România va avea din ce în ce mai multe gaze naturale din Marea Neagră

Marea Neagră are un potenţial de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar 60% din producţia României va proveni, în anul 2030, din zăcăminte offshore, însă problema cea mai mare este ce se va întâmpla cu acest gaz.

„Potenţialul Mării Negre estimat de noi – o spuneam şi în urmă cu un an – este undeva la peste 200 de miliarde de metri cubi. Eu cred că este mult mai mult şi întăresc acest lucru prin faptul că, după construirea instalaţiilor de suprafaţă şi a conductelor subacvatice care aduc gaze la mal, atât de către titularul zăcămintelor Ana şi Doina (n.r. – Black Sea Oil and Gas), cât şi de viitorii producători – OMV, Exxon, Lukoil, se va crea oportunitatea de a se dezvolta şi zăcămintele mici”, a declarat Sorin Gal, director în Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), în cadrul Forumului Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence.

El a arătat că, pe lângă zăcămintele mari, de 30-40 de miliarde de metri cubi, în jurul lor sunt foarte multe zăcăminte mici, de 4-5 miliarde de metri cubi, care vor deveni fezabile după ce vor exista în apropiere instalaţiile de suprafaţă şi construcţiile necesare pentru a aduce gaze la mal.

Potrivit lui Gal, primul mare producător din Marea Neagră va fi Black Sea Oil and Gas (BSOG), care va începe extracţia în anul 2022, cu 2 miliarde de metri cubi pe an.

În ceea ce priveşte ExxonMobil şi OMV Petrom, care explorează zăcământul de mare adâncime Neptun, oficialul ANRM estimează că faza de dezvoltare va începe în 2021-2022, iar în 2024-2025, cel târziu, va începe producţia.

„Din 2030, cred că vom ajunge să avem peste 60% din producţia de gaze a României din producţie exclusiv offshore. (…) În 2030, eu estimez că Marea Neagră va aduce aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Problema cea mai mare este ce facem cu acel gaz. Aici nu pot să dau un răspuns, pentru că Legea petrolului spune că, după plata redevenţei, titularul de acord petrolier este liber să comercializeze gaze, să le utilizeze, inclusiv să le exporte”, a mai spus Gal.

El a adăugat că, prin noua lege offshore, unii dintre titularii de acorduri petroliere, respectiv OMV şi Exxon, deja au utilizat o clauză, un articol din lege, şi li s-a prelungit cu 15 ani acordul petrolier.

Nu ne-am descurca fără curent electric

Directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a încercat să explice cât de importante sunt investiţiile în sectorul energetic, arătând că, dacă am stinge luminile şi ne-am deconecta de la reţeaua electrică timp de o oră, nu mai sunt posibile multe dintre activităţile curente ale omului din societatea modernă.

„Trebuie să ne sporim capacităţile de producţie, pentru că energia electrică este sursa vieţii noastre de zi cu zi. Spuneam la un moment dat, mai în glumă, mai în serios, încercaţi să stingeţi toate luminile sau decuplaţi-vă de la electricitate o oră şi vedeţi că, brusc, aşa, viaţa nu mai are sens. Vrei să te uiţi la televizor, vrei să citeşti o publicaţie online… Toate aceste lucruri cu care ne-am obişnuit nu mai sunt posibile şi atunci îţi dai seama de importanţa securităţii energetice, de importanţa pe care o au aceste investiţii care generează, practic, stabilitate şi confortul nostru de zi cu zi şi, nu în ultimul rând, sunt un motor de dezvoltare”, a arătat Badea, la Forumul Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence.

El a precizat că OUG 114/2018 a pus compania într-o situaţie complicată, Hidroelectrica fiind nevoită să pună “pe hold” planul de investiţii de 1,1 miliarde de euro pe care îl avea pentru următorii cinci ani.

