Misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), după ce a făcut o analiză la rece a situației economice a României, a ajuns la concluzia că ceva s-a făcut, dar mai este extrem de mult de făcut. Ca de obicei, FMI a recomandat creșterea de taxe, cea mai dură referindu-se la taxa pe carbon în transporturi și rezidențial. Iar, cât privește TVA, ar trebui aplicată cota standard pentru cât mai multe articole.
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat Bucureștiul între 29 ianuarie și 1 februarie, ca parte a angajamentului său regulat cu autoritățile române și cu alte părți interesate, se arată într-un comunicat de presă al Fondului.
Concluziile sunt clare. „Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și creează venituri suplimentare. Cu toate acestea, proiectăm deficite fiscale peste 6% din PIB în următorii câțiva ani, având în vedere costurile fiscale ale noii legi a pensiilor. Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, precizează comunicatul. Potrivit documentului, „inflația este în decelerare, dar rămâne cu mult peste țintă. Politica monetară ar trebui să rămână strictă până când vor exista dovezi mai ferme că inflația va converge în timp util către banda de toleranță a Băncii Naționale a României”.
În plan macroeconomic, misiunea FMI a constatat o încetinire a creșterii în 2023, în primul rând ca urmare a reducerii consumului. Ca rezultat, rata inflației a scăzut „la o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică a fost menținută cu prudență în așteptare”.
„În 2024, se preconizează că economia se va redresa, cu o creștere apropiată de 3%, pe măsură ce consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se întăresc. Se preconizează că inflația totală va reveni treptat la intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre în curs, printre alți factori, pot împiedica normalizarea inflației”, este concluzia experților Fondului.
Aceștia estimează deficitul fiscal pentru 2023 la aproximativ 5,75% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul bugetat inițial, de 4,4% din PIB. „Noua reformă a pensiilor face sistemul de pensii mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va crea costuri fiscale suplimentare mari de aproximativ 1,5% din PIB în următorii ani”, susține documentul.
În concluzie, „deficitele mari de cont curent și fiscal constrâng capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Acestea fiind spuse, rămân unele rezerve, inclusiv rezerve internaționale adecvate, care au crescut ca urmare a intrărilor mari de fonduri UE”, se arată în comunicatul FMI.
Recomandări
Experții Fondului vin și cu recomandari: „este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor guvernamentale”. Potrivit acestora, deficitul fiscal va trebui să scadă sub 3% din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura finanțare accesibilă pe piață și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Ei sunt de părere că „pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă, dar este nevoie de mai mult”. Cauza ar fi veniturile fiscale ale României cu mult sub nivelul din țările similare și prea scăzute pentru a sprijini serviciile publice la standardele UE.
Pentru creșterea încasărilor bugetare, FMI a avansat 5 „opțiuni cheie”. Prima se referă la reforma impozitului pe venit, care presupune eliminarea lacunelor și scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, progresivitatea impozitului veniturilor persoanelor fizice. A doua opțiune are în vedere TVA, care ar trebui să se aplice la cota standard mai multor articole.
Urmează trei măsuri cu impact direct asupra populației. Experții FMI recomandă introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili; creșterea impozitării pe proprietate, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite; dezvoltarea unui mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor.
„În proiectarea și implementarea modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este esențială. Discuțiile și comunicarea timpurie a planurilor de reforme fiscale ar facilita planificarea de către firme și gospodării și ar îmbunătăți climatul investițional”, atrage atenția comunicatul FMI.
Cât privește politica monetară strictă, aceasta este justificată. „Având în vedere riscurile în creștere ale inflației din cauza creșterii puternice a salariilor și a unui impuls fiscal pozitiv în 2024, rata de politică monetară nu ar trebui să fie redusă până când inflația generală și de bază nu sunt pe o traiectorie fermă descendentă și pe cale de atingere a toleranței”, arată documentul.
Potrivit experților, ceva merge bine în România: sistemul bancar care „menține poziții puternice de capital, lichiditate și profitabilitate”. „Cu toate acestea, riscurile emergente din sectorul financiar – inclusiv nivelul crescut de împrumut în valută a companiilor – ar trebui monitorizate îndeaproape”, completează comunicatul.
