Comisia Europeană (CE) a transmis un avertisment Ungariei şi României cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie. Comisia Europeană a prezentat miercuri recomandările specifice de ţară pentru 2019. Ungaria şi România fac deja obiectul unei proceduri de abatere semnificativă din 2017. Pe de altă parte, Banca Mondială (cu sediul la Washington) a revizuit în creştere estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, 2020 şi 2021.
Potrivit Executivului comunitar, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre, dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă. Toate statele membre trebuie să adopte măsuri suplimentare pentru a îmbunătăţi productivitatea, a majora investiţiile şi a promova potenţialul de creştere economică, se arată în recomandările CE.
În februarie, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că 13 state membre se confruntă cu dezechilibre (Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Olanda, România şi Suedia), iar trei se confruntă cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia şi Italia).
Pentru România, Comisia Europeană are cinci recomandări în raportul prezentat miercuri. Acestea vizează, în special, corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.
De asemenea, România trebuie să protejeze stabilitatea financiară şi robusteţea sectorului bancar, arată CE.
În plus, Comisia recomandă României să îmbunătăţească calitatea şi caracterul cuprinzător al educaţiei, în special pentru minoritatea rromă şi alte grupuri dezavantajate, să îmbunătăţească competenţele, inclusiv cele digitale, să sporească acoperirea şi calitatea serviciilor sociale.
De asemenea, CE recomandă României să stabilească un salariu minim bazat pe criterii obiective, care să ţină cont de competitivitate şi de crearea de locuri de muncă.
Executivul comunitar pledează, totodată, pentru politici economice concentrate pe investiţii în transporturi, care să ţină cont de disparităţile regionale, măsuri de eficienţă energetică, de reducere a poluării. De asemenea, trebuie îmbunătăţită eficienţa achiziţiilor publice şi asigurarea implementării depline şi sustenabile a strategiei naţionale privind achiziţiile publice.
Comisia recomandă României să întărească guvernanţa corporativă a companiilor de stat şi să se asigure că iniţiativele legislative nu subminează securitatea juridică, îmbunătăţind calitatea şi predictibilitatea luării deciziilor, inclusiv prin consultări cu toţi cei interesaţi, evaluări eficiente ale impactului şi raţionalizarea procedurilor administrative.
Banca Mondială ne vede în creştere
Banca Mondială (BM) a revizuit în creştere, la 3,6%, estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, cu 0,1 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din ianuarie 2019, se arată în raportul „Global Economic Prospects”, publicat miercuri de Banca Mondială (BM).
De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2020 şi 2021 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3% şi, respectiv 3,1%, în creştere cu 0,2 şi, respectiv, 0,3 puncte procentuale faţă de previziunea precedentă.
În Europa şi Asia Centrală (ECA), regiune care include România, creşterea s-a moderat la 3,1% anul trecut, în timp ce în 2019 economia a avut un start lent, în urma atenuării investiţiilor şi a comerţului. În Europa Centrală, activitatea economică a încetinit de asemenea spre sfârşitul anului trecut, reflectând scăderea cererii pe plan intern şi dificultăţile provocate de factorii externi, pe fondul încetinirii din zona euro (Polonia, România). În contrast, expansiunea în Rusia a accelerat datorită unor factori temporari.
Politica fiscală s-a relaxat, de asemenea, în 2019, rezultând o adâncire a deficitului ca procent din PIB (Belarus, Kârgâzstan, Polonia, România).
Datoria publică ca procent din PIB a crescut cu peste zece puncte procentuale de la criza financiară globală, ajungând la 45% la finalul lui 2018. Inflaţia este pe un tren ascendent în regiune de la începutul lui 2019 (Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Croaţia, Georgia, Ungaria, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Rusia, Serbia, Tadjikistan), parţial din cauza majorării preţului ţiţeiului.
Măsurile de stimulare fiscală, care au ca rezultat majorarea consumului privat, vor începe să se atenueze în unele din cele mai mari economii din regiune până în 2020 (Ungaria, Polonia, România).
Scăderea populaţiei apte de muncă, care reflectă parţial emigrarea către Europa Occidentală din ultimii ani, limitează perspectivele de creştere pe termen mediu în Europa Centrală. Creşterea moderată a investiţiilor publice s-ar putea reduce şi mai mult în absenţa unui progres susţinut în adoptarea reformelor structurale, se mai arată în raportul „Global Economic Prospects”.
