Piaţa de energie din România are nevoie de însănătoşire şi de o abordare sustenabilă, timp în care trebuie să găsim soluţii pentru funcţionarea normală şi corectă a acesteia, cu beneficii pe termen lung asupra investiţiilor şi pentru clienţii finali, a declarat preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurenţiu Urluescu, la cea de-a IX-a ediţie a Conferinţei Anuale AFEER, ce a avut ca temă „Re-liberalizare: Competiţie pe piaţa energiei în beneficiul tuturor”. La eveniment au participat, printre alții, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, Sandor Bende, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, și Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat.
„Ultimii ani au fost extrem de provocatori pentru sectorul energetic. În special pentru furnizorii de energie electrică şi gaze naturale, care joacă un rol esenţial în funcţionarea pieţei. Toate schimbările şi măsurile adoptate s-au reflectat direct în activitatea noastră şi asupra dezvoltării pieţei de energie pe termen lung. Începând cu anul 2020, crizele sanitare, economice, energetice şi geo-politice au determinat autorităţile române să ia măsuri excepţionale. În domeniul energetic, măsurile au vizat plafonarea/compensarea facturilor la energie electrică şi gaze naturale; aceste măsuri, care au fost la un nivel neîntâlnit în celelalte state UE, iniţiate în 2022 pentru o perioadă scurtă, au fost mai apoi extinse până la 31 martie 2026 pentru gaze naturale, respectiv 30 iunie 2025 pentru energie electrică. Cu toate acestea, subvenţiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceştia (…) Piaţa de energie din România are nevoie de însănătoşire, de predictibilitate pe termen lung şi de o abordare sustenabilă”, a spus Urluescu.
Preşedintele AFEER susţine că sumele pentru compensare-plafonare, aferente anului 2024, au fost suportate aproape în întregime de către furnizori, „aceştia fiind nevoiţi să se îndatoreze la bănci”.
„Între timp, autorităţile responsabile ne oferă doar asigurări privind achitarea acestor sume, însă acestea întârzie să se materializeze. În prezent, bugetul alocat pentru 2025 prevede doar trei miliarde de lei, sumă insuficientă pentru acoperirea restanţelor şi continuarea schemei de compensare. De aceea ne exprimăm îngrijorarea cu privire la alocarea bugetară a noii scheme de sprijin prevăzute de OUG 6/2025 şi solicităm clarificări asupra mecanismului de finanţare. Va rămâne această responsabilitate, din nou, în sarcina furnizorilor? În aceste condiţii este uşor pentru autorităţile statului să promită preţuri reduse şi să instituie scheme de sprijin pe buzunarul altora (al furnizorilor), fără asumarea unor termene de plată certe şi fără o consultare reală a impactului financiar al acestei scheme. Situaţia actuală pune furnizorii într-o poziţie financiară precară, forţându-i să contracteze împrumuturi pentru a acoperi costurile operaţionale. Aceştia trebuie să achite integral facturile către producători, distribuitori, transportatori, respectiv să plătească taxele către stat, inclusiv TVA şi accize, în timp ce statul întârzie rambursarea sumelor datorate, şi, mai mult, nu îşi asumă termene de plată certe”, a atras atenţia reprezentantul furnizorilor de energie din România.
Acesta a menţionat, totodată, că, până în prezent, furnizorii au achitat dobânzi de sute de milioane de lei, cei mai mulţi dintre aceştia fiind supra-îndatoraţi.
„Mai mult, înregistrează pierderi pe care nu au cum să le acopere. Potrivit legislaţiei, furnizorii încasează de la clienţi doar o mică parte din factură, restul trebuind să fie acoperit de stat. În schimb, trebuie să plătească facturile întregi către producători (pentru energia electrică achiziţionată, pentru certificatele verzi, bonusul de cogenerare), să plătească facturile către transportatorii şi distribuitorii de energie şi gaze, precum şi taxele către stat (accizele şi TVA din facturile consumatorilor). Trebuie să precizăm că, la întârzierea plăţii accizei şi a TVA, statul percepe majorări şi penalităţi de întârziere; în timp ce pe celălalt sens sunt întârzieri numeroase. Trebuie să recunoaştem că orice tranziţie către dereglementare va implica un impact, însă considerăm esenţial ca acesta să fie gestionat, astfel încât impactul să fie minimizat”, a afirmat Laurenţiu Urluescu.
