Principalele obiective urmărite de noua Strategie Energetică a României – securitatea energetică, competitivitatea economică și sustenabilitatea mediului – reprezintă întocmai punctele Trilemei Energiei definite de către Consiliul Mondial al Energiei, România fiind pe locul 4 din punct de vedere al securității energetice, conform “2014 Trilemma Index”, însă deficitară la celelalte două capitole. Ca urmare, membrii Programului Viitorii Lideri Energeticieni (VLER) din cadrul Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) au analizat întrebările propuse în cadrul chestionarului avansat de către Departamentul pentru Energie, în data de 5 decembrie 2014, și au ajuns la concluzia că acestea nu ar fi întru totul relevante, iar contextul actual prezentat, având în vedere că securitatea energetică este prioritară pe termen lung, este insuficient analizat și fundamentat.
Conform tinerilor energeticieni, creșterea semnificativă a necesarului global de energie poate conduce la investiții de 48.000 miliarde de dolari, dintre care 40.000 miliarde de dolari pentru infrastructură energetică și 8.000 miliarde de dolari pentru programe de eficiență energetică.
Astfel, obiectivele declarate ale Strategiei Energetice a României necesită ca analiza să se efectueze şi prin integrarea în contextul geopolitic şi geoeconomic mondial şi regional, întrucât implicaţiile se pot dovedi majore şi de durată, modificând climatul în care România trebuie să îşi asigure securitatea energetică. De asemenea, celelalte componentele – competitivitatea economică şi protecţia mediului – reprezintă un punct sensibil şi necesită o abordare detaliată, având în vedere rating-ul aferent. Este esenţială definirea climatului prefigurat pentru următoarele două decade, precum şi a liniilor directoare trasate pentru atingerea obiectivelor propuse, prin mecanisme transparente şi expuse cât mai puţin mediului politic.
“Ca orice alt sector al economiei interne, energia va trebui să beneficieze de stabilitate şi predictibilitate şi să stimuleze sustenabil dezvoltarea pe termen lung. O intervenţie minimală a statului român la nivel decizional poate crea premise favorabile din punct de vedere investiţional, fără a neglija, însă, rolurile de reglementator, arbitru, administrator şi mediator pe care este obligat să le îndeplinească”, se arată în răspunsurile tinerilor energeticieni la întrebările fostului Departament al Energiei.
Aceştia arată că, în domeniul energiei, ţintele pentru anul 2030 propuse de Comisia Europeană necesită o abordare complexă la nivel naţional, având în vedere istoricul ţintelor 20-20-20 şi lipsa unei analize cost-beneficiu pe termen lung. Evenimentele pozitive din acest sector, printre care semnarea de acorduri pentru noi investiţii, listări la bursă şi descoperiri de petrol şi gaze în anumite perimetre din Marea Neagră, au fost eclipsate de introducerea de noi modificări de ordin fiscal şi legislativ, diminuarea drastică a investiţiilor în energia din surse regenerabile, amânarea deciziilor privind concesiunea şi sistemul de redevenţe referitor la resursele minerale, precum şi zvonurile legate de o potenţială operaţiune de retragere din piaţa autohtonă a unor mari companii. De asemenea, pentru anul 2013, intensitatea energetică s-a situat la o valoare de două ori şi jumătate mai mare decât media europeană, ceea ce indică posibile direcţii de acţiune. Mediul comercial păstrează în continuare distorsiuni cauzate de sistemul de promovare a energiei regenerabile, preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate în cadrul pieţei spot situându-se în anul 2014 la valori mai mici faţă de anul precedent.
Ca obiective punctuale, VLER consideră că, printre acestea, se regăsesc: susţinerea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon; promovarea eficienţei energetice atât în mediul industrial, cât şi în cel rezidenţial, public şi comercial; stimularea unei politici „bottom-top”; dezvoltarea capacităţilor de interconectare, generare şi stocar,e pentru reducerea riscurilor şi creşterea gradului de securitate energetică; accesarea fondurilor europene destinate domeniului energie – mediu; consultarea mediului de afaceri pe teme de interes comun; relaxarea fiscalităţii; asigurarea transparenţei şi obiectivităţii; consolidarea poziţiei regionale.
Din echipa VLER care a prezentat poziţia tinerilor energeticieni în privinţa Strategiei energetice a României au făcut parte George Constantin, Adrian Stratulat, George Popescu, Luminiţa Durău, Marius Lefter, Mihai Macarie şi Mihai Vilt.
