Preşedintele Traian Băsescu a avertizat că România riscă să reintre într-o perioadă de criză economică, în lipsa predictibilităţii fiscale, dând ca exemplu introducerea unor taxe care ”au bulversat mediul de afaceri”.
”Am văzut, anul acesta, o serie întreagă de introduceri de taxe, care au bulversat, pur şi simplu, mediul de afaceri. O astfel de barieră face ca investitorii să facă un pas înapoi, iar scăderea investiţiilor străine directe în acest an este o probă; pe primele şapte luni s-a înregistrat o scădere de 13,8% a investiţiilor străine directe. Dacă adăugăm la faptul că Guvernul însuşi, într-o politică de stimulare a consumului, a utilizat cu 30% mai puţini bani pentru investiţii din bugetul de stat, îndreptându-i către asistenţă socială, realizăm că, pe acest drum, România riscă să reintre într-o perioadă de criză economică”, a afirmat Băsescu, la Forumul Forbes „Reluarea creşterii economice sustenabile în pieţele emergente”.
În opinia preşedintelui, este important ca, în 2015, investitorilor să li se transmită un semnal extrem de direct legat de predictibilitea fiscalităţii în România.
Traian Băsescu a spus că a analizat diversele modalităţi de a ieşi din criză ale statelor din UE, precum Grecia, Spania, Portugalia, Italia, Franţa, şi a precizat că ”nu au avut succes acele procese de reformă care s-au aşezat sub emblema amânărilor şi a paşilor mărunţi”.
”Acele state care au prelungit momentul luării unor măsuri severe pentru restabilitatea echilibrelor macroeconomice continuă să fie în criză, nu s-au putut relansa economic şi nu şi-au rezolvat problema datoriilor, iar acum cer derogări la Comisia Europeană, de la Tratatul Fiscal, de la criteriile de la Maastricht”, a afirmat şeful statului, adăugând că aceste state nu se pot relansa economic, iar, prin amânările cerute, nu fac decât să îşi agraveze situaţia pe termen mediu.
Traian Băsescu a mai afirmat că ”există alternativa nerespectării obligaţiilor, pentru că sunt politicieni care spun că Tratatul Fiscal n-ar trebui respectat şi obligaţiile pe care ni le-am asumat în relaţia cu CE ”ar trebui renegociate”, dar acest lucru ”înseamnă întârzieri în consolidarea fiscală şi risc major”.
Potrivit lui Traian Băsescu, ”dacă România a fost una dintre ţările care au asumat soluţiile rapide şi ele s-au şi manifestat ca atare, prin restabilirea echilibrelor macroeconomice şi reintrarea în deficitele bugetare, şi în mod spectaculos, atingerea celor cinci criterii de la Maastricht, asta nu înseamnă că România nu are probleme”.
Şeful statului a menţionat că ţara noastră are ”o zonă de risc care se află în proprietatea statului”.
”Mai avem şi alte zone de risc în economia noastră. Poate nu e corect să le spun zone de risc, ci bariere în creşterea numărului de locuri de muncă şi în relansarea economică”, a spus şeful statului, dând ca exemplu ”infrastructura precară”, care s-ar fi putut afla în cu totul altă situaţie, dacă fondurile de coeziune ar fi fost utilizate. ”Construcţia de autostrăzi, le construim prea încet şi uneori prea scump, ca şi la căi ferate, de altfel”, a precizat Traian Băsescu.
Potrivit preşedintelui, o altă barieră care poate fi înlăturată pentru că ”stă în mâna Guvernului” este educaţia: ”Sistemul de educaţie românesc este prea puţin profilat pe economia românească, nu dă economiei calificările de care are nevoie, ceea ce face viaţa grea pentru investitori, pentru că trebuie să introducă forţa de lucru în cursuri de calificare”.
”O altă barieră este sistemul de sănătate. Există un proces de depreciere a stării de sănătate a românilor. Asta înseamnă că trebuie intervenit pentru achiziţie de tehnologie modernă în spitalele româneşti, şi nu aş putea spune că acest proces nu se întâmplă, dar el trebuie accelerat”, a mai menţionat Traian Băsescu, adăugând că este necesară şi specializarea cadrelor medicale, care să lucreze cu astfel de echipamente.