Sebastian Burduja: ”Îmi doresc o piaţă liberă în mod autentic”
Prelungirea schemei de compensare-plafonare a avut nişte beneficii pentru consumatorii finali, iar, până în prezent, în acest an, 2025, am plătit către furnizori 310 milioane de lei şi avem pe circuit încă 134 de milioane de lei, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Îmi doresc o piaţă liberă în mod autentic şi sunt convins că există beneficii în piaţa liberă care ar însemna preţuri mai mici pentru consumatorii finali, un mediu mai competitiv şi un „win-win”, de fapt, pentru toată lumea. Să ne amintim puţin de unde am plecat şi sigur că atunci nu eram la Ministerul Energiei, dar cred că sunt datele corecte. În 2019, un certificat de CO2 costa 17-19 euro, iar un an mai târziu era în jur de 100 de euro, 90 şi ceva de euro, la pachet cu o furtună perfectă de tip pandemie, ulterior criză energetică, război – Federaţia Rusă invadează Ucraina. Se termină pandemia, creşte cererea şi o ţinem dintr-una în alta, de atunci. Cred că sunteţi de acord cu mine că, oricât de neplăcută ar fi poate prelungirea acestei scheme de compensare-plafonare, a avut nişte beneficii pentru consumatorii finali şi ţin să vă mulţumesc dumneavoastră, furnizorilor, pentru că în toată această perioadă aţi dus o bună parte din greul acestei scheme. Asta este realitatea şi am spus-o public. Sigur că, din perspectiva unui politruc nenorocit, ar fi mai uşor să găsesc un ţap ispăşitor sau să spun că furnizorii sunt aşa şi pe dincolo, dar realitatea este că între preţul la factură şi preţul cu care dumneavoastră achiziţionaţi energia electrică şi gazul, această diferenţă suportaţi dumneavoastră, iar apoi statul român, în urma procedurilor pe care le cunoaşteţi cu toţii, o rambursează”, a menţionat Burduja.
Ministrul a subliniat ideea că, dacă s-ar fi eliminat schema de compensare-plafonare, ar fi fost o mare problemă la nivel social şi la nivel economic, dar şi din perspectiva inflaţiei, cu efecte nedorite.
„Cred că trebuie să avem grijă şi nu trebuie să ne jucăm cu aceste lucruri. Am început anul cu 1,5 miliarde, noi, 1,5 miliarde Ministerul Muncii. Pot să vă spun că am efectuat plăţi de 310 milioane de lei deja, bani care ar trebui să fie în conturile furnizorilor şi avem pe circuit încă 134 de milioane de lei, deci în total peste 444 de milioane de lei. Diferenţa de 134 de milioane, cred că o să o vedeţi în zilele următoare sau la începutul săptămânii viitoare. Ştiu că şi Ministerul Muncii a făcut eforturi şi a plătit pe circuit undeva la 670 de milioane de lei. Cert este că noi vom face toate demersurile necesare să punem în plată aceste sume cât mai rapid. Practic, din tot ceea ce avem depus la ANRE, cu procentul de 40%, noi am făcut toate plăţile disponibile, pe care le puteam face în acest moment. De aceea este foarte important ca, împreună noi toţi, să găsim soluţii pentru accelerarea acestor proceduri şi dumneavoastră, furnizorii, să veniţi cu noi cereri şi noi să putem să achităm acest avans, astfel încât să aveţi această lichiditate”, a afirmat Sebastian Burduja.
