majoră de poluare, răspândind praf toxic care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
Tot procedură de infringement este şi în cazul nerespectării legislaţiei europene privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, pentru care perioada de tranziţie s-a terminat la 31 decembrie 2008.
Cât priveşte calitatea apei, au fost impuse ţinte intemediare pentru aplicarea Directivei 91/271 privind sistemele de colectare şi tratare a apelor urbane reziduale, care trebuie să se aplice în integralitate de la 1 ianuarie 2019. Ţintele intermediare nu sunt respectate.
Poluarea industrială şi managementul riscului este unul dintre cele mai complexe subcapitole ale Tratatului de aderare. Toată industria mare poluatoare intră în această categorie. Cele mai multe perioade de tranziţie pentru marii poluatori, precum termocentralele şi combinatele petrochimice, s-au terminat la 31 decembrie 2013. Singurele excepţii sunt cele care se referă la cele şase mari termocentrale, care trebuie să se alinieze în totalitate Directivei 2001/80 privind valorile limită ale emisiilor de oxizi de azot până la 31 decembrie 2017.