România este bine poziţionată din punct de vedere al stabilităţii economice
România prezintă multe oportunităţi şi este bine poziţionată din punct de vedere al stabilităţii economice, a declarat, la rândul său, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, prezent la aceeaşi manifestare.
”România prezintă multe oportunităţi şi este bine poziţionată din punct de vedere al stabilităţii economice. Dacă privim la economia românească financiară non-bancară, România este în topul ţărilor cu o stabilitate macroeconomică bună, care îşi reia creşterea economică. România a fost în recesiune, dar ulterioara creştere economică nu trebuie bazată pe datorii mari care, în termeni tehnici, înseamnă deficit de cont de capital”, a afirmat Negriţoiu.
Potrivit acestuia, creşterea exporturilor s-a datorat, în principal, activităţilor din industrie şi sectorului privat, implicit investiţiilor străine directe.
”Când ne uităm la PIB-ul României, care îşi reia creşterea, este o realitate, iar, spre deosebire de primele două trimestre cu recesiune, România îşi poate relua creşterea economică, pe baza consumului. La deficitul de cont de capital a fost o abatere de la creşterea sustenabilă, România a trecut prin programe majore de restructurare, de la -11,6%, astăzi este aproape echilibrată în cazul deficitului de cont curent – în zona de minus 1 – minus 2%. Exporturile au crescut şi principalul pilon este industria şi sectorul privat. În continuare, depindem de agricultură şi, deşi trebuie să fim o ţară agrară, avem încă probleme la acest capitol. Fără o criză socială şi o presiune, România are o capacitate fantastică de a absorbi aceste ajustări. România se situează foarte bine din punct de vedere istoric, cel mai bine poziţionată faţă de vecinii noştri”, a menţionat preşedintele ASF.
Greşeala asigurătorilor
Greşeala asigurătorilor, ca şi intermediari, este că vând produse din ce în ce mai ieftine fără să informeze clienţii că un produs ieftin înseamnă şi un produs prost, a mai spus Mişu Negriţoiu. ”Piaţa RCA este o piaţă care a crescut, dar problema este că nu cumperi pentru tine, ci pentru un terţ necunoscut, pentru că nu ştii peste cine dai cu maşina. Noi, când am ieşit pe stradă, pe drumul public, trebuie să fim conştienţi că devenim responsabili pentru orice accident. Trebuie să acordăm aceeaşi atenţie şi aceeaşi grijă când cumpărăm un produs pentru un terţ, ca şi când l-am cumpăra pentru noi. Când te duci să-şi cumperi o haină, te uiţi să fie o haină de calitate, să nu fie murdară. Când cumperi un RCA, nu te interesează ce este în spatele acestuia dacă l-ai cumpărat de la un furnizor de RCA-uri care acoperă despăgubirea. Tendinţa în RCA este să se cumpere produsul cu cel mai mic preţ. Greşeala pe care o fac asigurătorii, ca şi intermediari, este că vând produse din ce în ce mai ieftine, fără să informeze clienţii că un produs ieftin înseamnă şi un produs prost”, a atras atenţia Negriţoiu.
Şeful ASF a menţionat, totodată, că instituţia pe care o conduce le-a sugerat asigurătorilor să scadă costurile şi comisioanele în cazul RCA, dar fără să li se spună, însă, cu cât.
