Şefii celor mai puternice companii mondiale de petrol şi gaze au fost prezenţi la Paris, la World Gas Conference (WGC), pentru a dezbate viitorul gazelor naturale. Din păcate, din România, deşi unul dintre cei mai importanţi producători de gaze naturale din Uniunea Europeană, nu au participat decât reprezentanţii Romgaz şi ai unei companii de servicii din domeniu, Cis Gaz din Târgu Mureş. Transgaz nu a fost prezentă la manifestare şi nici Petrom, nici măcar prin „patronul” OMV. Austriecii şi-au trimis la WGC doar câţiva reprezentanţi ai EconGas, o subsidiară care vinde gaze în Austria, Germania, Italia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Slovenia. De asemea, niciun reprezentant al autorităţilor române nu şi-a făcut apariţia la Conferinţa de la Paris.
Trebuie remarcat că, într-adevăr, Romgaz s-a prezentat la Paris ca orice altă mare firmă: cu stand propriu, de dimensiuni onorabile, care se încadra perfect în cadrul expoziţiei ce a însoţit Congresul Mondial al Gazelor. Din punctul nostru de vedere, standul Romgaz a fost mai impresionant decât cel al EconGas, lângă care a fost amenajat. Sigur, standul românesc nu a fost de dimensiunile celor ale Gazprom, ExxonMobil, Chevron sau al gazdelor, Engie (GDF Suez) şi Total. De menţionat, Engie a adus la eveniment şi reprezentanţi ai subsidiarei din România, Distrigaz Sud Reţele.
În total au fost 341 de companii şi autorităţi care au avut stand propriu, participarea depăşind 4.000 de persoane.
Dar, la această manifestare este ca la Olimpiadă: „important este să participi”! Cum manifestarea are loc o dată la trei ani, iar la WGC participă absolut toţi marii jucători ai pieţei mondiale, este de preferat la România să participe cu pavilion naţional! Următoarea manifestare va avea loc în anul 2018, la Washington, partenerul principal al evenimentului, anunţat încă de pe acum, urmând să fie Chevron. De aceea, încurajăm autorităţile să înceapă demersurile de participare încă de pe acum!
Gazele naturale – o oportunitate
Prezent la manifestare, dirctorul general al Romgaz, Virgil Metea (foto), a declarat pentru Focus-Energetic.ro: „Gazele naturale sunt cele mai curate hidrocarburi, iar, în condiţiile actuale, în care se încearcă limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi, în consecinţă, a schimbărilor climatice, se pune, din ce în ce mai apăsat, problema înlocuirii cărbunelui cu gazele naturale în producerea de energie electrică”. El a subliniat că, pe plan mondial gazele naturale vor juca, în continuare, un rol important, tocmai de aceea este necesar ca acestea să ajungă de la producător la consumator. „Una dintre ideile vehiculate la Conferinta Mondială a Gazelor naturale din acest an, în ceea ce priveşte accesul la resursele de gaze, a fost aceea a Gazelor Naturale Lichefiate (GNL). Previziunile sunt că, până în anul 2035, tranzacţiile cu GNL la nivel mondial pot depăşi cantitatea de gaze transportată prin conducte. În concluzie, gazul natural poate asigura cererea la nivel mondial, poate furniza securitate energetică şi deschide noi căi spre o economie cu emisii scăzute de carbon”, a mai spus directorul general al Romgaz, Virgil Metea, la sfârşitul WGC 2015.
Urmează WGC 2018
Odată cu încheierea WGC 2015, preşedinţia Organizaţiei Internaţionale a Gazului (IGU) a fost preluată de către americanul David Carroll, fost director general al Institutului Tehnologic al Gazelor, de la Chicago, în condiţiile în care viitoarea Conferinţă Mondială a Gazelor va avea loc, în anul 2018, la Washington. În ultimii trei ani, preşedinţia IGU a fost asigurată de francezul Jerome Ferrier.
Şansele lui Carroll de „a orchestra” unitatea deplină între cele 91 de state membre ale IGU în timpul celor trei ani ai mandatului său par slabe, după ce la WGC de la Paris s-a văzut că diferențele dintre SUA și Europa sunt din ce în ce mai mari şi „ nu se opresc” doar la voltajul diferit de la prize (europenii utilizează 220 volţi şi o frecvenţă de 50 herţi, iar americanii – 110 V şi 60 Hz).
Iniţiativa a şase companii europene de a stabili un preţ mondial al emisiilor de gaze cu efect de seră (certificate CO2) a fost respinsă de şefii marilor companii americane Chevron şi ExxonMobile, care preferă investiţiile în gazele de şist şi în fracturarea hidraulică, în locul „taxării” dioxidului de carbon. Şi reprezentantul Gazprom, Alexander Medvedev, a declarat că ruşii se mai gândesc dacă aderă la demersul „celor şase”, deşi Gazprom ar fi unul dintre principalii beneficiari, dacă producţia de electricitate în termocentrale ar trece de pe cărbune pe gaze naturale.
Totuşi, Carroll a cerut înăsprirea standardelor de reglementare. El a dat exemplul SUA, care au introdus limite mai stricte privind emisiile de CO2 de la centralele electrice. „Din fericire, în SUA avem această capacitate, având în vedere abundența gazului de șist la costuri relativ scăzute, ceea ce poate conduce la această limitare, fără a penaliza economia”, a spus Carroll.
Reamintim, şefii BG Group (Helge Lund), BP (Bob Dudley), Eni (Claudio Descalzi), Royal Dutch Shell (Ben van Beurden), Statoil (Eldar Saetre) şi Total (Patrick Pouyanné) au transmis o scrisoare deschisă, prin care cer guvernelor şi participanţilor la COP 21 să introducă sisteme de stabilire a prețurilor la carbon în cazul în care acestea nu există încă la nivel național sau regional şi să creeze un cadru internațional, care ar putea conecta, în cele din urmă, sistemele naționale. „Prețurile la carbon adaugă, evident, un cost în plus pentru producția și produsele noastre, dar un cadru politic de stabilire a prețurilor la carbon va contribui la crearea unei foi de parcurs clare pentru viitoarele investiţii, la condiţii de concurenţă echitabile pentru toate resursele, indiferent de zona geografică, şi la asigurarea unui viitor mai durabil”, se arată în document.
