Rezervele din Marea Neagră ar trebui să devină obiectul unei politici europene pe securitate energetică, deoarece au un potenţial similar cu cel al Mării Nordului, relevă „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, proiect elaborat sub coordonarea Academiei Române, în perioada februarie – iunie 2015. Pe de altă parte, deputatul PNL Andreea Paul (foto) propune înființarea unui Consiliu Public-Privat de Supraveghere în domeniul Resurselor Naturale.
„Marea Neagră este un bazin energetic, care devine de interes european comun. Rezervele din Marea Neagră au un potenţial energetic similar cu cel al Mării Nordului, dar care este mult mai puţin explorat şi exploatat. Acest potenţial trebuie să facă obiectul unei politici la nivel european în privinţa securităţii energetice. Prin licenţele acordate, România este statul riveran cel mai avansat în această privinţă”, se arată în strategie.
Astfel, exploatarea resurselor din Marea Neagră rămâne cel mai probabil proiect de asigurare a deficitului de gaze naturale pentru regiune.
Strategia relevă faptul că anexarea Crimeii de către Rusia creează o vulnerabilitate potenţială chiar şi pentru exploatarea resurselor româneşti din Marea Neagră.
„Anexarea Crimeii de către Rusia creează o vulnerabilitate potenţială chiar şi pentru exploatarea resurselor româneşti din Marea Neagră. După delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive între România şi Ucraina (soluţie acceptată prin recurs la Curtea Internaţională de Justiţie), ambelor state li s-a permis să ofere concesiuni pentru explorare. Din păcate, nu s-a făcut o înţelegere pentru zăcămintele care se întind în ambele zone economice (română şi ucraineană, actualmente de facto rusească)”, se spune în proiect, conform Agerpres.
De asemenea, Strategia precizează că descoperirile din Marea Neagră trebuie însoţite de programe care să stimuleze dezvoltarea infrastructurii specifice sectorului off-shore. Directiva europeană referitoare la politicile de securitate în off-shore trebuie transpusă în legislaţia locală. Marea Neagră are potenţial să atragă investiţii semnificative pe termen lung şi să asigure surse alternative de alimentare cu petrol şi gaze, nu doar pentru România, ci chiar pentru întreagă zonă de Sud-Est a Europei.
Proiectele Strategiei de dezvoltare a României pentru următoarele două decenii au fost coordonate de membrii Academiei Române şi de alţi specialişti din institutele aflate sub egida ei.
Elaborarea Strategiei presupune 6 faze. Termenul de redactare şi tipărire a Strategiei în forma finală este octombrie 2017. În faza a 6-a a Strategiei de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, la Centenarul Marii Uniri a României, se doreşte obţinerea, sub patronajul Preşedintelui României, a unui consens instituţional asupra Strategiei de Dezvoltare a ţării şi semnarea unui acord de îndeplinire a lui de către instituţiile şi forţele politice majore ale ţării (tip “Snagov”), în ianuarie- februarie 2018.
Transparenţă la resurse
Prim-Vicepreședintele PNL, Andreea Paul, anunță depunerea unui proiect de lege, în următoarea sesiune parlamentară, pentru creșterea transparenței managementului public al resurselor naturale. „Propun înființarea unui Consiliu Public-Privat de Supraveghere în domeniul Resurselor Naturale. Acest nou mecanism de monitorizare a legislației, birocrației și a managementului resurselor naturale are menirea de a asigura mai multă transparență și eficiență economică sporită în valorificarea resurselor naturale în avantajul românilor. Doar prin creșterea transparenței managementului public al resurselor naturale putem garanta reducerea gradului de corupție și a practicilor neloiale în domeniu. Putem obține acest lucru doar printr-un parteneriat consolidat între administrația publică, actorii privați și cetățeni” a declarat deputatul Andreea Paul.
Aceasta a precizat că „România este prinsă în blestemul resurselor naturale. Paradoxal, suntem bogat înzestrați cu resurse, dar avem un nivel de bunăstare al cetățenilor redus. De ce? Pentru că suntem pe ultimul loc în UE în ceea ce privește eficiența economică a utilizării resurselor naturale. Concret, productivitatea resurselor pe kilogram de materie primă consumată în România este de doar 0,63, de peste trei ori mai mică decât media europeană de 2 euro/kg, conform ultimelor date oficiale ale Eurostat (obținute prin raportul dintre PIB-ul/locuitor la paritatea puterii de cumpărare și cantitatea de materie primă consumată)”.
În acest domeniu, performează țări precum Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Spania și Italia, aflate pe primele locuri în UE. România obține venituri din resurse naturale de 2% din PIB, spre deosebire de Norvegia, de pildă, care obține venituri de aproape 11% din PIB, conform raportului Băncii Mondiale.
