România ar putea adopta, până în 2015, noile standarde emise de Comitetul Internaţional de Protecţie Radiologică (ICPR 2007), a anunţat Constantin Milu, preşedinte al Societăţii Române de Radioprotecţie (SRRp).
În prezent, standardele ICPR 2007 sunt discutate în cadrul Parlamentului European, urmând ca, până în martie 2013, să fie legiferate, iar, până în 2015, să fie aplicate şi în România. Doza de radiaţie maximă admisă pentru populaţie va fi, astfel, stabilită, prin ICPR 2007, la un miliSievert/an.
”Există, în acest sens, prevederi care să interzică societăţilor de asigurare să ceară cetăţenilor expunerea la raze X pentru încheierea unei poliţe. O altă preocupare, apărută în ultimii ani, este cea legată de utilizarea scanerelor de securitate la controalele din aeroporturi, dacă sunt sau nu legale, fără a avea o certificare internaţională. O parte din componentele tehnice ale scanerelor de securitate emit doze mici de radiaţii, ionizante (raze X) şi neionizante, în scopul detectării. În special, utilizarea de radiaţii ionizante ridică întrebări legate de sănătate. Chiar şi investigaţiile de sănătate trebuie atent controlate, pentru a nu se depăşi această limită”, a declarat Constantin Milu, transmite Agerpres.
Asociaţia Română ”Energia Nucleară” (AREN), împreună cu Societatea Română de Radioprotecţie (SRRp) şi ”Women in Nuclear” (WIN) România au organizat conferinţa naţională ”Informarea şi educarea publicului pentru situaţii de urgenţă radiologică”.
”Neinstruirea primarilor în vederea gestionării situaţiilor de urgenţă radiologică cu o anumită frecvenţă, la un ciclu electoral de exemplu, este una dintre lacunele legislative. Autoritatea locală este cea care, în primul moment de la declanşarea unui incident radiologic, trebuie să informeze, fără a crea panică în rândul populaţiei, dar şi care trebuie să ia urgent legătura cu autorităţile centrale – Inspectorat General pentru Situaţii de Urgenţă, CNCAN, Ministerul Sănătăţii. Trebuie acordată o mai mare atenţie în informarea şi educarea publicului din zonele transfrontaliere cu potenţial de risc pentru situaţii de urgenţă radiologică, ca de exemplu zona centralei nucleare de la Kozloduy, Bulgaria”, a mai spus Constantin Milu.
În cadrul conferinţei au fost dezbătute problematicile urgenţelor radiologice sub toate aspectele acestora, de la capabilităţi pentru realizarea unui răspuns eficient în caz de urgenţă, managementul situaţiilor de urgenţă radiologică şi implicaţiile asupra mediului şi sănătăţii publice, dotări şi servicii în privinţa monitorizării mediului la nivel naţional, posibilităţi şi limite la administrarea de iod stabil în situaţii de urgenţă, managementul comunicării de criză şi până la lecţiile învăţate post evenimentului de la Fukushima din 2011.
