Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a mai făcut o mișcare în demersurile pe care le întreprinde pentru promovarea proiectului minier, susțin mai multe organizații neguvernamentale. Potrivit acestora, RMGC renunță la curțile naționale de justiție în favoarea sistemului de arbitraj internațional, mai favorabil corporațiilor.
Curtea de Apel București a primit o cerere din partea SC Roșia Montană Gold Corporation SA prin care aceasta renunță la judecarea procesului intentat cu un an în urmă Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și Institutului Național al Patrimoniului, se arată într-un comunicat de presă al Alburnus Maior. Prin acțiunea formulată, RMGC a solicitat instanței să anuleze Lista Națională a Monumentelor Istorice din anul 2010, prin care galeriile miniere din Masivele Carnic și Orlea din Roșia Montană au fost clasate ca monumente istorice de importanță națională și universală (clasa A). ”Curtea de Apel București nu poate lua act de renunțarea la judecată a reclamantei RMGC fără acordul expres sau tacit al pârâților, aspecte care vor fi tranșate la următorul termen de judecată. Asociațiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior și Salvați Bucureștiul au calitatea de interveniente în proces”, precizează documentul.
Prin eliminarea galeriilor de pe lista monumentelor istorice, RMGC ar fi putut beneficia de zonele necesare înființării exploatării miniere. ”Cât timp masivul Cârnic se află pe lista monumentelor istorice, compania nu poate obține autorizație de exploatare și orice atingere adusă monumentului istoric ar constitui infracțiune”, se arată în comunicat. La vemea demarării procesului, RMGC a invocat faptul că includerea tuturor galeriilor din Masivul Cârnic pe lista din 2010 a fost nelegală, nefiind rezultatul unei proceduri de clasare a monumentelor istorice prevăzute de lege. ”Încercând să evite pronunțarea instanței pe fondul cauzei, RMGC a făcut o cerere de renunțare la judecata intentată, cerere față de care însă pârâții trebuie să-și exprime acordul”, atrag atenția organizațiile neguvernamentale.
“RMGC nu are o problemă cu vreun abuz din partea Statului român în relație cu proiectul minei sale de la Roșia Montană. Dificultatea în care se află vine din faptul că, potrivit legislației actuale, autorizațiile finale nu pot fi emise, iar cele deja obținute în mod ilegal din partea diferitelor autorități au fost anulate de instanțe. RMGC, prin acest proces privind Lista Monumentelor Istorice, a căutat un nou mijloc de presiune asupra autorităților române, fie de a încălca legea, fie de a o schimba, pentru ca visul minei sale de aur de la Roșia Montană să se împlinească. Chiar dacă Gabriel Resources a pariat pe arbitrajul internațional, Curtea de Arbitraj Internațional de la Washington nu are nimic de spus despre statutul de monument al Roșiei Montane sau dacă Ministerul Mediului ar trebui sau nu să emită acordul de mediu pentru mină. Aceste chestiuni sunt strict de competența instanțelor naționale”, a declarat Ștefania Simion, coordonatorul echipei juridice Alburnus Maior.
În vara acestui an, Gabriel Resources, companie canadiană ce este principalul acționar al RMGC (80,69% din acțiuni), a cerut arbitrajul împotriva României la Centrul Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), invocând pierderile cauzate de neaprobarea proiectului din Apuseni.
Proiectul minier de la Roşia Montană a generat vii dispute în spaţiul public din cauza amplorii sale din toate punctele de vedere. Mina de aur preconizată a se dezvolta în Apuseni ar fi trebuit să devină cea mai mare din Europa, cu posibilitatea de a se extrage 314 tone de aur şi 1480 tone de argint, dar presupune strămutarea mai multor mii de oameni, biserici şi cimitire, plus folosirea unor cantităţi uriaşe de cianuri în procesul de extragere a aurului. Proiectul minier s-a împiedicat atunci când a trebuit să obţină avizul de mediu.
