Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) va putea asigura colectarea și reciclarea a peste 90% din ambalajele de băuturi, consideră actorii din piața ambalajelor. Sistemul ar trebui să intre în funcțiune în noiembrie 2023, termen considerat destul de strâns pentru îndeplinirea tuturor condițiilor. După ce va fi funcțional, sistemul românesc va fi al doilea, după Germania, în ceea ce privește trasabilitatea deșeurilor de ambalaje, au declarat reprezentanții industriei de profil la conferința Pria Environment.
Autoritățile de mediu se chinuie de mai mulți ani să promoveze un sistem care să urmărească trasabilitatea deșeurilor de ambalaje, cu scopul declarat de a se obține o colectare și reciclare cât mai bune. Pentru ambalajele de băuturi, statul preconizează introducerea Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), susținut de compania ReturRo, la care statul este acționar. Toți participanții la conferința Pria Environment au susținut necesitatea unui astfel de sistem, dar și provocările pe care le ridică implementarea lui.
Alice Nichita, reprezentanta Alianţei producătorilor de băuturi din România şi preşedinta Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare (APBR), a ținut să atragă atenția asupra complexității procedurilor.
„Etapa operaţională pe care am început-o acum este una extrem de importantă şi complexă, cu multe etape, poate mai puţin vizibile. În spatele uşilor sunt foarte multe etape de pregătire, etape pe care le începem chiar în prezent, prin demararea înregistrării producătorilor şi comercianţilor în sistem. Se află în lucru, de altfel, infrastructura IT care va permite înregistrarea producătorilor şi comercianţilor. După cum spuneam, vorbim de contracte pe care ReturRo va trebui să le semneze cu aproximativ 4.000 de producători şi peste 80.000 de de comercianţi. Toată această bază de date va permite ReturRo, ulterior, să gestioneze, să planifice şi să eficientizeze infrastructura logistică de colectare”, a spus Nichita.
În viziunea reprezentantei Alianţei producătorilor de băuturi din România, SGR este un sistem complex ce depăşeşte ţintele legislative şi care poate ajunge un grad de recuperare a ambalajelor de tip PET, sticlă şi aluminiu pentru industria de băuturi, în proporţie de 90%.
Preocupări limitate
„Părerea mea este că se trece de la nimic la prea mult, deodată, într-un timp mult prea scurt. Adică e stilul ăsta, al nostru – de la <n-am avut nimic> la <deodată vrem să fim campionii mondiali> şi fiecare sticlă să fie marcată cu nume, prenume, cu un soft care să gestioneze miliarde de etichete pe an. O să vedem…”, a declarat Radu Merică, director general RER Ecologic, în cadrul conferinţei PRIA Environment, care a ținut să precizeze că susține introducerea SGR.
Pe de altă parte, Merică a atras atenția asupra deșeurilor biodegradabile, ce reprezintă jumătate din cantitatea de deșeuri generate de români și pentru care nu sunt promovate politici de mediu la fel de puternice ca în cazul deșeurilor de ambalaje.
„Cel puţin 50% din deşeul României este biodegradabil. Ne chinuim şi dăm legi, facem automate cu scannere pentru ambalaje din PET care cantitativ reprezintă poate 6% din tot deşeul României. Creăm un sistem de sute milioane, cu legi, cu organizaţii, însă nu vedem partea de 50% care e deşeu biodegradabil şi care, de fapt, e cel care dă disconfortul şi poluarea la groapă şi gazele cu efect de seră, metanul. Acolo noi ne facem că nu vedem, nu ştim, nu auzim”, a spus Merică.
„Eu zic că e foarte bine că ne preocupăm de ambalajele de unică folosinţă, însă ar fi şi mai bine ca, la nivel guvernamental, la nivelul Ministerului Mediului, să se preocupe şi de partea de deşeu biodegradabil”, a punctat Radu Merică.
Colectarea selectivă și reducerea amprentei de carbon
„Economia circulară poate reduce amprenta de carbon, în medie, cu 50%. Deci, fără să mai facem niciun efort, fără să ne oprim de la scos cărbunii din Valea Jiului, o economie circulară vine cu o scădere de 50% a amprentei. De ce să fim printre primii? Aş spune că e un început acum pentru toate naţiunile europene şi ale lumii de a face paşii către circularitate”, a declarat Constantin Damov, preşedintele Green Group, la conferința Pria Environment.
„Media europeană de circularitate, nu de reciclare, conform Eurostat, este de 13,8%. Potenţialul este enorm şi credem că printr-o colaborare între toate segmentele, începând de la companiile de colectare, sortare, sistemul depozit-producător, România are o şansă să facă paşii către circularitate cu o viteză foarte mare. Eu sunt optimist şi cred că vom putea să ne batem în zona de circularitate cu foarte multe dintre ţările europene. Nu este un handicap mare de recuperat. Totuşi, la nivel mondial avem un regres. Dacă în 2020 gradul de circularitate era undeva la 9,2%, la nivel mondial, circularitatea a scăzut la 8,6% şi acesta este un pas îngrijorător. Există foarte multe tendinţe, există foarte mult „green washing” în care se arată că se reciclează, dar de fapt, în acelaşi timp, se produce mult mai mult. Totul este pe o creştere, producţia de mase plastice se estimează că va creşte de trei ori, până în 2050. Un procent de 10%, în 2050, nereciclat înseamnă 30% nereciclat, astăzi”, a subliniat Damov.
Ultima dată de intrare în funcțiune a SGR stabilită de Guvern este 30 noiembrie 2023. Sistemul presupune plata unei garanții de 0,50 lei pentru fiecare recipient la achiziția băuturilor, bani ce vor fi returnați atunci când se returnează ambalajul. Sistemul va fi administrat de compania ReturRo, la care statul este acționar.
