În ultimul timp, preţul gazelor naturale pentru populaţie a aprins spiritele în piaţă: producătorii vor să-şi vândă marfa la preţul pieţei, nu la cel stabilit de autorităţi, la 60 lei/MWh, distribuitorii (care sunt şi mari furnizori) cer menţinerea controlului asupra preţului de producţie, de teamă să nu le scadă lor tarifele, reprezentanţii autorităţilor se acuză, practic, între ele că nu-şi fac treaba, ba, mai mult, sunt acuzaţii că unii au interese într-un sens sau altul! Practic, „îşi aruncă pisica” de la unul la altul. Şi, din toată această degringoladă, singurul care suferă este cetăţeanul! Mai ales că încă nu a fost definit consumatorul vulnerabil, adică acela care ar urma să primească ajutor de la stat.
Reamintim, anul trecut, Bruxellesul a obligat, practic, Bucureştiul să modifice Legea 123/2012 a energiei şi gazelor naturale, pentru a putea accesa cele 179 milioane euro fonduri europene în vederea construirii conductei de gaze BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria). Interconectorul este important pentru Europa pentru că va reduce dependența faţă de gazele rusești, în contextul materializării unor noi proiecte ce vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din Regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, dar şi pentru România, pentru că se vor putea accesa noile surse de gaze din perimetrele off-shore din Marea Neagră. Bruxellesul a cerut autorităţilor de la Bucureşti să modifice Legea 123/2012, cel puţin în ceea ce priveşte prioritizarea furnizării de gaze naturale. Dacă, iniţial, legea prevedea că una dintre obligaţiile producătorilor interni era să pună cu prioritate la dispoziţia furnizorilor cantităţile de gaze necesare acoperirii consumului pe piaţa reglementată, adică pentru populaţie şi termocentrale pentru energia termică livrată consumatorilor casnici, modificările aduse prin OUG 64/2016 îi obligă pe producători să livreze cu prioritate numai până la data de 31 martie 2017. După această dată, prioritatea pentru populaţie dispare, ceea ce înseamnă că producătorii vor fi liberi să vândă cui plăteşte mai mult, inclusiv la export.
„Profitând” de OUG 64/2016, ce modifică Legea 123/2012, autorităţile au mai introdus câteva modificări: de exemplu, tot de la 1 aprilie, Guvernul nu mai hotărăşte preţul gazelor din producţia internă. Ceea ce înseamnă, de fapt, liberalizarea preţului pentru consumatorii casnici.
Ajungând în Parlament, OUG 64/2016 a suscitat un interes extrem de viu! La Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor (for decizional) au avut loc dezbateri extrem de virulente, cu acuzaţii între participanţii la piaţă, dar şi între parlamentari! Sunt mai multe motive: pe de o parte, liberalizându-se preţul, ar trebui să dispară şi suprataxa la gaze naturale, ceea ce „ar văduvi” bugetul (şi aşa insuficient pentru toate majorările de pensii şi salarii) de câteva sute de milioane de lei. Pe de altă parte, cum nicăieri în legislaţie nu se face referire la „preţul final” plătit de populaţie, distribuitorilor le este teamă că acesta va rămâne neschimbat (circa 110 lei/MWh în prezent), dar, cum se va mări preţul de achiziţie al gazelor, se vor diminua corespunzător tarifele de distribuţie şi furnizare, cu impact direct asupra profitului acestor companii!
Probabil acesta este şi motivul pentru care unele companii au cerut majorarea tarifului de distribuţie cu 74%, iar a celui de furnizare – cu 40%! Ca să „arate pisica” sau ca să aibă de unde „tăia”, dar fără teamă că le vor fi micşorate tarifele actuale, de circa 30 lei/MWh!
