Între sindicatul Hidrosind al salariaţilor din Hidroelectrica şi Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judiciar al producătorului de electricitate, s-a declanşat un adevărat război. Sindicaliştii îl acuză pe Borza, practic, de incompetenţă, începând de la întocmirea bugetului şi până la diminuarea, de exemplu, a sumelor necesare operaţiunilor de mentenaţă, ceea ce, în timp, va conduce la scăderea siguranţei în exploatare a hidrocentralelor şi la micşorarea capacităţii de producţie a Hidroelectrica, cu consecinţe în reducerea numărului de angajaţi ai societăţii, precum şi a veniturilor celor rămaşi. În consecinţă, pe 18 mai, hidroenergeticienii vor organiza un miting de protest, la Bucureşti, la care vor participa sute de sindicalişti.
Reprezentanţii Hidrosind acuză administratorul judiciar de întocmirea unui buget de venituri şi cheltuieli pe 2013 eronat. Potrivit sindicaliştilor, Remus Borza şi administratorul special, Remus Vulpescu, ar fi elaborat bugetul pornind de la un cost de producţie de 144 lei/MWh, cel mai ridicat din istoria societăţii, şi asta pentru că au estimat greşit producţia anuală, la doar 13 TWh. Sindicaliştii susţin că, în realitate, societatea are un potenţial de producţie de 15-16 TWh în acest an, ceea ce conduce la un cost corect de producţie, de aproximativ 130 lei/MWh.
Ca răspuns la acuzaţiile Hidrosind, Remus Borza a spus că ceea ce se pierde din preţ se câştigă din producţie. „Nu este necesară o rectificare bugetară. La întocmirea bugetului, am prognozat o producţie de 13 TWh şi un preţ mediu de vânzare de 220 lei/MWh. Preţul mediu este, în schimb, mult mai mic decât estimarea iniţială, adică 180 lei/MWh pentru 2013. Pe de altă parte, producţia ar putea fi de 14 TWh, cu 1 TWh mai mult decât ce s-a prognozat. Astfel, avem o cantitate mai mare, dar la un preţ mai mic, aşa că ne vom realiza bugetul din producţie, nu din preţ”, a explicat Borza.
Pe de altă parte, el a pus sub semnul întrebării realizarea profitului de 100 milioane de euro prognozată în bugetul Hidroelectrica.
“Consumul de energie electrică a scăzut, a crescut oferta, aşa că au scăzut şi preţurile”, a mai spus Borza.
Potrivit datelor INS, consumul final de electricitate a scăzut, în primul trimestru, cu 4,5% faţă de perioada corespunzatoare din 2012. Borza explică acest fenomen prin închiderea sau intrarea în insolvenţă a unor mari consumatori industriali, precum Oltchim, Mechel etc.
Borza a declarat că oferta de electricitate a crescut datorită producţiei în centralele eoliene, dar, pe de altă parte, şi prin denunţarea contractelor cu “baieţii deştepţi”, care a condus la eliberarea unei mari cantităţi de energie, aproape 8 TWh, ceea ce a majorat oferta de curent electric pe piaţa liberă.
Cantitatea de energie ce nu poate fi valorificată pe piaţa internă, ar putea fi exportată. “Hidroelectrica ar putea vinde, în acest moment, la 40 euro/MWh. La acest preţ se adaugă taxele de export, bonusul de cogenerare etc, care adaugă 11 euro la fiecare megawatt, ceea ce duce preţul final cu care se poate exporta la 51 euro/MWh. În condiţiile în care, pe piaţa europeană, se vinde electricitatea cu 40 euro/MWh, Hidroelectrica nu poate exporta”, a mai spus Borza.
Ca soluţie, el a propus diminuarea costurilor de producţie la 30 euro/MWh (printre măsuri regăsindu-se disponibilizări de personal, scăderea costurilor cu plata pentru apa uzinată). În plus, pentru export, Borza propune scăderea taxelor şi a bonusului de cogenerare cu 7 euro, de la 11 la 4 euro/MWh. “La un cost total de 34 euro/MWh, Hidroelectrica ar putea exporta. Scăzât costurile asociate exporturilor, ar putea vinde pe piaţa europeană şi alţi producători de energie”, a mai spus reprezentantul Euro Insol.
Catastrofe evitate datorită profesionalismului angajaţilor
Hidrosind mai acuză managementul companiei de reduceri importante ale cheltuielilor cu mentenanţa şi investiţiile (213 milioane euro), fapt care poate avea consecinţe dezastruoase atât asupra companie şi a siguranţei în exploatare, cât şi asupra societăţilor care asigurau lucrările necesare. Adică, pentru obţinerea profitului estimat, de 100 milioane de euro, Borza renunţă la lucrări importante.
Potrivit Hidrosind, consecinţele „economiilor” la cheltuielile cu investiţii şi mentenanţă sunt intrarea în şomaj tehnic a angajaţilor de la cele 8 filiale Hidroserv, concedierea a peste 3.000 salariaţi de la Hidroconstrucţia, a 1.000 salariaţi de la UCM Resiţa etc.