Sandor Bende: ”Nu cred că statul trebuie să se implice pe termen foarte lung în politica de preţ”
Plafonarea preţurilor la energie a fost necesară, dar nu cred că statul trebuie să se implice pe termen foarte lung în politica de preţ şi sper că, la un moment dat, vom putea reveni la o piaţă liberă, a declarat preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Sandor Bende, prezent la Conferința Anuală AFEER.
„Lucrurile au început din 2021, odată cu criza energetică nu doar în România, ci şi în întreaga Uniune Europeană, atunci când preţurile au luat-o razna. Chiar atunci, România era într-o primă mică perioadă de liberalizare totală a preţurilor şi bineînţeles că această criză a dat apă la moară celor care contestau liberalizarea şi uite că a trebuit să ajungem la o plafonare. Plafonare cu care eu personal sunt şi nu sunt de acord… A fost necesară la momentul respectiv, dar nu cred că trebuie ca statul neapărat să se implice pe termen foarte lung în politica de preţ şi sper că, la un moment dat, vom putea reveni la o piaţă liberă în care cererea şi oferta să-şi spună cuvântul şi să avem un preţ competitiv pe piaţă. Doar cu un preţ competitiv putem să susţinem o economie, să susţinem o industrie în relansare în România”, a afirmat Bende.
Potrivit acestuia, în varianta actuală, legea consumatorului vulnerabil prezintă lacune, iar o îmbunătăţire a acesteia ar duce la echilibrare a situaţiei.
„Am auzit destul de multe lucruri despre preţ, că în România se plăteşte cel mai mare preţ. Da, probabil că o zi, două, trei, o săptămână – două există un preţ de achiziţie mai mare în România decât în altă parte a Europei, dar în final preţul la utilizatorul final nu este ieşit din comun. În România este un preţ undeva la mijlocul clasamentului în ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, deci nu putem să spunem că la noi este cel mai rău. Probabil că anul acesta va trebui să începem nişte demersuri să ieşim din zona aceasta de plafonare, în special pe partea de energie electrică. Avem această plafonare de mai bine de trei ani. Ştim cu toţii că, până la urmă, şi Uniunea Europeană ne va forţa, pentru că nu poţi să suspenzi o Directivă europeană mai mult de trei ani şi riscăm şi o posibilitate de infringement pe această temă. Există totuşi, în România, o lege a consumatorului vulnerabil şi putem să discutăm despre ea dacă e bună sau dacă trebuie îmbunătăţită. Această lege are lacune… În momentul în care această plafonare va dispărea, atunci am putea să ne gândim la un preţ diferenţiat. Un exemplu ar fi ca, de dimineaţa până la ora 5:00 după-amiaza, să existe un tarif, apoi un alt preţ de după-amiază până dimineaţa. Trebuie să găsim o cale de mijloc ca să putem să echilibrăm situaţia”, a menţionat demnitarul.
De asemenea, el crede c ar trebui găsită modalitate de contorizare a energiei produse de către consumator.
„Ar trebui să găsim o modalitate prin care să contorizăm energia produsă de către consumator. Totuşi, nu este normal, în zilele noastre, să nu ştie nimeni în România sau pe teritoriul României câtă energie electrică se consumă şi câtă energie electrică se produce la nivel naţional. Astăzi, am început să avem un dezechilibru. Nu mai putem da cu exactitate această cantitate pentru că foarte mare parte din această cantitate nu este contabilizată nicăieri. Să nu se sperie nimeni când spun acest lucru”, a punctat Sandor Bende.
Lorant Antal: ”Fără plafonarea preţurilor la energie, aveam acum o inflaţie cât China”
Reîntoarcerea la piaţa reglementată a fost o decizie corectă la vremea respectivă, pentru că, dacă nu se plafonau preţurile, aveam acum o inflaţie cât China, a declarat preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, Lorant Antal, în cadrul Conferinței Anuale AFEER.
