România îşi pune la dispoziţia investitorilor potenţialul energetic din surse regenerabile, numai cel hidroenergetic fiind estimat la 8000 MW. Cum construcţia lor poate ridica unele probleme, în special de protecţie a mediului, ministrul Mediului Laszlo Borbely consideră necesar ca viitorii finanţatori să aibă acces la toate informaţiile. Oricum, atracţia pentru România este asigurată prin subvenţiile pe care producătorii le primesc.
“Estimările arată că potenţialul hidroenergetic al României este de circa 5.900 de MW şi, dacă luăm în calcul şi Dunărea, putem ajunge la 8.000 de MW. Conform studiilor noastre, 1.100 de MW se pretează pentru microhidrocentrale (MHC)”, a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, la European Hydropower Summit. Potrivit acestuia, la ora actuală, există microhidrocentrale cu o putere instalată totală de 300 MW, pentru ca, în 2012, aceasta să se majoreze la 400 MW. “În prezent, avem 259 de avize valabile şi alte 84 de proiecte MHC sunt în execuţie”, a afirmat Laszlo Borbely.
Facilităţi pentru MHC
Ministrul Mediului a atras atenţia potenţialilor investitori prezenţi la reuniune că valoarea certificatelor verzi a ajuns, în acest an, la 28-57 euro/certificat. Potrivit legislaţiei, energia produsă de MHC beneficiază de 3 certificate verzi dacă este vorba de o investiţie nouă, timp de 15 ani. În plus, există o serie de fonduri care pot fi utilizate pentru realizarea investiţiei. Astfel, prin POS Competitivitate, administrat de Ministerul Economiei, au fost alocate fonduri de peste 150 milioane de euro, la care se adaugă şi sumele puse la dispoziţie de Fondul pentru mediu. “În 2011, mai mult de 100 de companii au primit bani din Fondul pentru mediu pentru astfel de investiţii în energii regenerabile”, a adăugat Borbely.
Ministrul Mediului s-a arătat un mare susţinător al energiilor regenerabile, mai ales că energia consumată în România este produsă, în special din cărbune, termocentralele, majoritatea cu nevoie de retehnologizare fiind mari poluatoare.
Atenţie la mediu
Laszlo Borbely a ţinut să atragă atenţia potenţialilor investori asupra responsabilităţilor de mediu pe care aceştia le au în cazul construirii microhidrocentralelor. “Nu dăm drumul la investiţii fără să verificăm dacă acestea dăunează mediului”, a declarat ministrul. El a condamnat modul în care “Apele Române” au dat avize, “cu nemiluita”, în 2006-2007. “Avizul pentru a se construi o microhidrocentrală va fi dat numai când se va şti sigur că acolo se poate lucra”, a adăugat demnitarul.
Microhidrocentralele au o putere instalată de 1-10 MW şi pot fi realizate, în special, pe râurile mici de munte unde, de regulă, sunt şi arii protejate, cu regimuri speciale de funcţionare. Modul în care s-au făcut unele construcţii a generat o serie de proteste faţă de modul în care este afectat mediul. Ministrul a declarat că vor fi reluate licitaţiile pentru microhidrocentrale, după ce “au fost clarificate toate probleme de mediu”.
Cea mai contestată investiţie în domeniu, ca execuţie, a fost lanţul de microhidrocentrale de pe râul Capra, care curge paralel cu Transfăgărăşanul. După proteste puternice din partea media şi a ONG-urilor, autorităţile au dispus sistarea lucrărilor, care, oricum, se opreau din cauza venirii iernii. Ministrul a declarat că această situaţie a fost şi ea “clarificată”, în sensul că porţiuni din traseul conductelor a fost modificat. Interesant este faptul că, deşi legislaţia impune ca documentele de avizare să fie şi ele modificate ca să cuprindă noile prevederi, ministru a precizat că nu este nevoie de aşa ceva.
Summit cu 120 de investitori
European Hydropower Summit a reunit, marţi, 28 februarie 2012, la Bucureşti, aproximativ 120 de investitori din 21 de ţări. “Am vrut să prezentăm potenţialilor finanţatori avantajele României în ceea ce priveşte construirea de microhidrocentrale”, a declarat Bogdan Niţu, directorul Superlit România, organizatorul summit-ului. Întrebat care sunt cerinţele potenţialilor investitori, acesta a declarat că “cel mai important este să ne ţinem de cuvânt”, a spus Niţu.
