Procedura care stă la baza defrișării pădurii de la Certej, pentru a face loc proiectului aurifer de acolo, a fost sistată de către Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP). Se pare că situația juridică a terenului, sau cel o parte din el, este mau mult decât neclară; de altfel, MAP, când a anunțat că analizează legalitatea demersului Deva Gold de a tăia pădurea, a ținut să atragă atenția că acea parte de fond forestier este proprietatea companiei.
Ministerul Apelor și Pădurilor a oprit procedura de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Național, în urma campaniei făcute de societatea civilă și de comunitatea locală, se arată într-un comunicat de presă al Mining Watch România.
„Defrișarea pădurii, care echivalează ca suprafață cu 113 terenuri de fotbal, face parte din planul companiei miniere Deva Gold de a construi mina de aur cu cianuri de la Certej. Mining Watch avertizează că, dacă proiectul ar merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna”, precizează comunicatul.
„Prevenirea tăierii pădurii de la Certej este o victorie a societății civile și a comunității locale care au participat la consultarea publică organizată de minister. În cadrul acesteia, au fost trimise peste 4,500 de opinii, sugestii și comentarii care au făcut imposibilă continuarea, în condiții de legalitate, a procedurii prevăzute de Codul Silvic. Deva Gold are nevoie urgent de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locație posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare cu cianuri, după cum arată studiile de fezabilitate. Pentru construirea lor,însă, compania trebuie să obțină dreptul de folosire a terenului și să taie pădurea”, precizează documentul.
Potrivit Mining Watch România, Deva Gold a omis să notifice autoritățile despre litigiul privind suprafața pădurii. „Aceasta nu este prima ilegalitate comisă de operatorul minier. Nu mai devreme de 2014, Deva Gold a început organizarea de șantier în lipsa unei autorizații de construire legale. De altfel, aceasta a și fost anulată de instanță”, a declarat Roxana Pencea din partea Mining Watch România.
Pădurea are un istoric funciar complicat și a aparținut înainte de naționalizare Obștei Agricole Măcrișul, formă asociativă similară composesoratelor. În prezent, Obștea are pe rolul Judecătoriei Deva un proces prin care cere restituirea pădurilor. Acest lucru, potrivit Codului Silvic, duce la blocarea oricărei proceduri legale de defrișare.
„Mai mult, o investigație jurnalistică a arătat modul abuziv prin care pădurea a ajuns să fie concesionată către compania minieră. În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul de proprietate a pădurii din domeniul statului în domeniul Primăriei. La doar o lună de la obținerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani”, atrage atenția comunicatul.
„Suspendarea procedurii de defrișare e o lovitură grea dată companiei miniere. În același timp, Deva Gold primește într-un mod suspect noi licențe de explorare. În prezent, deține 8 astfel de perimetre învecinate pe care le tratează ca proiecte individuale evitând astfel, cu complicitatea statului român, evaluarea cumulată a impactului de mediu pentru un proiect mamut”, a completat Roxana Pencea, director fondator Mining Watch România.
Ministerul Apelor și Pădurilor a elaborat un proiect de HG prin care se propunea scoaterea din fondul forestier de stat a 56,1579 ha, în vederea realizării obiectivului „Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej”. Potrivit Notei de fundamentare, suprafața de pădure în cauză este proprietatea Deva Gold SA, în administrarea Direcţiei Silvice Hunedoara prin Ocolul silvic Simeria. În plus, compania urma să compenseze defrișarea cu altă suprafață, de 168,6241 ha care, de asemenea, sunt proprietatea Deva Gold. Anunțul a scos la proteste organizații neguvernamentale în fața Ministerului Apelor și Pădurilor.
