Companiile au anunţat investiţii de peste 70 de miliarde de euro în sectorul energetic românesc în următorii zece ani, cea mai mare parte fiind în producţia de electricitate, a afirmat Eric Stab, vicepreşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC) şi CEO al Engie România. Investițiile sunt necesare atât pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și pentru dezvoltarea și retehnologizarea sectorului, de la producție, la transport și distribuție. Pe de altă parte, la nivel mondial, companiile din minerit trebuie să investească aproximativ 1.700 de miliarde de dolari în următorii 15 ani pentru a putea livra suficient cupru, cobalt, nichel şi alte metale necesare pentru reducerea emisiilor de carbon.
„Din cele 70 de miliarde de euro, cea mai mare parte, 31 de miliarde de euro, se va duce în sectorul electricităţii: 26 de miliarde de euro în producţie, inclusiv în surse regenerabile, iar restul de 5 miliarde de euro în reţele”, a spus Eric Stab, care a participat la o conferinţă online pe tema tranziţiei energetice, organizată de FIC.
Totodată, 24 de miliarde de euro vor merge spre sectorul gazelor naturale, 19 miliarde în producţie, incluzând sectorul offshore, iar restul de 5 miliarde în conducte.
„O sumă de 13 miliarde de euro va merge spre renovarea clădirilor, iar 3 miliarde de euro în încălzirea urbană”, a continuat reprezentantul FIC.
La rândul său, Christina Verchere, vicepreşedinte al FIC şi CEO al OMV Petrom, a arătat, în cadrul aceleiași conferinţe, că este esenţial ca România să se pregătească să atragă fondurile puse la dispoziţie de UE pentru tranziţia energetică.
„70 de miliarde de euro este o sumă uriaşă, trebuie să fim siguri că avem fondurile necesare pentru ca aceste proiecte să fie puse în practică. Tranziţia energetică este cea mai mare schimbare prin care trec companiile din acest sector. Abilitatea principală este să absorbim banii. Trebuie să fim siguri că vom absorbi aceşti bani, sunt sume uriaşe care vor fi disponibile, încă nu s-a stabilit cu exactitate cuantumul lor, dar trebuie să ne pregătim să aducem aceşti bani. Este esenţială cooperarea între sectorul privat şi cel public”, a precizat Verchere.
Ea s-a referit la importanţa unei legislaţii clare, care să nu fie urmată de modificări, ci să fie predictibilă, pentru a atrage investitorii.
„Mecanismul pentru consumatorii vulnerabili este esenţial şi să fie pus în implementare cât mai repede posibil”, a subliniat Verchere.
1.700 miliarde de euro în minerit
Companiile din minerit trebuie să investească aproximativ 1.700 de miliarde de dolari în următorii 15 ani pentru a putea livra suficient cupru, cobalt, nichel şi alte metale necesare pentru a putea face trecerea la o lume cu emisii reduse de carbon, estimează firma de consultanţă Wood Mackenzie, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
La un summit organizat în luna aprilie de preşedintele american Joe Biden, SUA, Marea Britanie, Japonia, Canada şi alte state au decis să îşi majoreze ţintele privind reducerea emisiilor de CO2, în ideea de a opri procesul de încălzire globală. Însă, pentru atingerea acestor ţinte, va fi nevoie de introducerea pe scară largă a vehiculelor electrice, de facilităţi pentru stocarea energiei electrice generate din surse regenerabile şi facilităţi pentru transportul electricităţii, toate acestea având nevoie de metale precum aluminiu, cobalt şi litiu.
Analistul Julian Kettle, de la Wood Mackenzie, a calculat că firmele din minerit ar trebui să investească aproximativ 1.700 de miliarde de dolari în următorii 15 ani pentru a putea fi respectat obiectivul limitării încălzirii temperaturii globale la 2°C.
„La nivel industrial pare să existe o anumită reticenţă când vine vorba de investirea a suficient capital pentru a dezvolta o ofertă viitoare care să aibă amploarea cerută de tranziţia energetică”, susţine Kettle.
Companiile din minerit sunt reticente să facă investiţii mari după experienţa ultimului deceniu, când au investit în noi capacităţi, tocmai când cererea a atins un plafon, ceea ce a condus la o prăbuşire a preţurilor şi veniturilor. În plus, aceleaşi companii trebuie să îi recompenseze pe investitori, care nu vor dori să vadă cum dividendele sunt direcţionate spre cheltuieli de capital. La toate aceste provocări se adaugă şi solicitările investitorilor cu privire la aspecte legate de mediu, guvernanţă şi probleme sociale (ESG).
Australia, Canada şi Europa Occidentală au un risc redus de ESG (mediu, social şi guvernanţă), dar unele din cele mai bune resurse de nimerit sunt în zone cu riscuri mari de ESG, cum este de exemplu Republica Democratică Congo, care, potrivit geologilor americani, ar deţine aproximativ jumătate din rezervele mondiale de cobalt.
„Având în vedere că este nevoie să fie atinse obiectivele stricte privind decarbonizarea şi ESG, guvernele occidentale, băncile, investitorii şi consumatorii trebuie să se obişnuiască să opereze în jurisdicţii unde aspectele legate de ESG sunt mai complexe”, subliniază Julian Kettle.
Acesta a adăugat că este nevoie de sprijinul Guvernului pentru ajuta companiile miniere să respecte aspectele referitoare la ESG şi a putea produce în zone cu grad mare de risc, într-un mod care să fie acceptabil pentru consumatori.
„Numai atunci va putea Occidentul să îşi asigure volume suficiente de materii prime necesare pentru a putea realiza tranziţia energetică în intervalul de timp preconizat”, susţine analistul Julian Kettle.
