Comisia Națională de Control a Activităților Nucleare (CNCAN) a demarat proiectul „Îmbunătățirea securității și siguranței nucleare în România – Creșterea rezilienței la dezastre și a pregătirii pentru răspunsul la evenimentele nucleare și radiologice”, finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021. Până acum, România a avut parte de foarte puține evenimente radiologice, generate de interesul pentru metalul din care erau confecționate containerele unde erau depozitate sursele radioactive, și așa epuizate.
Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 asigură 3,5 milioane de euro pentru derularea proiectului „Îmbunătățirea securității și siguranței nucleare în România – Creșterea rezilienței la dezastre și a pregătirii pentru răspunsul la evenimentele nucleare și radiologice”, ce se desfășoară pe durata a 48 de luni. Proiectul, lansat joi, la București, reprezintă o continuare a celui anterior „Proiect de excelență regională pentru întărirea capacității de reglementare în domeniul siguranței nucleare și radiologice și al pregătirii și reacției la situații de urgență în România”, finanțat prin Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014.
Proiectul va fi implementat de către CNCAN, în calitate de promotor de proiect, alături de partenerii naționali, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, Poliția Română, Aviația Română, și cu sprijin din partea parteneurlui donor al proiectului, Autoritatea Norvegiană pentru Securitate Nucleară, și al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA).
Principalii beneficiari sunt autoritățile naționale, titularii de autorizație din sectorul nuclear și publicul. Scopul acestui proiect constă în îmbunătăţirea capabilităţilor naționale în prevenirea actelor teroriste și a accidentelor în domeniul nuclear și radiologic. Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), autoritatea de reglementare nucleară din România, va fi principalul beneficiar, împreună cu alte entități cu responsabilități relevante în acest domeniu .
Proiect pentru vremuri noi
„Proiectul este foarte important pentru că vom putea realiza alinierea cadrului național și a practicilor de reglementare la cele mai recente standarde internaționale și a legislației Uniunii Europene în domeniul securității nucleare și protecției împotriva radiațiilor ionizante”, a declarat Rodin Traicu, președintele CNCAN, joi, la conferința de deschidere a proiectului. Proiectul va asigura punerea în aplicare a unor recomandări primite de la misiunile internaționale derulate în România pe tema securitătii nucleare, detecției și răspunsului în cazul evenimentelor care implica materiale nucleare și radioactive care nu sunt supuse controlului de reglementare, securitățiii cibernetice în cazul instalatiilor nucleare și al pregătirii și intervenției în caz de urgență; implementarea mai multor activități din planul național de acțiune asociat cu Strategia Națională de Securitate și Siguranță Nucleară; punerea în aplicare a noilor responsabilități în gestionarea situațiilor nucleare de urgență pe care CNCAN le are, precum și îmbunătățirea pregătirii si răspunsului în caz de urgență prin punerea în aplicare a lecțiilor învățate.
„Importanța proiectului este mare, ca dovadă că doi șefi de secție de la Agenția Internaționaăe pentru Energie Atomică de la Viena au venit la București”, a spus președintele CNCAN, care a precizat că rezultatele proiectului nostru vor fi utilizate la nivel internațional.
„La nivel internațional, industria e la momentul în care trebuie să se reformeze. Funcționăm într-o lume în care amenințările clasice se transformă în unele hibride”, a atras atenția Cosmin Ghiță, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica.
Fierul vechi mai prețios ca o sursă radioactivă
România nu a avut parte de evenimente radiologice în adevăratul sens al cuvântului, singurele înregistrate având alte conotații.
„La noi, astfel de evenimente s-au produs din alte motive, care nu au vizat sursele radioactive. Au fost furturi de fier”, a spus Traicu.
Șeful CNCAN a amintit de un eveniment din 1983, când, de la Energomontaj, s-a furat un container cu o sursă. Hoțul a crezut că este inox materialul din care era confecționat containerul în care era depozitată sursa. „Vroia să facă un sifon mai mare, la mare modă în acea perioadă”, a spus Traicu.
Celălalt se referă tot la un furt de fier vechi, petrecut în 2017, în localitatea Vladimirescu, județul Arad. Atunci, doi indivizi au furat două containere cu material slab radioactiv, ca să le vândă la fier vechi. „Au fost reținuți cei doi, dar nu au putut fi duși în arest, pentru că ceilalți deținuți au protestat, că or să fie iradiați”, a spus șeful CNCAN. Situația s-a internaționalizat; containerele fuseseră aruncate în Mureș, care se varsă în Tisa, ce trece prin Ungaria. În cele din urmă, nu s-a întâmplat nimic, pentru că sursele furate odată cu containerele vizate nu depășeau nivelul natural de radioactivitate.