Liberalizare doar între producător şi furnizor de la 1 aprilie 2017
„România şi-a asumat o liberalizare a preţului la gaze încă din 2007. Trebuie să spunem, în acelaşi timp, că foarte multe guverne, din diverse motive, tot timpul au amânat acest lucru. Dacă vrem să discutăm despre modificarea OUG 64/2016, aş pleca puţin de la Ordonanţa în sine. Aici am două considerente de spus: în primul rând, cred că nu ar fi trebuit ca fostul Guvern să accepte ca, într-un fel, interconectorul BRUA să fie legat sau condiţionat de aplicarea acestei OUG. Şi, dacă tot şi-au asumat acest lucru, ar fi trebuit, atunci, să facă această liberalizare încă de anul trecut. Pe de altă parte, trebuie să aşteptăm decizia Parlamentului. Aşa este corect. Acolo au fost dezbateri în cadrul Comisiei de Industrii, cu argumente pro şi contra. Şi Ministerul Energiei şi-a susţinut punctul de vedere. (Unii parlamentari chiar au cerut, în cadrul dezbaterilor, amânarea cu câteva luni a aplicării prevederilor OUG 64/2016, n.r.). Şi este posibil, dacă Parlamentul dispune în sensul acesta, să se amâne aplicarea Ordonanţei. Totuşi, această amânare se poate realiza doar într-o bună înţelegere şi cu acordul Comisiei Europene, pentru ca să nu riscăm în niciun fel suspendarea sau anularea proiectului BRUA şi, eventual, o procedură de infringement”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, într-un interviu pentru News.ro.
„Dar, atenţie! Trebuie să înţelegem că această primă liberalizare este exact ca în cazul energiei electrice, în sensul că se produce prima dată o liberalizare între producător şi furnizor şi distribuitor şi abia din 2021 liberalizarea către consumatorul casnic. Până în anul 2021, nu există liberalizare între furnizor/distribuitor şi consumatorii casnici sau termocentrale, pentru gazele utilizate la producerea energiei termice pentru populaţie. Preţul va fi tot timpul reglementat de ANRE, care este o instituţie în subordinea Parlamentului şi care va avea grijă să protejeze populaţia”, a completat Toma Petcu.
„Pe de altă parte, ANRE trebuie să elaboreze şi aprobe legea subsecventă, iar aceasta trebuie să prevadă în mod expres cum este protejat consumatorul casnic şi care sunt măsurile de protecţie a acestuia. Până acum, ANRE nu a elaborat această legislaţie secundară. De asemenea, cred că OPCOM-ul trebuie să creeze o platformă pentru tranzacţiile spot, precum şi pentru piaţa de echilibrare şi ar avea nevoie de ceva timp să o elaboreze, iar ANRE-ul să o aprobe”, a mai spus ministrul Energiei.
Acesta a adăugat că ANRE a înaintat o notă către Comisia de Industrii şi spre ştiinţă Ministerului Energiei, în care, din evaluarea Autorităţii, dacă s-ar produce această liberalizare începând cu 1 aprilie, preţurile ar putea creşte, până la sfârşitul anului, cu un procent maxim cuprins între 6,5 şi 8,5%.
„Din ce am înţeles de la domnul Havrileţ, doi dintre marii furnizori/distribuitori de gaze au solicitat majorări ale tarifelor de 40 şi chiar 70 de procente. Acest lucru nu poate fi acceptat sub nicio formă, pentru că nu au o motivaţie reală. În continuare, ANRE-ul, chiar şi după liberalizarea între furnizori şi consumatori, va fi cel care va stabili de fiecare dată tarifele la gaze şi sunt convins că va fi absolut corect de fiecare dată. (…) Aşteptăm să vedem ce decide până la 1 aprilie Parlamentul şi ce ne comunică nouă şi Guvernului şi pe urmă în mod sigur împreună vom lua o decizie în acest sens”, a mai spus Toma Petcu.
USR îl acuză pe Iulian Iancu de „interese oculte”
„Deputaţii USR cer Guvernului şi Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor să respecte angajamentele asumate de statul român şi să adopte OUG 64/2016, pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale. În opinia USR, pe lângă evitarea infringementului, prin OUG 64/2016 se urmăreşte şi transparentizarea procesului de achiziţie a gazelor naturale şi, în acelaşi timp, tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tuturor actorilor care participă la procedura de achiziţie a gazelor naturale. USR remarcă eforturile deputatului PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, de a bloca această ordonanţă împreună cu marii distribuitori de gaze, E.ON şi Engie, care au depus amendamente, în nume propriu, la legea de aprobare a OUG 64/2016”, se arată într-un comunicat de presă al preşedintelui formaţiunii politice, Nicuşor Dan.
