Ministerul Energiei și-a propus să vândă, în acest an, acțiunile pe care le mai deține la Rompetrol pentru care așteaptă să încaseze puțin peste 800 de milioane de lei. De altfel, aceasta va fi singura vânzare pe care ministerul și-o propune pentru acest an și nici nu intenționează să rețină vreo sumă. Toți banii vor merge la bugetul statului și pentru administrarea curentă a activităților din companiile unde Ministerul Energiei este reprezentat.
Bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare pe anul 2016 al Ministerului Energiei prevede încasări de ”800,327 milioane de lei, din care 800,283 milioane de lei constituite din vânzarea pachetului de acțuni deținute la SC Rompetrol Rafinare SA și 44.000 lei reprezentând venituri din vânzarea caietelor de sarcini – dosare de prezentare”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de HG. La ora actuală, statul român, prin Ministerul Energiei, mai deține 44,6959% din acțiunile Rompetrol. Iar cele 800 de milioane fac 200 milioane de dolari, cât s-a angajat firma kazahă KasMunaiGaz să dea pentru răscumpărarea a 26,7% din acțiunile Rompetrol.
Potrivit documentului, pentru cheltuielile de administrare și privatizare se alocă 69,54 milioane de lei. Pentru plata onorariilor pentru consultanți, agenți de privatizare sau firme de avocatură și cele pentru pregătirea și realizarea privatizării societăților, cheltuielile sunt estimate la 23,096 milioane de lei. ”În vederea realizării proceselor de privatizare și ținând seama de specificul operatorilor economici din energie, este necesară selectarea pe proiect a unor firme de specialitate în acordarea consultanței juridice în domeniul privatizării și al eventualelor litigii la Curtea de arbitraj cât și în domeniul evaluării societăților din portofoliu”, se arată în document.
Astfel, pentru plata anunțurilor de publicitate internă și internațională privind oferta de vânzare, selecție intermediar/consultant se preconizează cheltuieli de 533.000 lei; petru plata avocaților se estimează cheltuieli de 5,927 milioane de lei, iar pentru plata consultanților de privatizare alte 9,058 milioane de lei. Pentru alte activități necesare și premergatoare realizării privatizării și administrării, Ministerul Energiei consideră că va mai cheltui peste 7,5 milioane de lei, bani ce vor acoperi activități inclusiv cele de traducere sau curierat.
Cheltuielile cu rapoartele de evaluare realizate în procesul de privatizare și post privatizare, cu expertizele, onorariile executori judecătorești, documentațiile pentru obținerea avizului de mediu și altele asemenea mai necesită încă 10,017 milioane de lei.
Oricum, dizolvarea și lichidarea unor companii ce țn de Ministerul Energiei costă mult mai puțin, doar 6,3 milioane de lei. Sunt luate în calcul cheltuielile în special de la CN a Huilei, Termoelectrica, Petrotrans, Societatea Minieră Banat și de la Societatea Națională a Cărbunelui. ”Suma include și cheltuieli cu plata personalului care asigură paza și întreținerea bunurilor societății, inclusiv personalul tehnico-economic păstrat dintre angajații societății, plata utilităților, a documentațiilor, a cheltuielilor de arhivare și transport, taxe judiciare de timbre în vederea recuperării creanțelor, asistență juridică la litigiile ce nu au legatură cu obiectul contractului cu lichidatorii și plata cenzorilor, în cazul dizolvării și lichidării voluntare etc., indemnizațiile administratorilor speciali, contribuțiile aferente acestora precum si alte cheltuieli necesare conform contractelor”, se arată în Nota de fundamentare.
Pentru participarea la majorarea de capital al unor societăți unde statul mai are acțiuni, Ministerul Energiei alocă 12,5 milioane de lei. Iar serviciile unei firme sau a unui expert în resurse umane, pentru recrutare de personal pe OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă mai costă 4,3 milioane de lei, aproape un milion de euro.
Principalele societăți la care urmează să se implementeze prevederile ordonanței sunt Compania Națională a Uraniului, Societatea Electrocentrale Grup, Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) Mioveni, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, Societatea Uzina Termoelectrică Midia, Societatea Electrocentrale București, Societatea Electrocentrale Constanța, Complexul Energetic Oltenia, Oil Terminal și Hidroelectica (în situația ieșirii din procedura insolvenței). În plus, la Romgaz și SN Închideri Mine Valea Jiului sunt posturi ocupate temporar în Consiliile de Administrație.
”Cheltuielile legate de plata serviciilor consultanţilor de specialitate în vederea elaborării de strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, precum şi soluţii de reformă energetică referitoare la evoluţia sectorului energetic: energie electrică şi termică, hidro, nucleară, petrol, gaze, resurse minerale energetice sunt estimate la 5,328 milioane de lei, iar cheltuielile legate de elaborarea de strategii, studii și sinteze referitoare la evoluția și ajustarea structurală a industriei energetice la 7,992 milioane de lei”, mai precizează documentul.
Statul așteaptă peste 400 milioane de euro
Prin HG, peste 90% din încasări vor ajunge la bugetul statului, adică 732,894 milioane de lei. În plus, statul se mai poate baza și pe dividende în cunatum de 1,123 miliarde de lei, bani proveniți de la operatorii economici ce îşi desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Energiei.
În total, veniturile sunt estimate la 800,327 milioane de lei, iar cheltuielile de administrare și privatizare la 69,54 milioane de lei, adică 8,69 % din veniturile din privatizare. ”Impactul financiar va fi de plus 1,123 miliarde de lei (sumă ce urmează a fi virată la bugetul statului) și de plus 732,894 milioane de lei (sumă ce urmează a fi virată în contul curent al Trezoreriei Statului)”, completează Nota de fundamentare.