„De ce suntem din nou în piaţă reglementată? În 2020, iulie, s-a liberalizat piaţa pentru gaze naturale, în 2021, la 1 ianuarie, s-a liberalizat piaţa pentru energie electrică. Ţineţi minte, în 2020, la 1 iulie, cum s-a liberalizat piaţa pentru gaze naturale? Era o piaţă liberă, cum a dorit toată lumea… Ţineţi minte cât era preţul la gaz şi cât se tranzacţiona pe pieţe? Aproape zero. Bun, eram în Covid, e adevărat. La 1 ianuarie 2021 are loc liberalizarea pieţei energice electrice. A început un val, o piaţă cât de cât funcţională, după care a venit războiul. Deci, motivele pentru care a trebuit să ne reîntoarcem la o piaţă reglementată au fost extrem de clare şi cred că la vremea respectivă Guvernul a luat decizia cea mai corectă. Am spus de foarte multe ori şi vreau să repet, cum se arată şi în raportul Băncii Naţionale din 2023, că, dacă nu se făcea reglementarea pieţei, dacă nu se plafonau preţurile, aveam o inflaţie cât China. Prin această intervenţie, practic, economic vorbind, am reuşit să stopăm inflaţia. Într-adevăr, pe de altă parte, această măsură are şi un cost şi vorbim despre peste 20 de miliarde de lei, în total, dar nu ne-am întors la o piaţă reglementată deoarece clasa politică a luat-o razna, ci pentru că, pur şi simplu, era singura opţiune viabilă şi sănătoasă pe care puteam puteam să o luăm”, a explicat demnitarul.
În viziunea preşedintelui Comisiei de energie din Senat, decizia luată prin OUG 6, de prelungire a perioadei de plafonare a preţurilor la gaze şi energie electrică, a fost una corectă. „Avem proiectul de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 6, pentru care, deja, de două ori am amânat decizia finală, votul pe raport. Am spus de foarte multe ori că noi credem în dialog, am avut uşile deschise, am avut discuţii foarte pertinente legate de această Ordonanţă de Urgenţă. Au venit multe amendamente la care ar trebui să avem concluzii şi din partea Ministerului Energiei şi din partea ANRE. Sunt şi cele care au venit din partea industriei, precum şi cele care au luat naştere în cadrul comisiilor reunite (…) Textul Ordonanţei se referă şi la prelungirea plafonării preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale – în cazul energiei electrice până în 1 iulie, adică cu trei luni, iar in cazul gazelor naturale întregul an gazier. Decizia a fost una corectă şi o să vă explic de ce consider că a fost decizia corectă. Când am început să lucrăm la programul de guvernare pe energie împreună cu domnul ministru Burduja (Sebastian Burduja, ministrul Energiei, n.r.), am avut o poziţie foarte clară: suntem de acord cu dereglementarea pieţei şi noi credem în piaţă liberă, dar dacă facem acest pas trebuie să-l facem foarte clar, treptat şi expus într-un plan foarte bine definit şi pe înţelesul tuturor, ca industria să poată să se pregătească pentru această de reglementare”, a spus Lorant Antal.
Acesta a adăugat că, în legătură cu consumatorii vulnerabili, la nivelul Comisiei de energie există o serie de amendamente la lege pentru a se clarifica sintagma respectivă. „Astăzi există o lege care are denumirea consumatorului vulnerabil, dar care n-are nimic de-a face cu ce înseamnă consumatorul vulnerabil. Legea a fost iniţiată de o doamnă ministru, care nu prea răspundea la telefon la nimeni”, a punctat oficialul.
