Acasă MediuDezvoltare Durabila Supărare pe Strategia Forestieră Europeană

Supărare pe Strategia Forestieră Europeană

de L M

Autoritățile de mediu din România sunt nemulțumite de Strategia Forestieră Europeană, dar mai ales de modul în care nu s-a făcut consultarea oficială cu statele membre. Supărarea mare este generată de faptul că protecția pădurilor virgine sau similare lor s-ar părea că revine în exclusivitate statelor membre, fără suport financiar comunitar; și numai patru țări ar fi implicate în acest proces: România, Bulgaria, Suedia și Finlanda. De fapt, nemulțumiți sunt și forestierii români, care acuză Strategia că nu recunoaște și valența economică a lemnului.

„România susţine toate demersurile care vin în protejarea mediului înconjurător, care tind să reducă emisiile de carbon. (…) Susţinem inclusiv dezbaterile pentru Strategia Forestieră. Am văzut zilele trecute acele dezbateri în cadrul informal şi formal legate de Strategia Forestieră Europeană. Ele trebuie să aibă loc într-un cadru organizat, astfel încât statele membre să îşi exprime punctele de vedere cu privire la această strategie forestieră. Europa are o strategie forestieră, se pregăteşte una nouă care va avea noi ţinte şi ambiţii mult mai clare. Tocmai de aceea, dialogul este unul extrem de important şi esenţial”, a declarat, luni, Barna Tanczos, într-o conferință de presă.

„Zilele trecute, până vineri, a circulat o variantă neasumată de Comisie, o variantă draft a acestei noi strategii care, oficial, nu a fost prezentată statelor membre. Un draft care a parcurs o procedură de consultare publică cu cetăţenii, dar care abia vineri s-a materializat într-un document oficial al Comisiei. Înainte de asumarea publică oficială a acestei strategii şi prezentarea atât spre informarea Parlamentului, cât şi a comitetului regiunilor şi al Comitetul economic şi social, documentul a circulat pe căi neoficiale către statele membre, a precizat ministrul.

În aceste condiții, „Austria a iniţiat o scrisoare deschisă care a fost susţinută atât de Germania, cât şi de Finlanda, Franţa, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia şi România. Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esenţiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii”, a precizat demnitarul.

De fapt, declarațiile ministrului au fost făcute chiar înainte de a pleca la lucrările Consiliului informal al miniștrilor mediului din UE, ce se va derula la Ljubljana, în zilele de 20 și 21 iulie 2021. Tanczos a anunțat că va avea o întâlnire bilaterală cu comisarul pe Mediu. „Vom discuta inclusiv acest aspect, cât şi aspectele legate de tot ce înseamnă exploatare forestieră, protecţia biodiversităţii, infringement pe păduri din punctul de vedere al României şi pentru a susţine demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene, astfel încât aceasta să aducă beneficii în primul rând mediului şi în al doilea rând statelor care îşi vor asuma un rol esenţial în implementarea strategiei”, a menţionat oficialul.

Strategie comunitară

Comisia Europeană a adoptat, vineri, noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, în concordanță cu prevederile Pactului verde european (Green Deal), care se bazează pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. Cele mai importante prevederi se referă la faptul că se preconizează plantarea a 3 miliarde de arbori până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice – copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.

Totodată, Strategia stabileşte o viziune şi acţiuni concrete pentru creşterea cantităţii şi calităţii pădurilor din UE şi pentru consolidarea protejării, refacerii şi rezilienţei lor. Acţiunile propuse vor mări sechestrarea carbonului prin îmbunătăţirea absorbanţilor şi a stocurilor, ceea ce va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Strategia se angajează să protejeze cu stricteţe pădurile primare şi seculare, să refacă pădurile degradate şi să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să menţină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile şi de care depinde societatea.

Asfor: Strategia nu asigură echilibru

Noua Strategie Forestieră Europeană nu acoperă suficient echilibrul între funcțiile de mediu, sociale și economice ale pădurii, susține Asfor, asociație a forestierilor din România.

„Lansată în urmă cu trei zile în contextul recunoașterii importanței lemnului în procesul de decarbonizare, noua Strategie Forestieră Europeană nu reușește să recunoască complexitatea și importanța realizării unui echilibru între rolul economic, social și de mediu al pădurilor”, se arată într-un comunicat de presă al Asfor.

Forestierii se aliniează conceptului promovat de EOS (Organizația Europeană a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului), prin care pădurile și produsele forestiere sunt căutate pentru rolul lor de atenuare a schimbărilor climatice. Pădurile captează și sechestrează cantități mari de carbon, iar produsele din lemn sunt tot mai utilizate, înlocuind alte materiale a căror producție generează volume mari de gaze cu efect de seră.

„Scenariile și practicile silvice propuse în strategie ar trebui să asigure pe termen mediu și lung funcționarea  bioeconomiei europene. Acest lucru înseamnă utilizarea pe scară tot mai largă a lemnului. De asemenea, trebuie să crească gradul de retenție a carbonului în păduri, dar acest lucru nu înseamnă renunțarea la recoltarea lemnului, ci creșterea durabilității și maximizarea utilizării lemnului recoltat din păduri”, spune Asfor.

Noul document al Comisiei Europene nu identifică măsurile adecvate pentru creșterea ofertei de lemn pe piață și nu abordează problema îmbunătățirii competitivității și a condițiilor generale de creștere a bioeconomiei. O strategie eficientă de gestionare durabilă a pădurilor ar trebui să vizeze consolidarea componentei economice în armonie cu angajamentele asumate în plan social și de mediu.

„Mulți oameni nu realizează că pentru a avea păduri sănătoase, acestea trebuie îngrijite, iar îngrijire înseamnă și recoltarea lemnului. Proprietarii de păduri au nevoie de venituri pentru plata costurilor continue generate de gestionarea pădurilor: lucrări de prevenire a incendiilor, întreținerea drumurilor și eliminarea speciilor invazive,  acoperirea impozitelor anuale etc. Ei trebuie încurajați să investească o parte din veniturile obținute din vânzarea lemnului în gestionarea durabilă a pădurilor.

Pădurea este asemenea  unei grădini sau unei livezi pe care, dacă nu o îngrijești, se degradează și, în cele din urmă, nu mai asigură la nivelul dorit acele beneficii de mediu, sociale și economice fără de care societatea nu poate să-și atingă  țintele care privesc economia verde, iar o viață prietenoasă cu mediul devine imposibilă”, a declarat Ciprian Muscă, președintele Asfor.

„Din document lipsesc analizele privind disponibilitatea viitoare a lemnului și interdependența dintre exploatarea forestieră și celelalte industrii. Strategia nu ar trebui să neglijeze componenta economică a sectorului forestier european, un sector cu o cifră de afaceri anuală de 35 miliarde euro și sute de mii de angajați”, susțin forestierii.

Din păcate, documentul propus este unul rigid. Strategia nu se poate aplica unitar în toată Europa. Iar faptul că nu recunoaște existența piețelor locale și nu răspunde nevoilor comunităților locale și specificității acestora, invalidează chiar unele dintre afirmațiile cuprinse în text cu privire la utilizarea în cascadă a lemnului.

„Atragem atenția că există diferențe semnificative între statele membre și chiar și între regiuni, iar o aplicare unitară a principiilor din strategie la nivelul UE nu este fezabilă. În acest context, încercările comunității europene de a se îndrepta către o economie verde și un stil de viața în armonie cu natura trebuie să fie bazate pe exemple reale și specifice fiecărei comunități a blocului comunitar”, completează documentul.

 

din aceeasi categorie