Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect ce modifică legea 123/2012 a energiei și gazelor naturale, astfel încât să pună în concordanță legislația națională cu cea europeană (Directiva 944 din 2019). Directiva ar fi trebuit transpusă până la sfârșitul anului trecut, ceea ce nu s-a întâmplat, România riscând o nouă procedură de infringement. Proiectul de lege va fi, mai întâi, adoptat în Guvern, iar apoi transmis Parlamentului, Camera Deputaților fiind Camera decizională. Printre modificările aduse prin noua lege (precum reluarea contractelor bilaterale directe, prețuri dinamice pentru consumatori etc.), apare și posibilitatea apariției de noi burse pentru tranzacții angro de energie. Practic, Opcom (singura platformă pe care se pot face, în prezent, tranzacții angro) își pierde monopolul. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) va putea, cel mai probabil, să păstreze pentru Opcom doar platformele pentru piața spot (PZU – Piața pentru Ziua Următoare și PI – Piața Intrazilnică). De remarcat, pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) se pot încheia, în prezent, doar contracte de energie cu amănuntul, dar se pot încheia contracte angro de gaze naturale. Pprin noua lege, pe BRM se va putea tranzacționa și angro.
Proiectul Ministerului Energiei definește piața angro de energie electrică ca fiind ”orice piață din Uniune pe care se tranzacționează produse energetice angro”. În prezent, legea 123/2012 arată că piața angro de energie electrică este ”cadrul organizat de tranzacționare a energiei electrice și a serviciilor asociate la care participă producătorii de energie electrică, operatorul de transport și de sistem, operatorii de distribuție, operatorul pieței de energie electrică și clienții angro”. Operatorul pieței de energie electrică este Opcom.
Mai mult, în modificările propuse, Ministerul Energiei definește piețele de energie electrică ca fiind ”piețe în care se tranzacționează energia electrică, inclusiv piețele extrabursiere și bursele de energie electrică, piețele pentru comercializarea energiei, capacități, servicii de echilibrare și servicii de sistem în toate intervalele de timp, inclusiv piețele la termen, piețele pentru ziua următoare și piețele intrazilnice”. Este pentru prima dată când în legislația națională se vorbește despre ”burse de energie” și nu despre ”bursa de energie”.
Astfel, odată cu modificarea legii, Opcom își pierde monopolul în ceea ce privește tranzacțiile angro cu energie, astfel că pot fi organizate mai multe burse de energie. De asemenea, se dă posibilitatea producătoriilor și furnizorilor din România să tranzacționeze angro pe oricare bursă de energie din Uniunea Europeană. Reamintim, ANRE a amendat Hidroelectrica când a vândut energie pe o bursă din Ungaria. De altfel, și Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a dat dreptate Hidroelectrica în disputa cu ANRE. Totuși, legislația internă abia acum, prin acest proiect de lege, preia decizia CJUE
Opcom rămâne cu PZU
Proiectul de lege prevede că autoritatea competentă (cel mai probabil, ANRE) va emite ”licență pentru operatorul desemnat al pieţei de energie electrică şi licențe pentru operatorii pieței de energie”. Practic, se arată, o dată în plus, că vor fi mai mulți operatori pe piața de energie.
Totuși, același proiect de lege explică ce înseamnă operator desemnat al pieței de energie electrică: operator al pieței desemnat de autoritatea competentă să îndeplinească sarcini referitoare la cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare sau a piețelor intrazilnice.
În prezent, PZU și PI sunt cuplate cu piețele spot din Cehia, Slovacia și Ungaria. Pe site-ul Opcom se precizează: ”Începând cu 19.11.2014, Piaţa pentru Ziua Următoare din România funcționează în regim cuplat cu piețele din Republica Cehă, Slovacia și Ungaria prin mecanismul de cuplare prin preț, proiect cunoscut ca 4M MC. Regulile PZU sunt prevăzute în cadrul „Regulamentului de organizare şi funcţionare a pieţei pentru ziua următoare de energie electrică cu respectarea mecanismului de cuplare prin preţ a pieţelor”, aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 82/2014, cu modificările și completările ulterioare”. La începutul anului au început testele de cuplare cu Austria, Germania și Polonia. Cuplarea efectivă a piețelor spot din aceste 7 țări ar urma să aibă loc în acest an.
Astfel, pentru că deja Opcom are toate cele necesare pentru cuplare, cel mai probabil ANRE va desemna aceeași companie ”să îndeplinească sarcini referitoare la cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare sau a piețelor intrazilnice”, potrivit noii legislații.
