Primul Inventar Forestier Național de după 1989 arată că România are 6,99 milioane de hectare de pădure, ceea ce totalizează 2,22 miliarde de metri cubi de lemn. IFN a fost făcut după reguli comunitare și a numărat mai toți copacii țării din extravilan, nu numai cei din fondul forestier național. Lipsa acestui IFN a dus, în 2011, la suspendarea, pe termen nelimitat, a dreptului statului român de a comercializa drepturile sale de emisie de gaze cu efect de seră în baza Protocolului de la Kyoto.
Inventarul Forestier Național a fost efectuat în perioada 2008-2012, și finalizat acum, un nou ciclu de analiză fiind demarat în 2013. ”Întregul IFN are 146.000 de tabele, fiind de fapt un inventar a arborilor, și nu al arboretelor, așa cum s-a făcut la precenedul inventar, din 1986. De aceea, nu se poate face o comparație privind evoluția pădurii în acest interval de timp”, a declarat Gheorghe Marin, șeful proiectului și cercetăror la ICAS (Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice), joi, într-o conferință de presă. ”Datele arată că cel mai împădurit județ din țară este Caraș Severin, și nu Suceava, așa cum știam până acum. Iar în zona de câmpie, suprafața împădurită este de doar 5,8%, față de 8-9% cât erau informațiile anterioare”, a spus Marin. Potrivit acestuia, terenurile acoperite cu pădure este de 6,9 milioane ha +/- 1,04% (n.r. – în această categorie intră suprafețele mai mari de 0,5 ha, cu densitate de peste 10% a copacilor de peste 5 m înălțime). În total, suprafața vegetației forestiere ajunge la 6,99 milioane ha.
Volumul de lemn din pădure a fost calculat la 2,22 miliarde de metri cubi, cu o marjă de eroare de +/- 1,8%, înregistrându-se o medie de 321,9 mc de masă lemnoasă la hectar. IFN a arătat că pădurile României cumulează o creștere anuală de 54 milioane mc, cu mult peste cele 22 milioane mc cât este cota de recoltă anuală. Această cotă este stabilită în funcție de capacitatea de creștere a pădurii, cunoscută ca fiind mult mai mică până la acest IFN. ”În următorii 10 ani nu se pune problema majorării cotei de recoltă; ne vom menține în limita celor 18milioane mc/an Tăierile se fac în baza amenajamentelor silvice, ce nu permit o majorare a masei lemnoase recoltate. În plus, cea mai mare suprafață a fondului forestier nu a ajuns la vârsta de exploatare și nici nu avem intenția de a o reduce”, a declarat directorul de Politici şi Strategii din Ministerul Mediului, Dănuţ Iacob, prezent la conferinţă.
Defrișări nepăguboase
”Foarte important este faptul că tăierile, inclusiv cele ilegale, au lăsat terenurile în fondul forestier național și folosița terenurilor nu s-a schimbat. Iar suprafețele care nu s-au regenerat sunt relativ mici, de aproximativ 78.000 ha”, a declarat Cătălin Tobescu, vicepreședintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România ”Nostra Silva”. El a pus accent pe faptul că tăierile ilegale consemnate de Curtea de Conturi ”nu sunt de natură să afecteze pădurea”. Curtea de Conturi a anunțat că, în ultimii 20 de ani, tăierile ilegale de masă lemnoasă au totalizat 80 milioane mc.
IFN la 5 ani
”IFN a fost demarat în anul 2006, iar realizarea sa a fost statuată prin Codul silvic în 2008, pentru a ne alinia standardelor europene. Acest inventar trebuie realizat, la nivel naţional, o dată la cinci ani. Acest inventar trebuie realizat din nevoia de informaţii precise şi actualizate, pe baza cărora să se realizeze politica silvică, prognoze, programe şi strategii pentru dezvoltarea sectorului forestier”, a declarat directorul de Politici şi Strategii din Ministerul Mediului, Dănuţ Iacob, prezent la conferinţă.
Inventarul Forestier Național este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară. El are ca sarcină principală desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere, de a publica rezultatele analizelor respective şi de a întocmi studii/scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare inter-sectorială.
De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa ( MCPFE ). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto ( UNFCCC/KP ) şi pentru Convenția privind diversitatea biologică (CBD).