”Asigurătorii stabilesc preţurile poliţelor obligatorii, în funcţie de risc. Calculele actuale trebuie să acopere riscul de accidente şi acoperirea daunelor. Noi (n.r. – ASF) putem spune, la nivel agregat, că daunele nu sunt acoperite prin primele pe care le încasează, dar nu putem să spunem cât trebuie să crească fiecare primă sau cu cât să scadă costurile. Pe noi ne interesează să fie acoperite daunele pentru posesorii de poliţe şi trebuie să fie acoperite la timp. Noi o să impunem asigurătorilor indicatori agregaţi, ca ei să-şi facă o socoteală individuală pe poliţe, pe costuri şi pe încasări, să poată să acopere daunele. Mai mult decât atât nu putem face. Le-am sugerat să-şi scadă costurile, să-şi scadă comisioanele, dar nu putem să le spunem cu cât să facă aceste lucruri. Eu îmi propun să ajungem la un echilibru pe piaţa asigurărilor, înainte de ianuarie 2016, când piaţa se schimbă fundamental, prin introducerea normelor Solvency 2, care este un alt sistem de a monitoriza riscurile. O să avem în curând un set de norme, care trebuie să protejeze pe termen mediu şi lung consumatorul şi mă refer la terţ, la cel care beneficiază de RCA”, a spus Mişu Negriţoiu.
E bine să ai bani la Pilonul II de pensii
Pensia privată obligatorie (n.r. – Pilonul II) este un instrument câştigat şi, deşi nu ştiu dacă o să trăim din pensiile private sau nu, este bine să ai bani puşi deoparte în acest sistem, a afirmat preşedintele ASF.
”Cred că ar trebui să ne limităm să preluăm lucrurile bune din alte pieţe. Noi suntem foarte atenţi când vorbim despre pensiile private în România, pentru că există foarte multă sensibilitate în discuţia despre pensiile private şi cred că cel mai important pentru România este să convingem politicul că sistemul merită, că este bun şi că este safe. Şi când ne uităm la politica de investiţii avem în vedere tot acest efect de bumerang, să nu cumva ca oamenii să aibă percepţia că pierd banii. Nu ştiu dacă o să trăim din pensiile private sau nu, dar este bine să-i ai bani acolo”, a explicat Negriţoiu.
Oficialul ASF a adăugat, totodată, că, în ceea ce priveşte cuantumul contribuţiei la Pilonul II, acesta nu trebuie îngheţat. ”Cred că fiecare ţară îşi permite anumite lucruri. Probabil că Polonia îşi permite să cheltuie mai mulţi bani, a avut o economie mai puternică, nu a trecut prin criză şi îşi poate permite să facă, uneori, nişte lucruri, poate câteodată extravagante. România cred că nu este în această poziţie. Dimensiunea acestor pensii nu este de natură să schimbe fundamental resursele pentru bugetul României şi chiar politic nu am auzit ca discuţiile să meargă până într-acolo încât să se vrea schimbarea, ci ca acest instrument să fie sigur. Contribuabilii să fie protejaţi. Nu se vorbeşte nici de îngheţarea contribuţiei. Noi suntem între 4,5 şi 6% care este maximum şi cred că suntem acolo. Şi dacă, să zicem, ne oprim la 5% sau ajungem la 6% contribuţie, nu este o tragedie, dacă facem acest lucru într-un ritm mai lent. Cred că am ajuns la o masă critică în acest business şi este o presiune foarte mare asupra fondurilor de pensii, în ceea ce priveşte rentabilitatea”, a spus Mişu Negriţoiu.
Reducerea contribuţiilor sociale nu înseamnă noi angajări
Reducerea contribuţiilor sociale (CAS) de la 1 octombrie 2014 nu va determina investitorii străini să disponibilizeze resurse financiare pentru noi angajări, pentru că aceştia se tem că măsura va fi contrabalansată, în 2015, de o creştere suplimentară a fiscalităţii, dacă veniturile bugetare nu vor fi suficiente, a spus, la rândul său, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Mihai Bogza, în cadrul Forumului ”Forbes CEE – Reinventing growth în the emerging markets”.
Potrivit acestuia, investitorii au nevoie de un an complet, respectiv 2015, pentru a se convinge că reducerea CAS este sustenabilă, având în vedere că anul acesta va fi valabilă doar trei luni.