În plus, noua lege prevede că ”operatorul desemnat al pieței de energie electrică furnizează produse pentru tranzacționare pe piețele pentru ziua următoare și pe piețele intrazilnice care să fie de dimensiuni suficient de mici, dimensiunea ofertei minime fiind de 500 kW sau mai puțin, pentru a permite participarea eficace a consumului dispecerizabil, a stocării energiei și a surselor regenerabile de energie la scară mică, inclusiv participarea directă a clienților”.
Astfel, practic, Opcom rămâne cu monopol doar pe piețele spot, PZU și PI.
Ceea ce nu este tocmai de neglijat! De exemplu, cota de piață a PZU a fost, anul trecut, de 45,64%, în condițiile în care s-au tranzacționat 24,9 TWh. Piața Intrazilnică a avut o cotă mult mai mică, de numai 1,07%, pe această piață fiind tranzacționată o cantitate de 0,5 TWh. Ultimul raport al Opcom, aferent lunii martie 2021, arată o cotă de piață în creștere pentru PZU (47,98%), dar și pentru PI (1,81%).
Totuși, este puțin probabil ca aceste cote de piață să se mențină, după ce vor fi permise contractele bilaterale directe, precum și apariția a noi burse de energie.
ANRE poate publica datele din contractele bilaterale directe
Proiectul Ministerului Energiei modifică și celebrul articol 23 al legii 123/2012, prin care se interzic contractele bilaterale directe. În prezent, chiar la punctul 1 al acestui articol se prevede că ”tranzacțiile cu energie electrică se desfășoară pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu”. Altminteri spus, doar pe Opcom.
Practic, această prevedere dispare cu totul din proiectul noii legi. De altfel, primul punct al art. 23 prevede, în propunerea de modificare a legii 123/2012, că ”tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară, permițând tuturor participanților la piață să acceseze produse de acoperire a riscului pe termen lung care pot fi tranzacționate la bursă și contracte de furnizare a energiei electrice pe termen lung, negociabile în afara cadrului bursier, cu respectarea legislației Uniunii în domeniul concurenței”. Astfel, participanții la piață pot încheia contracte angro oricând și oriunde.
În plus, noua lege prevede, la pct. (9) al art. 23, că ”datele relevante cum sunt durata, regulile privind livrarea şi decontarea, cantitatea, termenele de executare, preturile tranzacției, mijloacele de identificare a clientului angro, cu privire la toate tranzacţiile din cadrul contractelor de furnizare de energie electrică şi al instrumentelor derivate din domeniul energiei electrice încheiate cu clienţi angro şi cu operatori de transport şi de sistem se păstrează de furnizori cel puţin 5 ani şi se pun la dispoziţia autorității competente, a Comisiei Europene şi a celorlalte autorităţi naţionale competente, la cererea acestora”.
Dar, aceeași lege prevede și că ”datele prevăzute la alin. (9) pot fi publicate de autoritatea competentă, cu respectarea legii”.
De altfel, și în prezent sunt publicate contractele de export pe site-ul Opcom. Potrivit ordinului ANRE 7/2017, ”operatorii economici implicați în contractele încheiate pe piața reglementată sau de export sunt obligați să transmită la operatorul pieței de energie electrică (n.r. – Opcom) o copie a acestor contracte, în termen de maximum 7 zile de la data încheierii lor”.
Ceea ce se și întâmplă! De exemplu, ultima tranzacție de export este cea dintre EFT România și EFT Elveția, prin care compania din România exporta în Serbia și Bulgaria, în perioada 1 – 30 aprilie 2021, o cantitate de 2.086 MWh, la prețul de 346 lei/MWh. Un alt exemplu este al Energi Danmark, care, în perioada 1 – 30 aprilie 2021 a exportat în Bulgaria o cantitate de 900 MWh, la prețul de 44,8 euro/MWh, iar în Serbia – 988 MWh, la prețul de 78,55 euro/MWh (circa 390 lei/MWh), practic, cel mai mare preț înregistrat la export.
Astfel, chiar dacă se vor încheia contracte bilaterale directe, ANRE ar putea să oblige actorii din piață (așa cum o face în prezent) să transmită datele relevante, care să fie apoi publicate.
Reamintim, prevederea privind tranzacționarea energiei doar în mod transparent, public și centralizat a apărut ca urmare a încheierii unor contracte directe ”dubioase”, între ”băieții deștepți” și Hidroelectrica, aceste contracte păguboase ducând producătorul de stat în insolvență. Chiar dacă se vor permite, din nou, contractele bilaterale, cel mai probabil pentru a evita apariția unor noi ”băieți deștepți”, Ministerul Energiei lasă ANRE posibilitatea de a publica cele mai importante date din contracte!
