Ministerul Mediului și-a stabilit un Plan de măsuri pentru acest an care urmărește îndeplinirea angajamentele stabilite prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Atenția ministerului este concentrată pe trei direcții, privind poluarea industrială, gestiunea deșeurilor și calitatea apei. Totul se rezumă la monitorizare, pentru că acțiunile pentru conformare sunt responsabilitățile altor entități, de regulă agenți economici și administrații locale. Anul 2015 este unul dintre termenele cele mai importante din programul de conformare al României, când trebuie finalizate majoritatea covârșitoare a măsurilor stabilite prin tratatul de aderare.
În perioada negocierii aderării la Uniunea Europeană, România şi-a asumat angajamente atât în ceea ce priveşte transpunerea, implementarea şi controlul aplicării acquis-ului comunitar de mediu, precum şi în ceea ce priveşte întărirea capacităţii instituţionale, susține Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Planul de măsuri prioritare a fost conceput şi utilizat ca instrument de monitorizare, pentru a se asigura condiţiile integrării rapide a României în Uniunea Europeană, precizează documentul. Planul de măsuri prioritare se elaborează anual ţinând cont atât de angajamentele asumate de România în procesul de negociere în vederea aderării la UE, cât şi de alte obligaţii care rezultă din implementarea acquis-ului UE de mediu.
Azomureș în prim plan
Planul pentru anul 2015 (vezi document – Plan_de_masuri_2015) cuprinde 28 de măsuri pentru implementarea recomandărilor şi înlăturarea deficienţelor sau a cauzelor acestora în ceea ce priveşte controlul poluării industriale, gestiunea deşeurilor şi calitatea apei.
Prin acest Plan sunt stabilite 16 măsuri referitoare la Controlul poluării industriale, dintre care 14 vizează conformarea agenților economici la Directiva IPPC. Este de remarcat atenția de care se bucură aceste companii din partea Ministerului Mediului, având în vedere că majoritatea dintre ele pur și simplu nu mai există. În Planul de măsuri prioritate 2015 figurează mai multe societăți din Brașov, care s-au desființat, locul lor find luat de afaceri imobiliare, de regulă. Este vorba de Tractorul Brașov, Aro și Colorom Codlea. Nu mai există nici Pergodur Neamț, nici Omnimpex Hârtia Bușteni. Lista este completată de Rafinăria Steaua Română și Someș Dej, care sunt în insolvență sau faliment. Singurele care mai funcționează cât de cât sunt Ispat Petrotub, cum era cunoscută la momentul încheierii negocierilor de aderare, acum Arcelor Mittal Tubular Products Roman, și Bega Real Ploiești.
Dintre firmele care au termen de conformare sfârșitul anului 2015, Azomureș prezintă cel mai mare interes, având în vedere impactul economic pe care compania îl are.
De aceeași atenție beneficiază și cele trei societăți Protan, de la Popești-Leordeni, Codlea și Cluj, unde ultima este în insolvență iar celelalte două se luptă cu amenzi mari pentru poluările produse. Închiderea acestor facilități ar produce mari neajunsuri zonelor unde funcționează.
Cel de-al doilea mare punct de monitorizare din Plan se referă la instalațiile mari de ardere. Ministrul Mediului trebuie să primească, de două ori pe an, Raportul privind stadiul implementării Programului Națonal de reducere a emisiilor, iar până pe 30 septembrie trebuie să fie gata inventarul emisiilor de SO2, NOx și pulberi în suspensie provenite de la instalațiile mari de ardere pentru anul 2014. Pentru conformarea la normele de mediu în ceea ce privește aceste emisii poluante, investițiile termocentralelor sunt extrem de costisitoare, de ordinul sutelor de milioane de euro.
Orașe fără gropi de gunoi
Cele mai importante măsuri din Plan, în ceea ce privește gestiunea deșeurilor, se referă la închiderea a 7 gropi de gunoi, până la 15 iulie 2015, ce deservesc orașe mari din țară. Este vorba de sistarea activității depozitelor neconforme din Alba – Alba Iulia, Constanța – Basarabi, Dolj – Segarcea, Hunedoara – Orăștie și Deva, Timiș – Făget și Tulcea – Agighiol (Tulcea).
Apă curată pe hârtie
Cât privește calitatea apei, întârzierile sunt notabile, având în vedere termenele de conformare de la sfârșitul acestui an. Astfel, sistemele de colectare a apelor uzate urbane din aglomerările cu peste 2.000 locuitori echivalent (n.r. – l.e.), potrivit Directivei 91/271, ar trebui să atingă nivelul mimim de 80% până la 31 decembrie 2015. Tot până atunci, ar trebui atins nivelul minim general de 77% l.e. pentru tratarea apelor reziduale în staţii de epurare a apelor uzate urbane din aglomerările cu peste 2.000 l.e., tot potrivit Directivei 91/271.
Ministerul Sănătății are obligația de a monitoriza respectarea valorilor parametrilor privind calitatea apei potabile (amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide) în 1.774 aglomerări urbane cu mai puţin de 10.000 de locuitori și în 111 aglomerări urbane cu 10.000-100.000 de locuitori. La sfârșitul anului, calitatea apei potabile trebuie să fie în totalitate conformă cu directivele europene.