În cadrul conferinței AFEER, Luka Jazbec, vicepreședintele EFET – Energy Traders Energy, a atras atenția asupra evoluției prețului la energie. „Anul trecut, România a avut cel mai mare preț mediu angros la energia electrică din Europa, exceptând Italia. Și tot România a plătit jumătate din amenzile de la nivel european, date de ACER”. Potrivit acestuia, prețurile mai mari sunt consecința unor „piețe fără comercializare”, așa cum este cea din România, unde piața este reglementată. În analiza prezentată, Luka Jazbec a plecat tot de la crizele succesive ce s-au manifestat în ultimii ani, care au marcat profund piața de energie. „Au fost probleme din cauza intervențiilor de urgență operate de autorități, în contextul acestor crize. Sunt foarte clare efectele legislației de plafonare a prețurilor asupra pieței. Din cauza acestor reglementări, numărul participanților la piață a scăzut”, a declarat Jazbec. Potrivit acestuia, toți integratorii de pe piața de energie – investitori, traderi, furnizori, distributori și consumatori, au „un rol de îndeplinit, scopul fiind acum de reducere a numărului crizelor. De aceea, avem nevoie de încredere în aplicarea legilor”. „O scădere a pieței, ca urmare a intervenției, nu este bună. S-a văzut”, a concluzionat reprezentantul EFET.
Cornel Zeveleanu, membru board AFEER, a prezentat o analiză privind „Corelarea Politicii Energetice și a Politicii de Protecție Socială” cu scopul de a identifica soluții pentru stabilizarea pieței de energie și protecția consumatorilor vulnerabili. „Am făcut o interogare folosind inteligența artificală, așa cum este acum la modă. Am folosit ChatGPT, care spune că este nevoie de asigurarea accesului la energie, stabilizarea pieței de energie, promovarea eficienței energetice și stimularea investițiilor în enegie. De fapt, ChatGPT a vrut să spună că avem nevoie de producție și de lichiditate în piață, o piață transparentă, competitivă și nediscriminatorie”, a spus Zeleleanu.
Pe termen lung, măsurile ChatGPT se referă la investiții în energie regenerabilă, dezvoltarea infrastructurii de stocare, modernizarea rețelelor de distribuție și diversificarea surselor de aprovizionare. Cât privește politica de protecție socială, ChatGPT se concentrează pe sprjin direcționat către consumatorii vulnerabili, corelarea cu eficiența energetică aplicată de consumatorii vulnerabili și flexibilitatea în ajustarea subvențiilor. Concret, interogarea ChatGPT arată că cele mai bune măsuri concrete vizează vouchere energetice pentru consumatorii vulnerabili, subvenții pentru eficiență energetică, tarif social progresiv și simplificarea accesului la ajutor social.
O piață liberă și competitivă reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene
În cadrul celui de-al doilea panel al Conferinței anuale AFEER, ce a avut ca temă ”Furnizorii într-o piață liberă, competitivă”, moderatorul, Zoltan Nagy-Bege, director piete energie CIGA Energy și fost vicepreședinte ANRE a subliniat că, la nivelul Comisiei Europene, se urmărește crearea unei piețe unice de energie, dar că, pentru realizarea acesteia, mai sunt încă mulți pași de făcut și destule probleme de depășit.
Luka Jazbec, vicepreședinte Energy Traders Europe, a spus că o piață liberă și competitivă reprezintă ”piatra de temelie a Uniunii Europene”, dar că ”piața de energie este doar parțial de succes, pentru că nu este integral integrată”. Pentru realizarea acesteia este nevoie ca ”toți actorii din piața de energie să se miște în aceeași direcție și în același sens”.
Președintele Asociației furnizorilor și traderilor de energie din Grecia (ESEPIE), Herodotus Antonopoulos, a afirmat că jucătorii trebuie să se adapteze la piață și să utilizeze cele mai noi oportunități tehnice. ”Pierd cei nepregătiți pentru piață și câștigă competiția cei deschiși la nou, la inovație”, aspus el.
Valery Drenikov, președintele Asociației furnizorilor și traderilor de energie din Bulgaria (ATEB), a adus în discuție o problemă similară în Balcani: lipsa de predictibilitate și instabilitatea politică și legislativă. ”În Bulgaria eram pe cale să liberalizăm complet piața de energie, dar a apărut criza sanitară – pandemia de coronavirus – și cea energetică – prețuri mari la electricitate – ceea ce a condus la instituirea unor scheme de sprijin pentru clienții finali. Politicile populiste, pe termen scurt, adoptate de către autorități sunt în contradicție cu cerințele investitorilor, care vor stabilitate pe termen lung. Așa a fost redus apetitul investițional în sectorul energetic”, a subliniat Valery Drenikov. Potrivit acestuia, cele mai importante decizii trebuie să vizeze o piață mai liberalizată și măsuri de eficiență energetică.