„Înainte de insolvenţă, Hidroelectrica se târa, jupuită, pe de o parte de băieţii deştepţi din energie, pe de altă parte de investiţii fără sens, de băieţii deştepţi din investiţii. A fost nevoie de un proces dureros, a fost nevoie de mult curaj. Anul trecut am avut un profit istoric, de peste 2 miliarde de lei. Trebuie să vinzi mai bine, pe de o parte, şi trebuie să reduci din costuri; de aici succesul Hidroelectrica. În ultima perioadă, cel puţin, am încercat să vindem la preţul corect, dar şi să optimizăm costurile, să nu cheltuim bani inutil. Suntem, însă, la sfârşit de ciclu (n.r. – de viaţă a utilajelor), mare parte din capacităţile noastre sunt învechite şi trebuie să investim”, a continuat Badea.

El şi-a exprima speranţa că OUG 114 este doar o pauză, iar piaţa de energie din România îşi va relua procesul de liberalizare.

„Nu concep să avem o economie centralizată şi reglementată de la un cap la altul”, a mai spus şeful Hidroelectrica.

E.ON vrea contoare inteligente

E.ON România şi-a propus să instaleze 400.000 de contoare inteligente în următorii opt-nouă ani, cu investiţii totale de 135 de milioane de lei, din care 45 de milioane de lei fonduri europene, a declarat Anca Dragu, directorul general adjunct al companiei, la Forumul Energiei.

„În ultimii opt ani au fost integrate aproximativ 315.000 de contoare inteligente, valoarea totală a investiţiilor fiind de circa 127 de milioane de lei. Pentru următorii opt-nouă ani, ţinta noastră este să montăm aproape 400.000 de contoare, iar valoarea acestor investiţii ar fi de 135 milioane de lei”, a arătat ea.

Cele mai avansate lucrări de smart metering sunt în judeţele Bacău şi Neamţ. Reamintim, compania deţine distribuţiile de energie electrică din județele Bacău, Botoșani, Iași, Suceava, Vaslui și Neamț.

„De curând am obţinut finanţare din fonduri europene de 45 milioane de lei, prin care vom monta peste 10.000 de contoare inteligente la consumatorii din Iaşi”, a mai spus Dragu.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în luna martie 2018 aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România, adică un număr de 443.000, deţineau contoare inteligente de măsurare a consumului de energie electrică.

Investiţii la Transelectrica şi Transgaz

Transportatorul de energie electrică Transelectrica are un plan de dezvoltare pe 10 ani care presupune un volum investiţional de circa 4,1 miliarde de lei, a declarat Bogdan Andronic, secretar de stat în Ministerul Economiei.

„Planul de dezvoltare al Transelectrica pe 10 ani presupune un volum investiţional de circa 4,1 miliarde de lei şi are patru puncte de atenţie: retehnologizarea reţelei, integrarea producţiei din Dobrogea, creşterea interconectivităţii şi creşterea capacităţii de alimentare a consumatorilor din zonele cu producţie deficitară”, a arătat el.

Din această perspectivă, următorii 10 ani înseamnă 1.000 de kilometri de linii noi şi retehnologizarea a peste jumătate din totalul de 81 de staţii electrice de transformare.

„2019 este un an dificil, de tranziţie spre o nouă perioadă de reglementare, cu multe provocări care vin urmă, dar, aplicând măsurile pe care le-am gândit, la finalul lui vom avea o companie mai puternică şi mai aproape de traiectoria normală a unei companii strategice de interes naţional şi, mai nou, regional, aşa cum este Transelectrica”, a completat Andronic.

În ceea ce priveşte transportatorul naţional de gaze naturale, Transgaz, cealaltă companie energetică importantă din portofoliul Ministerului Economiei, Andronic a precizat că proiectul major al companiei, realizarea conductei BRUA, se află în graficul din contractul de execuţie.

„Proiectul BRUA înseamnă lucrări pe 17 şantiere, fiind implicaţi peste 500 de muncitori în această fază a construcţiei. Gazoductul este împărţit în 100 de tronsoane a câte cinci kilometri de conductă. Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport de gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale din perimetrele offshore din Marea Neagră şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria”, a adăugat secretarul de stat.

El a amintit, în cadrul Forumului organizat de publicaţia Financial Intelligence, că, la începutul acestui an, Transgaz şi Banca Europeană de Investiţii au semnat contracte de finanţare în valoare totală de 138 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o premisă solidă că proiectele strategice în domeniul infrastructurii energetice vor fi realizate în termenele stabilite.