Astăzi, la New York, se deschide lista pentru semnarea Acordului privind schimbările climatice de la Paris. România, prin ministru Mediului, va semna acordul, alături de aproximativ 160 de alte state. În aceste condiții, Acordul are toate șansele să intre în vigoare foarte repede, dar depinde se ratificarea din partea statelor mari poluatoare.
22 aprilie 2016 este ziua ce marchează deschiderea spre semnare a Acordului privind schimbările climatice de la Paris, la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, se arată într-un comunicat de presă al UNFCCC (Unites Nations Framework Convention on Climate Change). Potrivit documentului, mai mult de 160 de țări și-au exprimat intenția de a semna acordul, convenit la Paris, în decembrie 2015.
Acordul de la Paris va intra în vigoare în a treizecea zi de la data la care cel puțin 55 de părți la Convenție, ce totalizează cel puțin 55% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră au depus instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare la Depozitar, care este ONU. De remarcat, China, SUA, UE, şi India reprezintă împreună 61% din emisiile globale de CO2, potrivit celor mai recente statistici, ce contabilizează emisiile la nivelul anului 2014.
În prima zi când se poate semna Acordul, și-au anunțat prezența mai mulți șefi de stat și de guvern. Ministrul Cristiana Pașca Palmer va semna documentele din partea statului român.
Acordul de la Paris este un continuator al Protocolului de la Kyoto, negociat în decembrie 1997, primul instrument internațional de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Protocolul a intrat în vigoare în 2004, când Rusia a aderat la convenție, având în vedere că, la acea vreme, era responsabilă de peste 17% din emisiile globale. Pe de altă parte, Statele Unite nu au semnat niciodată Protocolul de la Kyoto, deși era cel mai mare poluator din lume. De remarcat este faptul că România a fost primul stat care a semnat Protocolul de la Kyoto, devenit Legea nr. 3/2001
COP21
La Conferinţa internaţională privind schimbările climatice din decembrie 2015 de la Paris (COP21), cele 195 state participante au căzut de acord cu un Acord privind limitarea încălzirii globale. Textul Acordului cuprinde soluții de compromis, mulțumitoare pentru toți paticipanții, inclusiv pentru China, India și Arabia Saudită, cele mai ”contestate” țări participante la COP21 din cauza politicilor sale privind emisiile de gaze cu efect de seră.
”Obiectivul principal al acordului universal este de a menține temperatura la nivelul global crește cu mult sub 2 grade Celsius și de a efectua eforturi extinse pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale”, anunța, la acea vreme, un comunicat al Conferinței. Limita de 1,5 grade Celsius este considerată o linie mult mai sigură de apărare împotriva celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. În plus, acordul are drept scop să consolideze capacitatea de a răspunde la schimbările climatice. Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, vor fi înființate fonduri speciale, care să sprijine țările cu economii în curs de dezvoltare și cele vulnerabile să atingă țintele stabilite la nivel național.
