La început, “ridicate în slavă”, sursele regenerabile de energie au început să fie lovite din toate părţile: Bruxelles-ul impune suprataxe, iar Bucureştii, la fel ca “înaintaşii” lor germani, bulgari, spanioli etc “pun frână” la dezvoltarea acestora. Uniunea Europeană a pierdut “războiul economic” cu SUA, Japonia, China şi, de aceea, “a inventat” un domeniu nou, în care “să ia faţa” competitorilor: schimările climatice. S-a mers pe ideea că aceste fenomene extreme (veri secetoase, ierni geroase, inundaţii, tornade etc) sunt produse, în primul rând, de poluare, iar poluarea, la rândul său, este determinată de emisiile produse de transporturi, producţia industrială şi producţia de electricitate (în special în termocentralele pe cărbune). Bazându-se pe Protocolul de la Kyoto privind schimbările climatice, Uniunea Europeană a demarat un amplu program, care, în final, ar fi trebuit să conducă la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă, pe lângă alte beneficii, precum o mai mare independenţă energetică. Aşa a apărut şi celebrul pachet legislativ Energie – Schimbări climatice “20-20-20”, care stabileşte că, până în anul 2020, trebuie să crească eficienţa energetică cu 20%, emisiile de gaze cu efect de seră să se diminueze cu 20%, iar 20% din consumul de energie să provină din surse regenerabile, nepoluante. Din păcate, cei mai mari competitorii ai Europei, SUA şi China (practic, cei mai mari poluatori din lume) nu se supun Protocolului de la Kyoto. Aşa că Bătrânul Continent “s-a trezit” că se luptă singur cu schimbările climatice; ba, mai mult, a constatat că, din cauza condiţionalităţilor de mediu, costurile produselor europene sunt mai mari, iar preţurile finale ale acestora nu pot concura cu cele ale produselor similare mondiale. Altfel spus, produsele europene nu sunt competitive pe piaţa internaţională. Şi aşa, în loc să conducă la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă, regenerabilele mai mult “au încurcat iţele” europenilor!
Confruntate cu această situaţie, dar, totuşi, continuând “ofensica” împotriva schimbărilor climatice, atât Bruxelles-ul, cât şi statele membre au început să caute soluţii, care “să împace şi capra, şi varza”, adică şi producătorii de energie din surse regenerabile, dar şi consumatorii, mari şi mici. Românii au modificat, o dată în plus, legislaţia privind schema suport, iar europenii au pus suprataxe la importurile de panouri fotovoltaice din China.
China taxată anti-dumping
Comisia Europeană (CE) a decis să impună taxe antidumping de până la 67,9% pentru panourile solare importate din China, în încercarea de a revitaliza industria de profil din Europa. Prin introducerea taxei, Comisia sancţionează producătorii de panouri fotovoltaice din China, care, de multe ori, vând sub costurile de producţie, potrivit Bloomberg, preluat de Mediafax.
Noile taxe vor fi publicate miercuri în Jurnalul Oficial al UE şi vor intra în vigoare de la 6 iunie, la un nivel iniţial de 11,8%, urmând să crească în lipsa unui acord şi să rămână active timp de şase luni. Ulterior, taxele ar putea fi prelungite pentru cinci ani, se arată într-un comunicat al CE.
Măsura Comisiei vizează importurile de panouri solare şi materiale folosite la producţia acestora, cu o valoare totală de 21 miliarde de euro la nivelul anului 2011. Companiile europene au cerut Executivului comunitar să protejeze producătorii locali, după ce SUA au luat măsuri împotriva Chinei.
În Europa, care acoperă circa trei sferturi din piaţa monidială de echipamente fotovoltaice, peste 20 de producători au cerut protecţia legii falimentului începând din 2010, iar multe companii şi-au mutat fabrici în Asia, pentru costuri de producţie mai reduse.
Taxele sunt rezultatul preliminar al unei anchete privind practici de dumping deschise de Comisie în luna septembrie 2012.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat, recent, că ancheta nu ar rebui să conducă la taxe permanente de import împotriva Chinei. Statele UE au timp până la 6 decembrie pentru a decide dacă taxele vor rămâne active cinci ani. Comisia este dispusă să negocieze o înţelegere cu China, în cadrul căreia exportatorii chinezi să crească preţurile pentru o eventuală ridicare a taxelor, notează Bloomberg.
Pentru a stimula Guvernul de la Beijing să negocieze, executivul comunitar a stabilit taxele la nivelul iniţial mai redus de 11,8% pentru două luni, urmând ca în lipsa unui acord acestea să urce la 37,2% – 67,9%.
“AFASE regretă decizia Comisiei de a ignora poziţiile a 18 state din totalul de 27 de state membre, care au votat împotriva taxelor, bazându-se pe toate detaliile disponibile ale acestei investigaţii”, se arată într-un comunicat al Aliance For Affordable Solar Energy (AFASE). Chiar dacă Executivul european a stabilit taxe provizorii mai mici decât se aştepta, pentru primele două luni, AFASE subliniază că taxe de orice nivel vor afecta serios industria fotovoltaică europeană.
”Trebuie să fim foarte clari în privinţa unui lucru: situaţia actuală a pieţei nu lasă loc pentru creşteri de preţuri. De aceea, taxe de numai 11,8% vor stopa majoritatea proiectelor fotovoltaice din Uniunea Europeană şi vor cauza pagube întregului lanţ valoric al energiei solare europene”, a declarat Thorsten Preugschas, CEO al German Soventix şi preşedinte al AFASE.
