Legile pădurii adoptate la sfârșitul sesiunii parlamentare din vară au fost analizate de Curtea Constituțională, care a decis că amândouă nu sunt bune. DNA-ul pădurii a căzut la testul de constituționalitate, motiv de supărare pentru societatea civilă. În schimb, decizia CCR cu privire la legea de finalizare a retrocedărilor a mulțumit sindicaliștii silvici. În lipsa unei astfel de decizii, s-ar fi deschis porțile pentru retrocedări suspecte care ar fi afectat bună parte din fondul forestier și ar fi pus pe drumuri mai multe sute de pădurari.
Curtea Constituțională a României a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. I din Legea pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.46/2008 – Codul silvic, se arată într-o comunicare a CCR.
De fapt, probleme de neconstituționalitate sesizate de președinte se refereau în special la modul în care se face retrocedarea fondului forestier. Mai exact, nu se stabilea o procedură de trecere a terenurilor din domeniul public al statului în cel privat al acestuia.
Cei care au fost cei mai vocali în ceea ce privește consecințele unui astfel de act normativ a fost Federația Sindicatelor Silva, care „salută” decizia Curții Constituționale a României în acest caz.
Prin această Decizie, Curtea Constituțională a României confirmă practic punctul de vedere al Federației Sindicatelor Silva. „Urmare demersurilor sindicatelor din silvicultură, prin care s-a solicitat stoparea unui nou <tun> pe seama pădurilor statului, Președintele României a sesizat, în data de 21 august 2020, Curtea Constituțională a României”, se arată într-un comunicat de presă al federației.
„Prin legifererea acestui proiect de lege, Statul Român era în pericol să piardă din proprietate o suprafață de cel puțin 142.722 hectare terenuri forestiere, ceea ce reprezintă circa 5 % din pădurile pe care le mai deține încă, pierdere evaluată la circa 2,6 miliarde de euro, dacă luăm în calcul doar raportat la valoarea lemnului. De asemenea, ar fi deschis calea pentru pierderea, în total, a circa un milion de hectare de păduri aflate acum în proprietatea publică a statului. Prin retrocedarea acestor suprafețe de păduri, urmau a fi desființate cel puțin 20 de ocoale silvice de stat, iar peste 1.000 de salariați erau în pericol de a fi disponibilizați”, se precizează în comunicat.