„Modul în care s-au condus dezbaterile de către conducerea Comisiei este o dovadă a faptului că a preferat să blocheze adoptarea actului normativ şi să plaseze responsabilitatea întârzierii către Executiv, în speranța că acesta va emite o nouă Ordonanță de Urgenţă, astfel încât transparentizarea pieţei gazelor naturale să nu fie posibilă în acest an”, se mai arată în comunicat, care citează un policy brief al USR, întocmit de Dan Ionescu. Numele este unul foarte des întâlnit în România, dar nu putem să nu remarcăm că tot Dan Ionescu se numeşte şi consilierul de imagine al fostului ministru tehnocrat la Energiei, Victor Grigorescu, cel care a elaborat OUG 64/2016.
În documentul citat de comunicatul USR se arată că „dezbaterile din Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților au reușit să blocheze aceste demersuri și să facă din situația pieței de gaze naturale din România o problemă la nivel european. Folosind sintagma ”liberalizarea pieței de gaze” ca o sperietoare, conducerea comisiei din Camera Deputaților a ignorat interesul strategic al României și angajamentele luate cu ocazia semnării acordului de finanțare (n.r. – pentru BRUA). Alarmant este că a pus mai presus de orice interesele unor operatori privați de pe piața locală. Sub pretextul îngrijorării că intrarea în vigoare a OUG 64/2016 ar duce la creșterea prețurilor la consumatorul casnic, conducerea comisiei a făcut tot posibilul ca adoptarea raportului să treneze. S-a ajuns astfel la un blocaj menit să forțeze Guvernul să amâne data de la care jucătorii de pe piața de gaze naturale să înceapă obligatoriu să tranzacționeze transparent”, se arată în policy brief.
„OUG 64/2016 impune furnizorilor să procure gazul pe care îl comercializează către consumatorul final în condiții de transparență și de concurență economică. De asemenea, impune ca un minim de 30% din tranzacțiile cu gaze naturale să se facă prin intermediul piețelor centralizate (față de 1,5% cât era nivelul în 2015, conform ANRE). Introducerea acestei măsuri transparentizează formarea prețului la gazele naturale comercializate de jucătorii de pe piață, crescând astfel nivelul competitivității. În momentul de față 98,5% din cantitățile de gaz de pe piața din România sunt vândute prin contracte directe, lipsite de transparență și care permit prețuri confidențiale sau preferențiale. Prin instituirea pragului s-ar elimina aceste proceduri curente”, se mai arată în policy brief.
„Într-un raport al Curții de Conturi se arăta că Romgaz a pierdut 177 de milioane de lei deoarece a vândut gaze pe piața reglementată la prețuri mai mici decât pe piața liberă, peste cantitățile stabilite de ANRE, iar acest gaz la preț mai scăzut a ajuns oriunde altundeva decât la consumatorul casnic”, mai arată USR.
Impactul OUG 64/2016 asupra prețului gazului pentru utilizatorii casnici va fi inexistent
„Impactul OUG 64/2016 asupra prețului gazului pentru utilizatorii casnici va fi practic inexistent, deoarece acest preț este controlat de către ANRE până în anul 2021. Cu toaste acestea, în Camera Deputaților se discută despre acest OUG ca și cum ar fi vorba doar despre prețul la consumator (cu care nu are legătură, pentru că e stabilit de ANRE) și cu scumpirea (care nu s-ar produce nici dacă ar avea legătură). Prețul fix la producția de gaz românesc, însă, a dus la o situație nefirească pe piața din România, unde consumatorul casnic plătește mai mult pentru transportul și distribuția gazului natural decât pentru prețul materiei prime. Raportul este de aproximativ 40% costul materiei prime și 60% costul distribuției, în contradicție cu practicile din celelalte țări europene. În acest context, orice creștere de preț de până acum s-a realizat în beneficiul distribuitorilor. Eliminarea prețului fix la producător ar duce la reechilibrarea balanței producător/distribuitor și ar forța distribuitorul să caute cele mai eficiente resurse de pe piață. Conform raportului preliminar pe 2016, Romgaz a înregistrat o reducere a cifrei de afaceri cu aproape 16%, una dintre cauze fiind prețul la care este forțat să își vândă producția de gaze în timp ce competitorii externi au putut să scadă prețurile și astfel să afecteze simțitor poziția de piață a producătorului intern. Deci nici măcar pretenția că apără economia românească nu funcționează: forțăm Romgaz să sufere pierdere și permitem celor care revând gaz rusesc să facă profituri”, se mai arată în documentul USR.
