Structurile Uniunii Europene au adoptat un nou regulament prin care produsele obținute din păduri defrișate cu mai pot fi puse pe piață; măsura se aplică și pentru produsele exportate în afara Uniunii. Autoritățile de la Bruxelles vor să impună și asigurarea trasabilității lemnului, lucru la care România este fruntașă prin deja celebrul SUMAL. Comisia Europeană va realiza și o „clasificare” a statelor din punct de vedere al defrișărilor, anunță Asfor.
Din data de 29 iunie 2023, a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2023/1115 privind produsele asociate cu defrișările și degradarea pădurilor. În urma adoptării acestuia, vechiul Regulament (UE) nr. 995/2010 a fost abrogat, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Forestierilor din România Asfor. „La baza adoptării acestui nou Regulament a stat faptul că defrișările și degradarea pădurilor sunt factori determinanți ai încălzirii globale și ai declinului biodiversității. Pădurile sunt, la rândul lor, puternic afectate de schimbările climatice. Legislativul european consideră că vor trebui depășite numeroase dificultăți pentru a asigura adaptabilitatea și reziliența pădurilor în deceniile următoare”, precizează comunicatul.
În aceste condiții, importurile și exporturile unor produse din afara, dar și din interiorul UE, vor trebui să fie conforme noii legi. Societățile comerciale vor trebui să facă diligențe pentru a proba că produsele nu provin din state în care au loc defrișări. „Dincolo de acestea, adoptarea acestui Regulament, obligatoriu în toate statele-membre UE, vine cu o abordare unitară în ceea ce privește trasabilitatea lemnului, încercând o simulare a lanțului de aprovizionare de la pădure până la produsul finit. Unele aspecte, cum ar fi geolocația, România le are deja implementate prin SUMAL; vom vedea cum vor implementa aceste cerințe și celelalte state UE. Prin SUMAL, România este mult în fața țărilor europene în ceea ce privește trasabilitatea lemnului”, atrage atenția comunicatul.
Operatorii și comercianții au la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. IMM-urile se vor bucura de o perioadă de adaptare mai lungă.
În următoarele 18 luni, Comisia Europeană va stabili nivelurile de risc scăzut, standard sau ridicat ale unor țări (sau părți ale acestora). Acest lucru se va face pe baza unei evaluări obiective și transparente. Proporția controalelor se efectuează asupra operatorilor în funcție de nivelul de risc al țării: 9 % pentru țările cu risc ridicat, 3 % pentru risc standard și 1 % pentru țările cu risc scăzut. Autoritățile competente ale UE vor avea acces la informațiile relevante furnizate de întreprinderi, cum ar fi coordonatele de geolocalizare, și vor efectua verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizei ADN pentru a verifica proveniența produselor.
Lipsă de investiții în domeniul forestier
„Economia națională trebuie să speculeze această oportunitate și să folosească resursa de lemn pentru dezvoltarea „verde” a economiei. Sectorul forestier și de prelucrare primară își poate crește contribuția la PIB, care acum este de 3,5-4%. Avem resursă din plin!”, a declarat Ciprian Muscă, peședintele Asfor. Potrivit acestuia, marea problemă a domeniului o reprezintă lipsa investițiilor pe tot lanțul, de la drumuri forestiere, la utilaje și echipamente moderne.
„În ciuda nenumăratelor păreri critice care aglomerează spațiul public, România nu are o problemă a pădurii și a lemnului decât din perspectiva modernizării sectorului forestier. Spre dezamăgirea celor care vorbesc adesea fără să știe cum stau lucrurile în realitate, viitorul pădurii nu înseamnă renunțarea la exploatare și la lemn, ci exploatarea durabilă și folosirea lemnului în cât mai multe domenii, tocmai pentru a scădea impactul schimbărilor climatice: arborii captează carbon, iar lemnul îl reține pe toată durata de viață a produselor fabricate din acest material – de la grinzi și construcții de lemn, până la piesele de mobilier din casa fiecăruia!”, atrage atenția Muscă.