”Reducerea CAS vine ca un efect marginal, pentru că va cuprinde doar trei luni din acest an. Ca atare, nu se poate vorbi de o disponibilizare a resurselor în sectorul privat, în condiţiile în care mai întâi statul a atras mai multe resurse de la sectorul privat, direcţionându-le spre un sector care se ştie clar că este mai puţin performant. Şi atunci, pentru a putea vedea în ce măsură această reducere a CAS va fi benefică, sub aspectul creşterii angajărilor şi nu numai, ar trebui să vedem un an în care această măsură se manifestă integral, cum ar fi anul 2015, şi mai ales să vedem că această reducere nu va fi însoţită, în acelaşi an, de alte măsuri fiscale, care, dimpotrivă, vor creşte presiunea fiscală. Ne temem că la anul ni se va lua cu două mâini ceea ce ni s-a dat cu o mână în acest an şi pe ultima sută de metri. Ne temem pentru că noi nici la începutul anului 2014 nu am înţeles de ce a fost nevoie ca, după un an de creştere economică substanţială, 3,5% în 2013, după un an în care absorbţia fondurilor europene a crescut foarte mult şi după un an în care totul părea să meargă bine din punct de vedere economic, să se majoreze presiunea fiscală pe sectorul privat”, a explicat Mihai Bogza.
Preşedintele FIC a amintit faptul că, în România, pe diferite categorii de impozite, gradul de evaziune fiscală ajunge până aproape de 50%, adică sunt investitori care plătesc impozitele şi investitori care nu plătesc. „Şi atunci, o măsură de care beneficiază întreaga economie, reducerea CAS, ar putea fi contrabalansată anul viitor cu o creştere de impozite, care ne va afecta doar pe noi, plătitorii de impozite”, a subliniat Mihai Bogza.
Principala problemă a băncilor este lipsa de predictibilitate legislativă
Principala problemă a sistemului bancar este lipsa de predictibilitate legislativă, a mai spus Mihai Bogza, care reclamă numărul mare de proiecte de lege, în dezbatere, „dăunătoare” băncilor.
Principala problemă a sistemului bancar, în prezent, este lipsa de predictibilitate. ”Ştiţi câte proiecte de lege dăunătoare sistemului bancar sunt în discuţie în acest moment – legea falimentului persoanelor fizice, legea privind conversia creditelor din valută în lei. Aceste măsuri statul s-a angajat cu FMI că nu le va adopta. Cum poate mediul economic să-şi facă planuri de afaceri, când vii cu măsuri pe care ţi le-ai asumat că nu le iei, prin acordul cu FMI şi cu Uniunea Europeană?”, a spus Bogza, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Bancpost.
La solicitarea Băncii Naţionale a României şi sub presiunea sectorului bancar, autorităţile au convenit cu FMI să introducă în programele stand by şi în scrisoarile de intenţie după fiecare evaluare trimestrială mai multe prevederi prin care partea română se angaja să nu adopte legi privind protecţia consumatorilor individuali, precum legea falimentului personal, reglementarea executării debitelor restante sau conversia creditelor în valută.
Implicarea băncii centrale şi lobby-ul sistemului bancar este evident, în contextul în care Fondul Monetar Internaţional chiar a solicitat Ungariei să introducă legea falimentului personal. În România, experţii instituţiei internaţionale au acceptat argumentaţia că astfel de legi ar putea afecta stabilitatea financiară, pornind de la realitatea că sistemul local are una dintre cele mai mari rate de credite neperformante din Europa.
În plus, experţii FMI sunt îngrijoraţi de capacitatea autorităţilor de a produce acte normative echitabile, după experienţa OUG 50/2010, care a debutat ca o reglementare total în favoarea clienţilor şi uşor dezechilibrat în defavoarea băncilor, dar a fost modificată fundamental în Parlament şi a sfârşit prin a da o aparentă legalitate clauzelor abuzive practicate pe scară largă de băncile comerciale din România înainte de 2010.
Publicaţia Forbes a organizat, marţi şi miercuri, la Bucureşti, evenimentul ”Forbes CEE Forum – Reinventing growth în the emerging markets”, la care au participat reprezentanţi de marcă ai mediului economico-financiar din România, dar şi din străinătate.