Tudor Cîrstea, membru în board-ul AFEER, a fost de acord cu reprezentantul Bulgariei: ”Și în România schimbările legislative privitoare la piața de energie sunt multe și dese, ceea ce afectează investițiile. În plus, taxarea și supra-taxarea în domeniul energetic sunt contra-productive (…) Ultima mare investiție în generarea clasică de energie a fost finalizată în anul 2012: centrala OMV Petrom de la Brazi”, a spus Tudor Cîrstea. Potrivit acestuia, pe lângă stabilitate și predictibilitate legislativă, este nevoie și de o mai bună informare a publicului, dar și de contracte și produse standardizate pentru tranzacționarea pe piețele centralizate. ”Altminteri, e ca și cum unii vin cu mere, iar alții cu portocale”. Potrivit acestuia, rezultatul este o piață puțin lichidă în România și semnale oarecum contradictorii de preț. ”Dacă întrebăm acum 10 furnizori sau traderi ce prețuri la energie ar putea să fie în luna aprilie 2025, vom primi 10 răspunsuri diferite. De aceea luăm ca exemplu piețele din jur, care sunt mai lichide decât cea locală. Acestea sunt și motivele pentru care la noi, în România, avem prețuri premium, de top”, a mai spus reprezentantul AFEER, referindu-se la faptul că în România, pe piețele spot, uneori, se înregistrează cele mai mari prețuri din Europa. ”Cel mai important lucru este să ne întoarcem la o piață normală”, a concluzionat Tudor Cîrstea.
Directorul general al OPCOM, Cristina Șetran, a trecut în revistă platformele de tranzacționare administrate de către companie și a subliniat că piața are nevoie de lichiditate și transparență. Pe de altă parte, aceasta a anunțat că, din luna iunie, cel mai probabil începând cu 11 iunie, se va trece la tranzacționarea la 15 minute și pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). ”OPCOM organizează, în curând, un webinar pentru cei interesați de trecerea la acest mecanism”, a mai spus Cristina Șetran.
Levente Lukacs, senior Expert Key Account Management pe bursele EEX (Germania) și CEGH (Austria), a spus că prețul gazelor naturale ar trebui să fie mai lin, dar că este clar că există riscuri în continuare, care trebuie ”amortizate”. ”Prețurile la gazele naturale sunt încă mari și, cel mai probabil, se vor echilibra în 2027 – 2028”, a afirmat Levente Lukacs.
Ozan Korkmaz, fondator al companiei turcești de IT SmartPulse, ce are un rol-cheie în dezvoltarea bursei de energie din Turcia. Potrivit acestuia, piața din Turcia se confruntă cu aceleași provocări: instabilitate și incertitudini. ”De aceea compania noastră s-a concentrat pe tradingul de energie pe termen scurt și pe piața de echilibrare”, a mai spus Ozan Korkmaz.
„Tranzacțiile pe termen scurt omoară investițiile”, a subliniat și Filip Moscicki, senior Account Executive CEE, SEE & UK al companiei norvegiene Volue, specializată în software, informații și servicii cu relevanță în tranziția ecologică. Experiența pe care compania o are din anii ’80 a dus la crearea unor produse lider ce vizează optimizarea producției, comercializarea, distribuția și consumul de energie. Volue operează în trei domenii principale: energie, rețea electrică și infrastructură.
Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) a organizat cea de-a IX-a ediţie a Conferinţei Anuale, cu tema „Re-liberalizare: Competiţie pe piaţa energiei în beneficiul tuturor”. Dezbaterile au avut loc în două paneluri: ”Furnizorii sunt integratorii pieței de energie. Efectele plafonării, noi provocări” și ”Furnizorii într-o piață liberă, competitivă”.