O altă consecinţă ar putea fi producerea unor avarii la nivelul hidrocentralelor. Hidrosind a dat exemplul unui hidroagregat la CHE Săsciori-Sebeş, la care s-a declanşat un incendiu. Reprezentanţii Hidrosind susţin că Borza a refuzat ca această unitate să intre în reparaţie în toamna lui 2012, după cum era programarea iniţială, făcută înainte de intrarea Hidroelectrica în insolvenţă. După lungi insistenţe, ar fi aprobat reparaţia abia pentru luna septembrie 2013. „A fost evitată o catastrofă doar datorită faptului că au funcţionat protecţiile şi datorită profesionalismului angajaţilor, care au făcut ca incendiul să fie stins în faza incipientă”, a declarat Nicolae Aurariu, secretarul general al Hidrosind.
Profit din concedieri
În ceea ce priveşte personalul, Hidrosind acuză managementul de faptul că încearcă să obţină profitul scontat, 100 milioane de euro, mai mult în baza reducerilor de personal, decât printr-un management profesionist şi performant.
În urma unor disponibilizări şi pensionări anticipate, din luna februarie 2013, numărul salariaţilor de la Hidroelectrica a scăzut de la 5.239 la 4.903 persoane. În bugetul de venituri şi cheltuieli numărul mediu de personal este de 4.900 de salariati. Practic, a fost deja atinsă ţinta stabilită în buget. „De ce este, de fapt, necesară disponibilzarea altor sute de salariaţi!?”, a spus Decebal Sulea, preşedintele Hidrosind. „Pentru că domnii administratori nu au contractat la timp energia rămasă disponibilă în urma denunţării contractelor cu băieţii deştepţi. Pentru că, în prezent, Hidroelectrica nu reuşeşte să vândă nici la 170 lei/MWh pe PCCB (n.r. – Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale)”, au spus reprezentanţii Hidrosind. Potrivit acestora, profitul şi cantitatea record din luna aprilie 2013 nu sunt meritul administratorilor, ci ale personalului Hidroelectrica, care a reuşit să vândă pe piaţa spot (PZU – Piaţa Zilei Următoare) la un preţ foarte bun pentru condiţiile actuale: 192 lei/MWh şi o cantitate de 350.000 MWh (25% din totalul energiei vândute în luna aprilie).
Conform sindicaliştilor, până la sfârşitul lunii mai, ar urma să fie disponibilizate circa 150-200 de persoane de la Hidroelectrica. Cum Remus Borza doreşte să vândă microhidrocentralele (MHC), din Hidroelectrica ar urma să mai plece alte 300 de persoane, ce deservesc aceste facilităţi. De asemenea, încă 500 ar urma să fie disponibilizate de la Hidroserv-uri. Conform lui Borza, până la sfârşitul lunii mai, cele 8 Hidroserv-uri vor fuziona într-o singură entitate. Hidroelectrica deţine 100% din acţiunile Hidroserv.
La aceste disponibilizări se adaugă încă aproximativ 300 de persoane, ce vor pleca din companie în urma reorganizării celor 13 sucursale actuale ale Hidroelectrica, în numai 8 sucursale. Potrivit Hidrosind, urmează să fie desfiinţate cinci sucursale: Târgu-Jiu, Caransebeş, Oradea, Sibiu sau Sebeş şi Buzău.
Hidrosind acuză şi faptul că nu este respectat contractul colectiv de muncă (CCM), iar realizarea listelor cu cei disponibilizaţi este lăsată la latitudinea directorilor, fără consultarea sindicatelor. Sindicaliştii sunt de acord că, din Hidroelectrica, ar trebui să plece unii salariaţi, „care taie frunza la câini”, dar, până acum, au plecat mai mulţi specialişti, pentru că ceilalţi beneficiază de sprijin politic.
La rândul său, Borza a admis că vor fi disponibilizaţi între 150 şi 200 de angajaţi din rândul personalului TESA. Aceştia vor primi între 5 şi 12 salarii compensatorii. „Nu pot să dau 48 de salarii compensatorii (n.r. – conform CCM)”, a spus Borza.
Acesta a afirmat că din Hidroelectrica vor mai pleca încă 200-250 de oameni, ca urmare a vânzarii celor 158 de microhidrocentrale.
Potrivit lui Borza, vânzarea efectivă a microhidrocentralelor va avea loc între lunile iunie şi septembrie, în cadrul unor licitaţii internaţionale. Suma care se speră că se va obţine din această vânzare se ridică la 150-200 milioane euro. “Anul trecut, MHC au produs 108.000 de MWh, la un cost de 622 lei/MWh. Hidroelectrica trebuie să se concentreze pe exploatarea grupurilor mari, nu a celor mici, care sunt ineficiente”, a mai spus Borza.
De asemenea, în urma reorganizării sucursalelor (din 13 rămân 8), vor fi disponibilizate ale 100 de persoane, conform reprezentantului Euro Insol.
