Conflictele interstatale, motivate în special de controlul asupra resurselor economice sau de acţiunile teroriste, vor redeveni, în deceniul următor, principalul risc în lume, se arată în raportul anual al Forumului Economic Mondial (WEF), transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres.
În raportul intitulat “Riscuri Globale 2015”, elaborat pe baza analizelor efectuate de circa 900 de experţi în domeniile economic, politic şi social, acest risc “este mai probabil” decât fenomenele meteo extreme provocate de schimbările climatice sau disoluţia autorităţilor statale.
Printre alte riscuri semnificative enunţate în document se numără instabilitatea socială generată de şomajul ridicat ori de precaritatea locurilor de muncă, diminuarea disponibilităţii resurselor de apă, posibile epidemii de boli infecţioase şi proliferarea armelor de distrugere în masă.
“La 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, lumea se confruntă din nou cu riscul unor mari conflicte între state”, a indicat, la o conferinţă de presă, directoarea pentru riscuri şi competitivitate a Forumului, Margareta Drzeniek. Ea a atras atenţia că, la ora actuală, conflictele între state se desfăşoară şi prin atacuri cibernetice, acţiuni de control a resurselor, sancţiuni sau alte instrumente de natură economică.
Raportul mai sesizează creşterea numărului ţărilor care sunt dezamăgite de globalizare şi în interiorul cărora există o tendinţă de propagare a ideilor naţionaliste în detrimentul cooperării, aceasta fiind o cauză importantă a unor noi posibile conflicte interstatale.
Astfel, experţii evidenţiază accentuarea naţionalismului în Rusia (după cum arată şi criza din Ucraina), în India, dar şi în Europa, unde criza economică şi nemulţumirea faţă de partidele tradiţionale au favorizat extrema dreaptă şi formaţiunile eurosceptice.
Dificultăţile economice alimentează sentimentele naţionaliste şi apariţia conflictelor, care, la rândul lor, ameninţă structurile statale şi favorizează terorismul, situaţie observată în Siria şi Irak, ţări aflate parţial sub controlul grupării jihadiste Statul Islamic, se explică în text.
Autorii raportului subliniază că şi noile tehnologii reprezintă un risc, dând exemplul “terorismului biologic” sau al erorilor umane comise în laboratoarele de cercetare şi care pot avea consecinţe catastrofale, unul dintre experţi vorbind despre pericolul unui “echivalent biologic al crizei financiare”. Un alt exemplu prezentat este cel al inteligenţei artificiale, estimându-se că, în următoarele două decenii, aproape jumătate din locurile de muncă din SUA ar putea fi substituite de maşini sau roboţi, cu toate consecinţele sociale ce decurg dintr-o asemenea evoluţie.
Drept urmare, este important ca statele să-şi intensifice cooperarea pentru a face faţă acestor ameninţări, a conchis Margareta Drzeniek la prezentarea raportului ce va fi dezbătut de liderii mondiali la Forumul de la Davos.
Cancelarul german, Angela Merkel, secretarul de stat al SUA, John Kerry, preşedintele Franţei, François Hollande, şi premierul chinez, Li Keqiang, se numără printre cei peste 300 de lideri politici de prim plan care vor participa săptămâna viitoare la cea de a 45-a ediţie a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, au anunţat organizatorii.
Alături de lideri politici se vor regăsi nume importante din domeniul businessului, precum fondatorul Microsoft Corp., Bill Gates, preşedintele Alibaba Group Holding Ltd., Jack Ma, directorul general de la Yahoo!, Marissa Mayer, şi directorul operaţional de la Facebook Inc., Sheryl Sandberg. De asemenea, lista decidenţilor din domeniul politicii economice include nume precum Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, Christian Noyer.
Tema aleasă pentru acest an de fondatorul WEF, profesorul Klaus Schwab (foto), este “noul context global“. Într-o scurtă alocuţiune în faţa presei, Klaus Schwab a apreciat că lumea se găseşte, în prezent, într-o situaţie critică, la o răscruce de drumuri. “Două drumuri se găsesc în faţa noastră, unul al dezintegrării, al urii şi al fundamentalismului, iar, pe de altă parte, unul al solidarităţii şi al cooperării“. Pentru fondatorul WEF, acest forum ar trebui să faciliteze găsirea de noi soluţii, pentru a restabili încrederea şi stabilitatea economică, în calitate de platformă de cooperare între reprezentanţii politici şi societatea civilă.
Aproximativ 2.500 de participanţi din peste 140 de ţări sunt aşteptaţi în perioada 21-24 ianuarie la cea de a 45-a ediţie a Forumului Economic Mondial de la Davos.