Conform comunicatului, impactul taxelor anti-dumping a fost reliefat de către reprezentanţii industriei şi de către centrul de cercetare independent Prognos, care a concluzionat că taxe de 20% vor costa economia europeană până la 175.500 de locuri de muncă şi 18,4 miliarde de euro în materie de valoarea adăugată, în numai 3 ani.
Taxele contrazic politica UE de stimulare a creşterii energiei regenerabile, în scopul de a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020. Statele membre vor lua decizia finală, dacă se vor impune sau nu taxe definitive, în decembrie 2013.
Regenerabile cu porţia în România
Şi Executivul de la Bucureşti “a dat o lovitură” regenerabilelor: a adoptat Ordonanţa de Urgenţă (OUG) prezentată de focus-energetic.ro. Poate cea mai importantă prevedere a noului act normativ se referă la limitarea acreditării de către ANRE a noilor producători de energie verde. Conform OUG, ANRE limitează acreditarea centralelor/grupurilor electrice pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi până la nivelul total anual stabilit în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei Regenerabile (PNAER). Conform PNAER (vezi document), la sfârşitul anului poate exista o capacitate instalată de 3.647 MW şi o cantitate de 6.553.188 MWh ce vor putea primi certificate verzi.
Potrivit Transelectrica, erau deja instalaţi, după 4 luni, 2.768 MW, care au produs 2.311.190 MWh din surse regenerabile de energie, pentru care au fost emise 4.200.234 de certificate verzi. Practic, ANRE n-ar mai trebui să dea nicio acreditare în acest an!
Noua OUG introduce şi obligaţia pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) de a reglementa, prin cote anuale, cantitatea de energie electrică din surse regenerabile care se va prelua în Sistemul Electroenergetic Naţional şi stabileşte monitorizarea semestrială a investiţiilor de către ANRE, ceea ce, în opinia Guvernului, va permite aplicarea imediată a mecanismului de ajustare a supracompensării.
Prin noul act normativ, Guvernul a decis ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017 (faţă de 1 ianuarie 2017 – termenul iniţial), pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018, pentru centralele eoliene.
În prezent, sunt acordate şase certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produsă în centrale fotovoltaice, două certificate pentru energia produsă de turbine eoliene noi şi trei certificate pentru energia hidro.
Conform unui comunicat de presă al Guvernului, în OUG se precizează şi că tranzacţionarea certificatelor verzi se va face de o manieră transparentă, direct între producători şi furnizori. Ceea ce, practic, elimină traderii de certificate verzi.
La începutul şedinţei Executivului, premierul Victor Ponta a arătat că Guvernul este obligat să adopte măsuri privind sistemul de susţinere a energiei din surse regenerabile, astfel încât să se ajungă la un preţ al energiei sustenabil pentru populaţie şi industrie şi pentru ca marile unităţi producătoare să nu îşi „închidă porţile”.
Potrivit lui Ponta, Guvernul sprijină investiţiile în domeniu, dar acestea trebuie să respecte realităţile economice şi sociale.
„Este important să avem un preţ la energie care să asigure sustenabilitatea industrială, în primul rând. Avem mari unităţi producătoare care, dacă nu luăm această măsură, practic au pierderi şi închid porţile. Evident, vorbesc şi de preţul pentru populaţie. Încercăm, prin schema de ajutor, care, de altfel, este de foarte mult timp în dezbaterea publică, să găsim linia de mijloc, în care câştigă şi cei care investesc în energii regenerabile, dar mai rămâne şi o industrie şi o populaţie care să consume acea energie, că altfel o să avem energie regenerabilă şi nu o să mai aibă cine să o consume, că închidem toate fabricile”, a spus Ponta.
El a adăugat că, în ultimii şapte ani, preţul la gazele naturale în Statele Unite ale Americii, pentru industrie, a scăzut cu 66%, în timp ce în Europa a crescut cu 35%. De asemenea, la energie electrică, în SUA preţul a scăzut cu 4%, iar în Europa a crescut cu 38%.
Europa – muzeu al omenirii
„Nu trebuie să fii specialist în energie ca să înţelegi că, atunci când unii scad preţurile cu 60% şi alţii le cresc cu 35%, probabil că în România şi în Europa, dacă nu luăm măsuri, se vor închide toate fabricile şi o să rămânem doar să fim muzeu, eventual, al omenirii, ceea ce nu cred că e bine nici pentru România, nici pentru Europa”, a mai spus Ponta.
Nota de fundamentare a actului normativ precizează că amânarea acordării acestor certifiate verzi nu afectează obiectivul României ca în 2020 ponderea în consumul brut a energiei regenerabile să fie de 24%, transmite Mediafax.
„Creşterea accelerată a punerilor în funcţiune a centralelor electrice din surse regenerabile va avea un impact semnificativ în factura la consumatorul final, cu variaţii pe termen scurt între 60 lei/MWh şi 100 lei/MWh, fiind, astfel, necesară luarea unor măsuri care să conducă la sistarea efectului de creştere necontrolată a preţurilor la clienţii finali de energie electrică, în conditiile menţinerii competitivităţii sectorului industrial şi predictibilităţii cadrului legislativ privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile”, se spune în notă.
Impactul în facturi în acest an al costurilor de achiziţie de către consumatori a certificatelor verzi este de aproximativ 53 lei/MWh.