„Eforturile lui Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii, de a demonstra că urmează o catastrofă, așa cum a procedat și în cazul falsei crize a stocurilor de cărbune, la începutul acestui an (n.r. – care ar fi trebuit constituite pe vremea când Victor Grigorescu conducea Ministerul Energiei), sunt susținute prin discursuri empatice de către reprezentanții distribuitorilor de gaze (E.ON și Engie). Merită precizat că, doar cu câteva zile în urmă, E.ON solicitase ANRE o creștere cu 74% a tarifelor de distribuție și cu 40% a celor de furnizare. Engie ceruse la rândul său o majorare de 6% pentru distribuție și 22% pentru furnizare. Pus în fața acestor cifre, E.ON și-a retras cererea inițială și a declarat că se mulțumește și cu o creștere cuprinsă între 0 și 5%. Participarea distribuitorilor la discuțiile din cadrul Comisiei poate fi normală atât timp cât se asigură reprezentarea tuturor celor implicați într-un sector de piață, dar ce se dovedește surprinzător e apariția unui set de amendamente, care au fost supuse dezbaterii în mod oficial de către conducerea comisiei parlamentare și care sunt semnate de E.ON, Engie și Wiee (subsidiara Gazprom din România). Datorită faptului că USR a atras atenția publicului legat de această problemă, discuția oficială a amendamentelor nu a avut loc încă, dar putem încadra la capitolul stranietăți ale Parlamentului României depunerea unor amendamente la o lege de reglementare a pieței chiar de către jucătorii vizați, care cer nici mai mult nici mai puțin decât respingerea de facto a actului normativ respectiv. Mai direct spus, o lege care transparentizează piața gazelor naturale primește amendamente în Parlamentul României chiar de la companiile care doresc neaplicarea respectivei legi”, mai arată USR.
OUG 64/2016 trebuie lăsată să își facă efectele începând cu 1 aprilie 2017
„Prin întârzierile repetate și refuzul de a continua dezbaterea Ordonanței în cadrul comisiei și pasarea responsabilității la Guvern, am ajuns să încurcăm responsabilitățile instituțiilor statului. Inițiatorul legii este Ministerul Energiei și, în mod logic, Guvernul și-a încheiat treaba în acest caz. Parlamentul ar trebui fie să adopte, fie să respingă Ordonanța. Dar modul în care s-au condus dezbaterile de către conducerea Comisiei este o dovadă a faptului că a preferat să blocheze adoptarea actului normativ și să plaseze responsabilitatea întârzierii către Executiv, în speranța că acesta va emite o nouă Ordonanță de Urgență, astfel încât transparentizarea pieței gazelor naturale să nu fie posibilă în acest an. Suntem prinși într-un război al intereselor private, care afectează politicile statului român. Gravitatea acestui război este dată și de faptul că o comisie parlamentară introduce amendamente ale unor companii private la o lege care reglementează piața. Iar atunci când observă că nu poate trece aceste amendamente și nu reușește să blocheze definitiv ordonanța, face un joc politic prin care încearcă să forțeze Guvernul să se dezică de propriile acte legislative, folosind în acest scop pârghii populist – alarmiste”, adaugă USR.
„Considerăm că forma actuală a OUG 64/2016 reprezintă un avantaj pentru funcționarea pieței gazelor naturale din România și ea trebuie lăsată să își facă efectele începând cu 1 aprilie 2017. Teama că piața nu e pregătită pentru tranzacții transparente este nejustificată, deoarece astfel de tranzacții pe bursă există deja, doar că ele sunt la un nivel extrem de scăzut. Totuși, avem dovada faptului că piața poate funcționa transparent, ce ne lipsește este doar decizia de a face din transparentizare o realitate”, concluzionează USR.
